Page 2 - Activitatea_1901_03_12

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 12

lent invenţios — pentru punga proprie, în conducere, să fie ceva director de onoare nu se gândească fie-cine numai la satul său, Ce putem răspunde la asemenea înte­
dauna colegului său şi în amăgirea publicului. (sîc!) şi d i r e c t o r u l e xe c ut i v să fie ci mai ales la întreaga ţară, la întreaga na­ meiate întrebări ?
Pentru această abatere scandaloasă l-a Ni col au Viad! cel pedepsit pentru sticlele ţiune. Le vom răspunde în mod definitiv atunci
pedepsit poliţia, vicişpanul şi ministrul (No. de soda....; va să zică: s o a r t e a „Arde­ Pentru-ce dară zecile de mii de fraţi ar­ când adunarea fraţilor noştri din sărbătorile
119/900 la poliţia din Orăştie), el însă a ră­ lenei11 s ’ar de p u n e în mf t ni l e unui deleni şi bănăţeni, mulţi din ei ocupând mari Paştilor va fi limpezit situaţiunea. Până atunci
mas şi mai departe preşedintele direcţiunii N. Vlad. situaţiuni în statul român, se dau în lături cred că-’mi împlinesc o datorie de Român
„Ardelenei11. Aceasta să o ştie acţionarii, apoi: dacă dela »Liga pentru unitatea culturală a na­ desvăluind In public una din rănile lrumoasei
Auzim că i-s’a tapetat şi locuinţele, din cred că aşa-'i bine, aleagă-’i pe toţi. ţiunii române?» noastre instituţiuni culturale.
întâmplare tocmai prin firma care a arangiat I Noi ne vom face datorinţa fără multe E faptă de om stult de a ascunde plaga • Este operă de om stult de a ascunde
»Otelul Central» pentru „Ardeleana11, cât va fi colindări în modul cel mai energic faţă de nevindecată! Cu rizicul de a displăcea mul­ rana nevindecată I»
plătit (?) firmei? va şti ortacul său Dr. Mihu, manipularea clicului, şi îi rugăm pe dnii ac­ tora, o să ridic astăzi un colţ din perdeaua V. A. Uucehiă.
că şi la el s'a tapetat. ţionari: să nu ascult e de amăgi ri min­ tot mai deasă ce împrejurările zilei au pus
Mai sunt şi alte »tipuri« în onorabila cinoase, ci să pof t ească a-’ş i d e p u n e între Ligă şi naţiunea română.
societate: ac ţ i i l e în 30 Martie şi să pof t ea sc ă Voiu aduce, nu târziu, o statistică ară­ Sinod protopresbiteral in Orăştie.
Unul, Dani i l Da vid, importat din în 31 Martie la a d u n a r e a g ener a l ă tătoare numărului (şi chiar nominatim) a Ro­
Sebeş, unde a fost conlucrat mult cu elemen­ în persoană, apoi voteze după convinge­ mânilor de peste munţi cari, trăind între noi,
tele neromâne în detrimentul românismului, rea lor dreaptă, că acolo multe neajunsuri stau reci şi indiferenţi privitori Ia svîrcolirile
până i-a succes cu votul său şi a tatălui său a-i şi necorectităţi vor fi desvălite. nerodnice ale frumoasei instituţiuni creată de In 27 Febr. a. c. s’a ţinut primul sinod
t
trânti pe Români în minoritate, apoi, re bene Sistemul actual e peri cul os, şi re- inimi române în profitul aproape exclusiv al protopresbiteral al tractulni Orăştiei, mărit prin
gest a, s’a mutat la Orăştie, adecă l-a impor­ bue e l i mi nat dimpreună cu toţi aceia, cari fraţilor lor de peste munţi. noua arondare cu 34 comune din fostul tract
tat D-rul Mihu, sperând că după isprăvurile aderează la acest sistem stricăcios şi peste al Geoagiului. Sinodul a fost presidat de Prea
De astădată mă mărginesc, constatând Onoratul Domn Protopresb. Vas. Domşa, care,
din Sebeş, promite a fi bună unealtă; a şi măsură imoral, răutăcios.
dureros faptul, să întreb: după căldurosul cuvânt de deschidere, a pre-
fost până-ce mai înainte cu vre-o 3—4 ani nu l-a
— Este oare »Liga pentru unitatea cul­ sentat sinodului tractual cam următorul raport
scos din direcţiune, când apoi a început a în­
turală a Românilor» o instituţiune care ur­ general:
jura pe la s p a t e eontra importatorului, — măreşte o utopie, sau păşit-a ea pe căi greşite ?
înrolându-1 din nou în direcţie, a devenit iar UNA DIN RÂNILE „LIGEI“ Amăsurat conclusului congresului naţional
adict, d u p ă păr. Nu cumva modul ei de actuală organi- bis No. 57/900, Venerat, consistor arch. prin
saţinne, fraţii ardeleni şi bănăţeni stabiliţi în circularul său No. 10602/900 PI. a pus în
Altul, se zice că iolosindu-se în mod
ţară, îl descuviinţează? viaţă noua arondare a protopresbiteratelor,
strajnic de binefacerile luminei electrice, plă­
Ilustrul bărbat V. A. Urechiă, căruia
teşte flăcări inferioare şi în fapt foloseşte su­ Poate că presenţa lui A. ori Z. în co­ luând dela fostul tract al Orăştiei comunele
întotdeauna i-au zăcut la inimă maj mitetul central nu Ie convine? Acmar şi Sărăcsăul şi în locul lor ad-
perioare.
Altul primeşte — s’a zis şi în aduna­ presus de toate interesele neamului seu( îmi frământ mintea zi şi noapte să aflu nexând dela desfiinţatu! tract al Geoagiului cu
rea generală trecută — baxişuri grase dela şi care cu ori-ce ocasiune a păşit ener­ răspuns la asemenea întrebări, căci isgonesc totul 34 comune, ceea-ce se poate vedea din
clienţii »Ardelenei» luând dijmă din sumele gic pe terenul de luptă contra duş­ departe dela mine gândul, că absenţa din circularul sus amintit, comunicat şi împărţit
acordate ca împrumuturi. manilor neamului, ocupându-se zilele a- Ligă a zecilor de mii de ardeleni şi bănăţeni tuturor comunelor.
Altul, I. Vulcu, ca membru în direc­ din ţară o poate explica lipsa de patriotism, In urma acestei arondări tractul proto-
cestea cu »Liga« din Bucureşti şi cu
ţiune stă în relaţiune de arândă cu institutul, de românism. bresb. rom. gr.-or. al Orăştiei constă dela 1
Românii din Bucovina şi Transilvania Pentru Dumnezeu! explice-se fraţii ab­ Ian. 1901 din 62 comune matre cu 9 filii.
şi ca să fie lumea sedusă, a făcut contractul
cu R. Kaess. Chestia cu moara (v. nr. 2 al emigraţi în România, publică în «Apă­ senţi din Ligă asupra motivelor ce-i ţin de- Să constată, că în aceste 62 comune
„Activităţii11). rarea Naţională« următorul articol, că­ paite de ea ? matre şi 9 filii funcţionează de present 53
In fine altul, din comitetul de supra­ ruia cu plăcere îi dăm loc şi în coloa­ Trebue să înceteze asemenea stare de parochi, 4 capelani, ear’ 9 comune, fiind va­
veghere, aflând de multele necorectităţi a di­ nele acestei foi şi la care aderăm şi noi. lucruri: ori Liga este în adevăr o instituţiune, cante, să administrează de preoţii din veci­
recţiunii resp. a lui Dr. Mihu ca director Eată articolul: care răspunde unei necesităţi imperioase a na­ nătate, afară de acestea se află încă în acest
executiv, strigă în gura mare în mijlocul ţiunii române, ori e o creaţiune fără vitali­ tract un protopresbiter onorar în pensiune şi
De mai mult timp o dureroasă cugetare un preot în retragere.
unei societăţi foarte număroase, la petrecerea tate şi care aduce numai confusiune în ca­
să năpusteşte în mintea mea.
meseriaşilor români, în restaurantul Transil­ petele noastre. Statistica poporaţiunii este următoarea :
vania, că: »...cine-i om de omenie nu poate In »Liga pentru unitatea culturală a Dar’ cine din comitetul central s’a opus Numărul familiilor 9521, Nr. sufletelor
merge mai departe cu Drul Mihu, şi cine va Românilor» ori-cine s’ar aştepta să afle între ori se va opune la sfatul bun de o mai ni­ 39.285, dintre cari 19.906 băi baţi şi 19.379
merge cu el, acela să meargă...«, aci ar urma membri, pe toţi fraţii români Ardeleni şi Bă­ merită reorganisare, ce i-ar da Românii de femei. Ştiu ceti şi scrie dintre aceştia 9570
ceva, ce nu se poate reproduce în publ.c. năţeni. s peste munţi stabiliţi între noi ? şi anume 6085 bărbaţi şi 3485 femei, ceea-ce
Şi totuşi acest domn şi mai departe Sunt în România liberă câteva zeci -de Eu sunt de părere, că în sărbătorile Paş­ în % face aproape 25°/0 la sută.
face parte din comitetul de supraveghere şi mii de asemenea cetăţeni, foarte mulţi având tilor să se adune măcar fraţii Ardt leni şi Căsătorii s’au încheiat creştineşti şi civile
conlucră cu mult zel la spălarea harapului — recunoaşterea prin Parlament dobândită şi Bănăţeni din Bucureşti si să formuleze vede- 313, ear’ numai civile 3, cu totul 316. Dintre
»
»
•
să-l facă alb! Mu n c a lui Sisiphus... deci la adăpost de ori-ce persecuţiuni ce ar rile lor în privinţa Ligei, să ne spună odată acestea mixte sunt 12.
Aceşti direcţionali se leagă morţiş de putea să-’i ameninţe în patria de naştere, dacă lămurit: vor ei ca această asociaţiune cultu­ Concubinate sunt 158.
posturile lor la „Ardeleana11, pentru-că pre­ prin părtâşia lor la lucrările Ligei, şi-ar atrage, rală să mai dăinuească ori ba? Naşteri legale sunt 1344, dintre cari 676
cum am arătat, îşi fac trebşoarele lor parti­ prin absurd, fulgerile şoviniştilor dela Buda- Cum vreţi ca apelul nostru al celor din bărbaţi şi 668 femei, ilegitimi 24 copii, 22 fete
culare, şi pentru-că prin „Ardeleana11 mai Pesta. Ligă să găsească răsunet în inimile Româ­ la olaltă 46. Numărul total al naşterilor 1390.
storc ceva respect dela lumea care nu-’i Dureroasă este constatarea micului nu­ nilor din România liberă, când ei constată Au răposat în decursul anului 1042, din­
cunoaşte. măr de fraţi ardeleni şi bănăţeni, cari fac lipsa din Ligă a celor cari s’ar părea mai di­ tre cari 536 bărbaţi şi 506 femei, ear’ de
Acum dar’ în ajunul adunării generale parte din Liga noastră culturală! rect interesaţi la prosperarea acestei insti­ moarte silnică 8 bărbaţi. Aşa dar’ numărul
s’a întovărăşit mic cu mare şi au început a co­ Aceasta m'a pus pe gânduri posomorite. tuţiuni ? naşterilor e mai mare ca cel al morţilor
linda pe la acţionari după acţii şi plenipo- Ştiu bine că există în Bucureşti câteva — Ne chemaţi în Ligă, ne răspund cu cu 348.
tenţe, angajându-1 şi pe p r e o t u l - a g e n t asociaţiuni de transilvăneni, care adună fon­ drept cuvânt cetăţenii din România liberă, Treceri religionare la noi 4 caşuri, dela
adus la timpul seu în nex causal cu sparge­ duri pentru ajutorarea de scoale şi biserici dar’ de ce nu sunt în Ligă zecile de mii de noi 1 cas.
rea pincei — de prim colindător. din anumite localităţi. Laud din toată inima Ardeleni şi Bănăţeni? Ce? îi sperie cotizaţiu- Statistica şcolară din tractul Orăştiei
*
Planul elicei, precum aflăm din isvor si­ străduinţele bărbaţilor, cari au organisat ase­ nea de 1 leu pe lună ? ori că desaprobă sco­ fără de a lua în combinaţie comunele adnexate 1
gur, e: că Dr. I. Mihu retrăgându-se dela menea asociaţiuni, dar’ găsesc că e timpul să purile urmărite de Ligă? dela Geoagiu, este următoarea :
Numărul şcoalelor 27, cu 36 de învă­
cum vezi, nu are urmări bune. „Am onoare să zică într’adevăr ea se înşelase? Pe ascuns că eu aş fi fost? Asămănarea cea mare între ţători.
doamnă. Grijiţi mai bine în viitor de Emil visita cilindrul de e rupt sau turtit, dar’ nici mine şi Dr. Trandafir insă scusă toate, ca să Salariile, peste tot luate, să plătesc cam
al d-voastră“. vorbă, acesta era întreg şi firma înlăuntru fii însă domolită de tot, mâne vom merge neregulat. Beneficiate dela stat sunt comunele
Apoi vîrîndu-şi mâna sub braţul d-şoa- încă era tot aceea. Acum deveni de tot ne­ să-i facem visită. Apoi te vei convinge, ce Gelmar, Orăştioara de jos şi Orăştioara de sus.
rei Mimi, să depărtâ. sigură, dar’ un atac decisiv tot voi încă să facă. nedrept mi-ai făcut. Edificiile şcolare, în parte covîrşitoare,
Doamna Măguran înlemnise, dar’ şi „Emil11, strigă ia deodată, „Emil11, cine Asta totuşi fu prea mult pentru biata sunt corăspunzătoare.
gândurile par’că îi înlemniseră. Până a-’şi veni a fost femeea aceea cu care ai şezut tu azi femeie. „Pentru numele lui D-zeu, Emil, nu­
în fire, părechea dispăruse. Apoi nici nu mai pe o bancă în parc ?‘‘ El o privi cu ochi mai aceasta nu, nu mergem! Ar trebui să Sporul învăţământului, cu puţine excep-
ştia cum şi încotro. Fost-a peste tot cu pu­ plini de mirare. „Eu? In parc? Tu glumeşti mă prăpădesc — pentru-că... eu.. — eu —... ţiuni, a fost deplin mulţumitor, afară de in­
tinţă, ca ea să se înşele aşa de grozav? Im­ dragă 1 Doară vorbeşti serios???11 Da, vorbesc l’am... bătut11. „Tu, —... tu... l’ai — bătut???11 struirea în cântările bis. şi celelalte, care la
posibil! Doară dînsa îşi va cunoaşte bărbatul? pe deplin serios! Emil mişcă din umeri. — „femeie, — doară ai nebunit?11 „Da“, plân­ cele mai multe şcoli lipseşte de tot, sau să
Dar’ siguranţa aceasta.. apoi în mână ţinea Puiule dragă, tu eşti o nevastă cât să poate gea, da, „cu umbrela 1“ „Eu am crezut...11 propun de tot defectuos.
încă biletul primit, cu un cuvânt acum era de drăgălaşe, dar’ gelosia ta te duce prea „L’ai bătut11, gemu Emil şi s’a trântit Elevilor gr.-or. dela şcoalele streine peste
zăpăcită de tot. Făcu deci ce-i veni momen­ departe. Ce ştiu pe cine vei fi fost văzut. pe divan, ştie sfinţii, dar’ mai bine mi-ar pă­ tot li-s’a propus religia cu bun succes.
tan prin minte: să duse acasă şi plânse până Doamna Măguran mai bucuros ar fi erupt rea să mă fi bătut pe mine! El mă va pro­ Amăsurat conspectelor şcolare, numărul
nu mai putu. La 5 ore primi o telegramă în plâns, cum făcea totdeauna când nu mai voca la duel — mă va puşca, — voiu muri... copiilor obligaţi la cercetarea şcoalei de toate
din orăşelul învecinat cu următorul conţinut: ştia încotro s’o dea, dar’ de astă-dată tre- pentru tine... ah Doamne! zilele, adecă dela 6—12 ani e 2491, dintre cari
„Nevăstuţă dragă! De azi nainte de buia să rămână tare de fire. La auzirea acestor cuvinte d-na Măgu­ 1347 copii şi 1144 copile; dela —15 ani
amiazi sunt aici în cause oficioase şi am „Ah, zise Emil deodată, ca-şi-când i-ar ran, să sculă de pe scaun, apoi căzu înain­ 844, dintre acestea 452 copii şi 412 fete, Su­
tot sperat, că după amiaz să mă reîntorc; veni o idee, „eu te înţeleg?11 Tu voeşti tea lui în genunchi şi îmbrăţoşindu 1 începii ma tuturor este dar’ 3335- Dintre ei aq cer­
dar’ nu să poate. Sosesc la 10 ore seara, dragă să faci o glumă hazlie..., sigur ai văzut de nou a plânge şi a să boci, a-şi face o
fă o cină bună. Te sărută al tău Emilu. pe D-rul Trandafir, era cu nevasta, nu-i aşa? mulţime de imputări, să văeta sărmana cetat şcoala 2563, ear’ restul de 772 nu, După
Ea ţinea telegrama în mână şi da din Nu-’l cunoşti încă şi nici pe drăgălaşa lui ca un copil mic, promitea că nici-când nu confesiune 2471 gr.-or., 87 gr.-cat. şi 5 de alte
confesiuni.
cap. Nu să mai putea orienta. Este peste Geni. „Mimi11, corigă d-na Măguran, „Mimi11. va mai .fi geloasă, dar’ să facă Emil ce va
Scăderile cu grădinile de pomi şi cn
tot cu putinţă, ca să se înşele aşa de necre­ Aşa-i, adevărat Mimi. El mi-a povestit mult putea, ca să împace pe Dr. Trandafir, mai
cântările bis. s’au comunicat Ven. Consistor,
zut? Nu avu în fine ce face, trebuia deci despre dînsa, dar’ mi-se pare a fi foarte ge- bine să o compromită pe ea, — dar’ să nu
care prin circulare a dispus regularea lor.
să aştepte până la 10 ore seara. El sosi loz, de când s’a însurat încă nu şi-a adus se dueleze, să nu moară, — să nu-’l peardă
Cu deosebire faţă de cântările bis. s’a făcut
punctual. Şi-a fost petrecut bine cu d-şoara soţia între noi. pe ell Şi Emil, Emil o iertă, pentru-că nu
Mimi ca o recompensă pentru spaima ce o Doamna Măguran lunecă pe un scaun era numai un bărbat frumos, dar’ era şi mult, punându-se basă unui curs de cântări
suferise în parc. Era afabil ca totdeauna şi şi-şi acoperi faţa plângând. Dragă, pentru un — suflet nobil.... M axi. aici în Orăştie. Scopul acestui curs este a in­
să purta, ca şi când nu ar şti de nimic. Va D-zeu, ce-’ţi este? Doar’ nu ai crezut serios strui pe învăţători şi prin ei pe elevi în cân-