Page 3 - Activitatea_1901_02_08

Nrul 8 . A C T I V I T A T E A Pag. 3.

rită. Astfel de buruiene, la noi ceşti dela tocolului şi un notar public, în care cas, se Dar’ abia schimbară între ele câteva vorbe, şi debilităţii nici pe jumătate nu este în stare
„Activitatea", înzadar s’ar încerca cineva, câ înţelege, alegerea unui al doilea notar este Viligă (dl C. Budoiu) nebunul satului apare a-’şi câştiga cât un muncitor din loc sau un
nu va afla nici când. Poftească însă şi caute de prisos. în mijlocul lor şi gângăvind se repede aci la servitor, atunci capătă un ajutor lunar de 10
în sinul Direcţiunii dela „Ardeleana" şi va Protocolul adunării generale se verifică una, aci la alta pentru a o săruta, Ia ceea-ce coroane până va trăi sau până ar ajunge even-
afla din belşug. întrebe cine are poftă, pe prin president, notar şi verificători, şi dacă ele se retrăgeau. Cărăuşul Ioţa (dl Iacob I tual iarăşi apt de câştig; şi dacă cumva atare
acei funcţionari, cari au servit şi mai ser­ se extinde pe mai multe coaie, se coasă şi Herţa) care voia cu ori-ce preţ ca să-’şi în­ ajutor n’ar fi primit, atunci ajuns la etatea de
vesc şi azi, câte însuşiri de acestea n’au avut capătul şinorului se sigilează; ear’ dacă se fi- soare nepotul după Veselina (d-şoara Roza 65 ani capătă odată pentru totdeauna 100 cor.;
prilej a observa la membrii direcţiunii. Pe neşte pe pagina ultimă, atunci se face rubru. Raţiu), fata epitropului Iernilă (dl P. Banciu), c) dacă moare şi moartea n’a urmat din
ce temeiu sunt trataţi funcţionarii institutului Subşternere» protocolului la tribunalul precum şi el însuşi, care nici decât nu se nenorocire, atunci membrii de familie capătă:
într’un mod aşa de arbitrar, încât te cuprinde competent trebue să se facă fără amânare, învoia la aceasta, din causă că-i era ruşine dacă a fost cel puţin 5 ani membru 200 cor.
milă de ei şi familiile lor. Până când se vor şi încă înainte de executarea concluselor luate, să se bage în neam de cărăuş, el fruntaş în » » » 10 » » 250 »
susţinea aceste stări de nesuferit, cari numai fiind tribunalele îndreptăţite, întru cât ar ob­ sat şi care spera a ajunge şi chinez, au fost » » » 15 » » 270 »
la bine nu pot duce? Ce să zicem de biata serva oare-cari acte sau omisiuni contrare neîntrecuţi în predarea rolurilor lor. Bine şi-au sau dacă n’a rămas familie, dă fondul pentru
clientelă, care umblă dela Pontius până la legii, a nimici conclusele şi a lua din ofi­ predat rolurile şi d-şoarele Roşa Raţiu, Ca- înmormântare 100 cor. ajutor.
Pilat şi nu capătă nici un sfat. ciu măsurile ce ar afla de lipsă. tinca Russ, (ca vrăjitoarea Sanda) şi dl Ru- La secţiunea a Il-a membrii au tot ace­
Vă întrebăm, dlor dela „Tribuna Po­ Sub expresiunea »fără amânare», care salin Ionescu, ca fecior holtei. leaşi drepturi de ajutor ca şi la secţiunea I.
porului", aveţi d-voastră cunoştinţe positive se foloseşte des în L. C., este a se înţelege Piesa a doua: «Vecinătatepericuloasă», cu acea deosebire, că în caşurile înşirate sub
despre toate afacerile şi lucrurile perverse, un termin în care sub împregiurări normale, deasemenea a reuşit pe deplin. Ea a fost b) şi c) capătă numai pe jumătate din aju­
cari ocur zilnic la acest institut? Noi credem, în genere, este posibil a îndeplini formalită­ predată de următorii : toarele stipulate.
că sunteţi rău informaţi, pentru-ră atunci nu ţile legii. In caşul present protocolul se va Membru ordinar poate fi fieşte-care zi-
Croitorul Petecescu (dl Petru Banciu),
ne-aţi da epitetul de pizmătâreţi. Da, este» subşterne tribunalului, îndată-ce va fi dresat, ler, sau servitor de economie, care are cer­
care era epitropul unei sărmane fete, Săftica
drept, că combătând sistemul bolnăvicios subscris şi instruat cu cele de lispă. tificat sau cominţiu de serviciu, trecut peste
(d-şoara Sofia Bogat) şi pe care voia s’o iee
trebue să combatem şi oamenii, cari l’au Cuprinsul comitivei de subşternere, care 14 ani şi sub etate de 35 ani. Membrii ordi­
de nevastă, la ceea-ce dînsa se împotrivea,
creat acest sistem, fie acela Dr. Mihu sau în sensul decisiunii judecătoriei supreme fi­ nari să primesc bărbaţi şi femei de o potrivă.
căci întreţinea relaţiuni de dragoste cu un
şi altul. nanciare sub Nr. 580/86 este scutită de Până la finea anului 1905 pot fi primiţi
vecin, negustor bogat, Goleanu (dlR. Ionescu)
Este timpul suprem a face în toate lu­ timbru, variază după cuprinsul protocolului; zileri şi servitori ca membri, cari au trecut
printr’o crepătură în zid, cu care s’a şi căsă­
mină şi avem nădejde tare, că ne va şi dacă acesta nu cuprinde concluse, cari sunt şi de 35 ani, însă sunt mai tineri de 50 ani.
torit, rămânând ca croitorul să iee de nevastă
succede. a se introduce în registrul comercial, atunci Primirea să face pe temeiul insinuării
pe Zamfira (d-şoara Safta Adămescu) vecina
Lupta începută încă în anul trecut o tribunalul se recearcă simplu a lua protoco­ sa, şi de dl Iuliu Muntean ca servitor la G o­ în persoană la magistrat — în cancelaria pri­
vom continua şi asigurăm pe fie-care Ro­ lul la cunoştinţă; la din contră sunt a se in­ leanu. marului.
mân binevoitor, că sfîrşitul bun va aduce dica în comitivă anume punctele, cari vin a După succesul bun al representaţiunii a Având în vedere binefacerea şi favorul
cu mult mai bune servicii causei române, se înregistra; comitivă se provede cu sem­ fost numai natural, ca şi jocul să urmeze în acestei instituţiuni fieşte-care ziler (mun­
p e n t r u - c ă s t î r p i t o d a t ă p e n t r u t o t ­ nătura firmei. mijlocul unei animaţii cât se poate de ge­ citor) de câmp şi servitor este provocat a
o
t
d e a u n a s i s t e m u l m o n p o 1 is ă o r şi Deodată cu protocolul adunării gene- nerale. întră în tovărăşie, pentru-că numai atunci să
nerale trebue subşternut tribunalului şi bilan­
d e n e m o t e n i e , institutul „Ardeleana" şi Dansul s’a început cătră orele 11 cu vor putea folosi de beneficii, dacă va fi o
celelalte aşezăminte, vor propăşi cu adevă­ ţul anual,' căci eată ce z ce §. 398 al L. C.: Hora şi a decurs vesel până la orele 5 di­ anumită sumă (50) de membrii insinuaţi şi
rat spre bine. Nădejdea şi garanţa ne este • Direcţiunea este obligată a presenta mineaţa, Cadrilul prim l’au dansat 34 de asiguraţi şi comitetul local numai atunci să
tribunalului competent, fără amânare un exem­
în vitalitatea poporului român din aceste părţi. părechi. poate constitui, dacă numărul membrilor trece
plar original al bilanţului aprobat de aduna­ peste 50 inşi.
rea generală». Puţin năcaz au aflat cavalerii în aceea,
De aci resultă că tribunalului sunt a că numărul damelor au fost mai mic decât O r ă ş t i e , la 13 Februarie 1901.
AGENDELE DIRECŢIUNII — se presenta numai bilanţurile aprobate, pe al lor şi astfel erau siliţi să stee în continuă F rid rich A c k e r m. p.,
când cele neaprobate nu. Pe lângă „Bilanţ" încordare şi cu ochii pironiţi pe câte o pă- primar.
DUPĂ ÎNCHEIEREA ANUALĂ se aclude şi „Contul profit şi perdere", am­ reche de dansatori, ca îndată-ce vre-un ca­
bele în original, va să zică subscrise de mem­ valer mulţumia unei dame sau întors, să alerge
brii direcţiunii şi ai comitetului de suprave­ la dînsa, nainte de a fi prevenit. Cu acest
ghere şi provăzute cu rlausula de aprobare năcaz cu tot, auziam pe unii zicând, să fie şi Revista externă.
(Urmare şi fine.)
a adunării generale, subscrisă de president, mâne încă o petrecere ca aceasta, totuşi aşi
De altcum, chestiunea aceasta fiind con­ notar şi verificători. lua parte.
troversată, mai consult este, să se publice Despre disposiţiunile penale relative la Astfel încheiu şi eu: cu câte năcazur Lupta Burilor.
ambele rapoarte, căci în modul acesta se chestiunile tractate în cele premergătoare ne şi neajunsuri avem a ne lupta, dar’ doresc ca?
evită mai sigur ori-ce eventualităţi neplăcute- reservăm a vorbi cu altă ocasiune. cât mai des să avem fericirea a lua parte la Sosesc ştiri nefavorabile de astă-
Relativ la procesul verbal al adunării astfel de petreceri, cari ne mai îndulcesc pu­ dată despre lupta admirabilă a Burilor.
generale, §. 180 al L. C. dictează următoarele: ţin amarul vieţii. Ear’ diletanţilor şi neobosi­ Comandantul suprem al Burilor
• Despre fiecare adunare generală este tului lor conducător, dl C. Baicu, le zic : fiţi Botha, a perdut în Transvaal în urma
Serata teatrală a meseriaşilor.
a se dresa un proces verbal, în care să se mândri de succesul ce l’aţi avut, cu atât mai împresurării sale cu totul peste 300
introducă numele acţionarilor presenţi şi nu­ vârtos, că pe lângă greaua şi obositoarea
oameni, un tun, 462 puşti, 160.000 pa­
mărul acţiunilor representate de dînşii. Pro­ muncă de peste zi, timpul menit pentru re­
tocolul acesta este a se subşterne din partea Rar de tot ne este dat nouă Românilor creare, l’aţi folosit pentru a causa publicului troane, 3300 cai, peste 20.000 de vite
direcţiunii, fără amânare tribunalului compe­ în general, dar’ mai vîrtos meseriaşilor, ca să românesc o sară plăcută şi veselă. cornute şi 155— 400 de oi, dacă-’i drept
tent, în original sau în copie legalisată». gustăm din frumseţile şi plăcerile vieţii sociale, ce se arată prin telegramele engleze.
La revedere cât mai curând I
Legea, cum vedem, nu impune o formă mai ales împreunate fiind acelea cu predări
Generalul De Wett după ştirile
anumită pentru dresarea procesului verbal musicale şi teatrale, încât dacă din când în Un participant.
engleze încă a fost bătut lângă rîul
al adunării generale, ci pretinde numai, ca când ni-se dă ocasiunea, aceea o privim de
în acela să se înscrie numele acţionarilor cel mai însemnat eveniment în desvoltarea Orange şi ar fi perdut 2 tunuri, 50
presenţi şi numărul acţiunilor ce represintă, vieţii noastre sociale. Astfel sunt timpurile în prisoneri. Armata i-s’ar fi împrăştiat şi
precum şi conclusele adunării generale, şi care trăim. Miseriile sociale, frământările in­ A P E L din 1200 de oameni numai 400 se
anume în ordinea în care s’au adus şi în terne în toate păturile poporului nostru, pre­
zice că ar fi trecut rîul Orange spre
textul enunţat de president, căci valabile şi cum şi lupta de apărare contra elementelor
Nord.
executabile sunt numai conclusele luate la străine, cari cearcă a ne desmoştenl de toate Pe când magistratul orăşenesc prin aceasta
protocol. Ştergerile şi adausurile trebue, de bunurile erezite dela moşi-strămoşi, ne-au aduce Ia cunoştinţa publicului de economi, că Ne mirăm cum au putut aceştia
sine înţeles, evitate. sleit toate puterile, aşa, că unii dintre noi abia fondul de ajutorare a zilerilor şi servitorilor, 400 de Buri trece rîul, dacă Englezii
Obiectele sau scriptele (rapoartele, bi­ ne mai tîrîm traiul de pe o zi pe alta. conform art. de lege XVI. din 1900, a intrat i-au bătut aşa crâncen? Vom vedea,
lanţul) cari servesc de basă a concluselor, Cu toate acestea, din când în când, în deja în viaţă cu prima Ianuarie a. c , provoacă
ce-i drept din rapoartele acestea.
trebue totdeauna precis circumscrise, încât butul tuturor acestor neajunsuri, totuşi avem a se lua în folosinţă în măsură cât de estinsă
niei când să nu fie dubietate, că cutare con­ fericirea a ne croi câte o zi mai senină, câte favorurile acelei legi, aducându-se totodată la
clus la ce se referă. In punctul prim se cons­ o zi, în care să punem la o parte şi să dăm cunoştinţă disposiţiile ei mai însemnate pre­ Vot de neîncredere guvernului român.
tată înainte de toate capacitatea de conclus uitării toate năcazurile ce zilnic intimpinăm. cum şi prescrisele aceleia.
In 25 Febr. 1901 Camera depu­
a adunării generale, apoi urmează tot în O astfel de zi a fost pentru noi anul acesta Membrii fondului sunt fondatori şi ordi­
taţilor a votat guvernului Carp, cu 75
punctul acesta sau în cel următor, conclu­ ziua de 23 Febr. n., când am participat la se­ nari. Membru fundator la s e c ţ i u n e a p r i m ă
sul relativ Ia alegerea presidentului, notarului rata arangiată de meseriaşii noştri în frumoasa este acela, care contribue anual 10 cor. 40 contra 74 voturi de neîncredere, după
şi verificătorilor adunării generale; după aces­ şi spaţioasa sală a otelului »Transilvania« fii., ear’ ia a d o u a 5 cor. 72 fileri taxă. o lungă discusiune.
tea vin conclusele aduse în conformitate cu din loc. Afară de drepturile generale (obşteşti)
ordinea de zi, publicată în convocător, întru Cui dintre noi nu i-a saltat inima, vă­ şi cele în adunarea publică mai au drept de
cât adunarea generală, usând de dreptul seu, zând întruniţi la un loc un număr frumos de ajutor membrii din secţiunea primă: China.
nu a făcut oare-cari schimbări; alte obiecte inteliginţă, meseriaşi şi popor? Iţi era mai a) în cas de boală: t r a t a r e a m e d i ­ In China încep a se executa pe­
decât cele puse în program însă la nici un mare dragul să priveşti la dînsii, cum se sa­ c a l ă g r a t ui t ă , dacă în urma boalei devine depsele contra prinţilor chinezi pretinse
cas nu se pot desbate în adunarea ge­ lutau împrumutat şi aşteptau cu nerăbdare neapt de câştig mai mult de o săptămână,
de puterile europene.
nerală. ridicarea cortinei. până nu devine iarăşi sănătos, în răstimp de
Protocolul adunării generale, destinat După executarea a două piese din partea 60 zile capătă zilnic câte o coroană, peste Csihszien şi Hozucsengji Marţi vor
pentru subşternere la tribunal, trebue să fie capelei Petrica, cortina se ridică şi pe bină 60 zile însă lunar câte 10 coroane, dacă în fi executaţi în Peking.
dresat în limba maghiară sau dacă se sub­ apare un tinăr, (Iosif Antonie) în frumos cos­ urma boalei moare, membrii de familie rămasă Despre sinuciderea lui Csansucsian
şterne româneşte, ceea-ce încă se poate, atunc tum naţional ţărănesc, predând cu destul suc­ primesc odată pentru totdeauna 400 coroane şi Zingnien se aşteaptă raportul.
trebue să se acludă şi o traducere maghiară ces monologul: »Păcălitul» de Anton Pop. ajutor, sau dacă nu a lămas familie, să dă
legalisată. Acestuia i-a urmat din nou câteva piese din partea fondului spese de înmormântare Rusia iară trimite armată în China
şi anume 3000 oameni la Peking şi
Când adunarea generală are să ia deci- musicale, şi-apoi cortina se ridică earăşi, lă­ 100 coroane ;
siuni mai importante, d. ex. când se inten­ sând privirii o cunună frumoasă de dame, b) dacă după 10 ani de membrie din 5000 la Sanhajkvan.
ţionează urcarea sau reducerea capitalului toate în pitorescul costum săliştenesc. Era în­ ori-şi-ce pricină şi-ar perde aptivitatea de câştig
social, se poate chema pentru dresarea pro­ ceputul piesei »Sărăcie Lucie» de I. Vulcan. pentru totdeauna şi îu măsură, încât în urma