Page 4 - Activitatea_1901_03_12

Pag- 4. A C T I V I T A T E A Nrul 12.

— O pil dă d e s p r e f i d e l i t a t e a câ­ POSTA REDACŢIEI Sz. vâgr. 299-1901. 1 - 1 rehajtato koveteldst megelo'zo kieldgites-
nilor. Un locuitor din Meisen nainte cu 14 A r v f r e s i h ir d e t m e n y hez jogot tartanak, a mennyiben rd-
zile şi-a vândut cânele la un prieten al seu din Alulirott kikiildott kir. birosăgi sziikre a foglalâs korâbban eszkozol-
Brand, la Freiberg. Cu toate-că noul stăpân Abonent nr. 433. Vorba-i vorbă. Când ne mai vdgrehajto ezennel kozhirre teszi, hogy tetett volna es ez a vegrehajtâsi jegy-
scrii ceva din acelea părţi? Tot aşteptăm dar' în-
trata foarte bine cu cânele, acesta totuşi ste- zadar. Ar fi la loc să descrii întreprinderea din apro­ a szâszvârosi kir. jârâsbirosâgnak 1901. zokonyvbo'l ki nem tiinik, hogy elsobb-
tea foarte trist şi nu mânca aproape nimic. piere şi puterea lucrativă a românaşilor noştri. Cred sdgi jelenteseiket az ârveres megkezdeseig
Intr’o zi stăpânul seu crezând că cânele do­ că mă pricepi. Salutare la toţi şi lui „Horica“ . ăvi Sp. I. 704/6 szâmu vegrehajtâst alulirt kikiildottnel irâsban beadni, vagy
reşte să iasă pe afară, l-a lăsat pe stradă, rendelo văgzese kovetkezteben Dr. Mol- pedig szoval bejelenteni el ne mulaszszâk
Abon. nr. 193 Vaşcoh. Cele comunicate sunt
acela însă îndată ce s’a văzut liber, s’a uitat apte pentru „Vulturul11. Te rog a scrie la înţeles şi dovân Szilvius helybeli iigyvâd âltal A torvdnyes hatârido a hirdet-
odată împrejur, ca şi când s’ar orienta, şi datele se fie autentice. kâpviselt Buldea Fleaka Anna kudzsiri menynek a birosăg tâblâjân tortdnt
apoi a luat-o la iugă Zadarnice au fost îmi ceri fetiţă cu cosiţă, să-’ţi dăm un nume lakos javâra, Beriân Fleaka Măria kud­ kifuggeszteset koveto' naptol szâmittatik.
toate fluerăturile noului seu stăpân după el, pseudonim, sub care a-i dori să ne scrii câte ceva
zsiri lakos ellen 320 kor. tokekovetelâs Kelt Szâszvâroson, 1901. evi mâr-
căci nu s’a mai oprit până n’a ajuns la uşa în posta redacţiei sau la alt loc potrivit ? Bine. Ne-am czius ho 25. napjân.
stăpânului seu de mai nainte, care a şi scris înţeles. Alegeţi unul potrivit din cele comunicate în ennek 1897. evi 5/V-to'li 5% kamatai,
scrisoarea noastră ce urmează. Adio 1 109 kor. 50 filler eddigi âs ezuttali 3 Râcz Ârpâd,
prietenului seu, că îl ţine şi nu-1 mai dă kir. bir. vâgiehajtiS.
nimănui. kor. 80 fillâr koltsegek s jârulekai ere-
jăig foganatositott kielegitesi vegrehaj-
— Mai mulţi hoţi din Stettin au călcat DIVERSE tăs alkalmâval lefoglalt âs 951 koro-
noaptea casa unui locuitor de-acolo, cu scop
nâra becsiilt ingokra a szâszvârosi kir. Un învetăcel
ca să-’l jefuească. Căutând ei prin culină în jârâsbirosâg 1901. ăvi V. 175/2 szâmu *
întunerec, au dat peste un butoiu, în care O istorie de stafii
vegzesevel a tovâbbi eljârâst elrendelte, în etate de 13— 14 ani, se caută pen­
credeau că la tot caşul e o beutură spir- aproape de necrezut se vesteşte din comuna
tuoasă oare-care. Când s’au pus însă de au Garz, la Rinov. Intr’o familie de economi s'au az 1881. evi LX. t.-czikk. 102. § a tru Institutul Tipografic „Ideal" din
gustat-o, s’au înşelat foarte amar, căci bu­ întâmplat în timpul din urmă mai multe îm­ ârtelmeben jeleu az ârverest elrendelo' Haţeg;. Cei-ce afară de limba maternă
toiul era plin de tintă, din care înghiţând bolnăviri; până chiar şi vitele au dat peste vegzest helyettesito ârverdsi hirdetmeny mai cunosc şi limbile maghiară şi ger­
odată, li-a trecut toată pofta de-a mai căuta boale lipicioase. Vecinii deaproape venind la
a fentnevezett vâgrehajtato, mint fog- mană, vor fi preferiţi.
şi după altceva, ci şi-au văzut de drum. faţa locului să vadă tristul lucru, au zis că
laltatb râszâre is, amennyiben ezek az
aci nu poate fi lucru curat, ci-că ar fi um­
ârverds kitiizâsehez szukseges kielegitesi
blând necuratul, ceea-ce a înspăimântat foarte
— Un comisar al conscripţiei poporaţiunii,
povesteşte următoarele: Şeful fabricei Iacob mult pe biata familie. Oamenii mai inteligenţi joggal birnak, avagy ezt idokozben jog-
din comună au înştiinţat despre acele boale ervănyesen nyertek volna, kibocsâttatik, Casă de vândut.
Schfin şi erezii, Felix Fux, are un băiat
pe un «medic» din Berlin, cerându-’i sfatul. illetve az ârverds kitiizetik; az ârveres-
născut la 1896, adecă abia de 5 ani, care la
Medicul însoţit de un ajutor al seu, a şi sosit
rubrica: ştii ceti şi scrie? a răspuns: da, ce­ nek a fentidezett torvenyczikk 114. § a
tesc, scriu şi socotesc. Dându-i-se o gazetă şi după-ce a privit cu deamănuntul prin casă, ertelmeben Kudzsiron ados lakâsân
curte etc,, făcând o faţă gânditoare, a promis Subscrisa aduc la cunoştinţa on.
el a cetit fluent, pus apoi la socotit şi scris, leendo megtartâsa czeljâbol hatârido'iil
că va alunga pe necuratul; va trebui însă să
a scris frumos şi curat ori-ce ziceri, şi a fă­ fearbă o cirueală, în care să fie puse de 3- 1901. 6vi âprilis h6 11. napjân d. public, că casa proprie din str. Dea­
cut socoţi până chiar şi cu frângeri.
ori 300 de mărci. Bietul ţeran a făcut ce a 8 ârâja kitiizetik, a mikor a biroilag lului (Berggasse) No. 11, din Orăştie, o
putut şi i-a dat banii ceruţi, în hârtie, pe le ds feliilfoglalt ingok, ugymint tehenek, vend din mână liberă.
— Nor ocul săracilor. Câştigul prin­
care medicul-vrâjitor i-a rupt în bucăţi, pentru- iiszo/ lovak, sertdsek, szena, szekdr, bu-
cipal de 40.000 cor. cu un los de-al Basili- Doritorii a o cumpăra sd se adre­
ca să fearbă şi acestea dimpreună cu ciruea-
cei Dombau a fost al unei cusătorese din torok es egyebek a legtobbet igdrdnek seze la
la. Se înţelege, că el hârtiile cele bune le-a băgat
Budapesta, care şi-a cumpărat losul pe lângă a 107. es 108. §-a ertelmeben, kdsz-
în buznar, şi a rupt altele false, ce le avea
plătiri în rate dela casa de schimb H. Fuchs, penzfizetes mellett, sziikseg eseten becs-
la el I După-ce cirueala a fert bine, vrăjitorul Yed. Nagy Zsigmond.
şi abia a fost plătit 2—3 din ele. Banii i-s’au
s’a dus cu ea în culină şi acolo mestecându-o, âron aiul is el fognak adatni. 2—3
dat numai decât.
a început a borborosi nişte cuvinte neînţelese, Felhivatnak mindazok, kik az elâr-
ca şi când s’ar înţelege cu necuratul, în timp verezendo' ingosâgok vdtelârâbol a veg-
— Un p r e o t ameri can a venit pe o
ce întreaga familie s’a ascuns pe sub paturi,
curioasă idee. Anume el, ca să desveţe po­
de frică. El a şi rămas învingător, şi pentru-
porul dela beutură, a arangiat o masă mare
în biserică, unde în fiecare zi, după servi­ ca necuratul să fie afurisit pe mai mult timp,
a uns ferestrile şi uşile cu cirueală. Nainte
ciul divin, se duc oamenii şi dejunează. Mân­
de comedia aceasta însă, bietul ţăran a fost
cările sunt foarte deosebite, precum: ouă ferte,
silit ca toate şuncile, slănina şi cârnaţii ce i-a
pâne cu unt, cârnaţi, carne de vită, salată
avut să-’i bage într’un sac şi să-’i îngroape în
etc. Până acum dejunul acesta, gratuit, se
dosul surei. După toate acestea medicul-vrăji-
lua într’un birt, unde oamenii de sigur că
tor şi-a văzut de drum. Când ţăranul a voit
consumau multe beuturi alcoolice.
însă să-’şi ducă sacul cu cărnurile ear’ în lă-
untru, ia sac dacă ai de unde, căci—a dis­
— In Carara s’au întâmplat zilele trecute părut. Acum de năcaz şi supărare, sărmanul
mai multe scufundări de pământ. Drumul ce ţăran voeşte să-şi vândă toată averea.
duce în oraş e stricat.
Cioarele încă ştiu să numere.
— Un învăţător dela o şcoală poporală din Am băgat de seamă, că în fiecare Du-
Viena a primit într’una din zile o scrisoare irjişiecă o mulţime de cioare se adunau la
dela mama unui prunc, ca să taie câteva mc fereastra unui amic al meu, care avea obi­
de păr din capul cutăruia şcolar, dar’ aşa ca ceiul să pună acolo fărâmăturile de pâne.
acela să nu ştie, şi să i-le trimită acasă, fiind­ El însă nu avea vreme să facă aceasta decât
că băiatul ei sufere de bătaie de inimă şi o numai Dumineca, şi cioarele se învăţaseră a ie de manufactură
babă i-a spus, că numai dacă va pune acel nu veni la fereastră decât numai Dumineca,
păr tăiat pe inimă, se poate vindeca. învăţă­ pe când în zilele celelalte nu se vedea nici ia laave fi
torul neîndeplinindu-i cererea, căci o ţinea de una trecând pe acolo. Opinia ce mi-am făcut,
absurdă, mama băiatultui s’a dus la el şi sa că ele puteau să numere zilele, a fost întărită Cel mai bogat asortiment de pânze veritabile de
arătat foarte mânioasă şi supărată. Dar’ nic; prin următorul fapt: Un domn foarte mult
aşa nu a primit firele de păr. — Câte super­ importunat de prădările cioarelor, a ridicat Rumburg, mărfuri de in şi damast, servicii de masă, cana-
stiţii mai sunt încă şi astăzi I la o mică distanţă de casa sa o colibă de vasuri, cretoane, oxforde, zefire, perkoline, şifoane, căptuşeli,
unde ascuns trase cu puşca în cioare, cari etc.; mărfuri curente, ghete, umbrele de ploaie şi de soare,
-— Un individ din Viena, care avea nevastă îndată sburară şi nu mai voiră să se întoarcă,
precum şi tot felul de articli aparţinători acestei branşe.
şi 6 copii, după-ce a stors dela o văduvă, Dl acela crezând că cioarele îl văzură intrând
care nu ştia că el era însurat, sub pretext că în colibă eşi, şi veni a doua-oară împreună
o ia de nevastă, 44.000 de coroane, a dispărut. cu un prietin, pe care îl trimise îndată îndă­
răt spre a înşela pe cioare. Insă acestea tot
— Inventatorul prafului fără fum, contele nu veniră. El făcu o a treia încercare luând Cele mai bune fabricate!
Sergius Smolianinoff, a fost declarat decătră cu sine 12 persoane, pe cari le trimise afară
judecătoria din Wasshigton de un beutor pa­ din colibă unul câte unul, rămânând numai
sionat ; contele a primit această sentenţă foarte el înlăuntru. Dar’ avu acelaşi resultat, cioare­ Prima calitate!
rece si a zis, că n’are nimic să se intereseze le nu voiră să se apropie. îndată însă ce
de aceea, că el se îmbată. Cu toate acestea eşi şi el, care era a 13-a persoană, cioarele
el a fost trimis pe 10 săptămâni într’un alergară grămadă împrejurul colibei. -HI Serviciu prompt şi solid!
tr’un institut de corecţiune. Contele mai nainte Acest fapt pare incredibil, cu toate
poseda o avere de milioane şi locuia într’o astea este relatat de o persoană cu autoritate,
zidire foarte luxurioasă. Intr’o zi, ameţit de de dl Wade, profesor la colegiul Magdalen
alcohol, a tras asupra soţiei sale un foc de re­ din Oxford. Spre a fi însă confirmată de tot
volver, fără însă a o nimeri. Din această causă aserţiunea, că cioarele au facultate de a nu­ § 0
femeea a intentat proces de divorţ şi l-a pă­ măra, este trebuinţă de o serie regulată de
răsit. De atunci încoace contele decade pe zi observaţiuni.
ce merge.

„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.