Page 1 - Activitatea_1901_04_14

Anul I Orăştie, 11 Aprilie n. 1901. Nr. 14,

Redacţia: Administraţia:
Strada Beri ului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.

Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri­
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/J de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România ţi străinătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaje nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.

EDITOR, PR O PR IETA R Ş l ŞEF-RED A C TO R: REDACTOR R E SP O N SA B IL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n

Regele României. \fleţit poporul român in toate împreju- extraordinare, de sigur vor cunoaşte şi Prin epistole private, votul de neîncrede­
! rările însemnate ale vieţii sale politice’'. ei datorinţele lor faţă de Patrie, şi re pentru „cinstita” sa persoană, numai
' Cât adevăr şi câtă căldură e în nu vor rămânea îndărăt, ba din priso­ aşa şi-l’a putut câştiga, că însuşi ro­
aceste cuvinte a înaltului Părinte al fe­ sul ce le Hă sâumpul păm int al Româ­ şind la faţă, in adunare, a fost strîns
Mesagiuri de-ale împăraţilor şi re­
ricitei Românii! niei, vor emula mic şi mare întru adu­ de curele, de a -şi vota însuşi cu acţiile
gilor auzim totdeauna, când se deschid
Dar’ ceea-ce în situaţia actuală cu cerea prinosului de jertfe! sale, încredere proprie, ce demarcă un
şi se închid corpurile legiuitoare în ţe-
tot dreptul pretinde acest Suveran dela Şi atunci suprimările de funcţiuni act de cea mai decadentă morală.
rile constituţionale.
fiii sei, o face şi E l în su şi; ba pre- credem că s’ar putea reduce la minimal. Totuşi sub forţa gravelor desco­
In cele mai multe caşuri mesagiu-
merge tuturor cu cel mai nobil şi pa­ p eriri ilegale şi compromiţătoare ale
rile acestea nu sunt de mare interes,
triotic exemplu, renunţând la o parte lui D r. A . Muntean, Ioan M ihaiu şi
deoare-ce de comun lucruri neştiute de Sorieoarea Regelui.
din lista sa civilă! L . Bercian, a fost silit a face decla­
lumea externă nu să prea amintesc nici
în mesagiuri, mai cu seamă dacă sunt de Regele României prin această rară Eată după „Monitorul Oficial" de raţia în plenul adunării, că va abzice
natură diplomatică, se fac cam după faptă a decretat, că Regii şi supuşii Vineri din cuvânt în cuvânt scrisoarea, de postul său de director executiv şi
sunt egal obligaţi a-şi împlini datorin- ce a adiesat’o M. S. Regele Carol că­ astfel a trebuit să i-să dee, vezi D oam nei
acelaşi şablon, lucrurile neplăcute se
ţele faţă de patrie; ori, neputăndu-se tră dl D. Sturdza, preşedintele con­ şi un soiu de satisfacţie, ca şi un alt
retac.
generalisa acest principiu nobil dar’ şi siliului de miniştri: membru din direcţiune, anume meritosul
Regele României a dat cetire }•
natural, a decretat, că Regele Româ­ Ioan M ihaiu, medicul radical al come­
acum la deschiderea Corpurilor Legiui­ Scumpul Meu Preşedinte a l Consiliului!
niei şi toţi supuşii sei nu numai în do­ diantului bolnav, cel cu musca pe că­
toare române unui Mesagiu, care e de­ j „In faţa greutăţilor financiare actuale,
parte de şabloanele obicinuite şi cu rinţe, nu numai în vorbe, ci şi în fapte „cari impun jertfe tuturor spre a se ajunge ciulă, încă să meargă, adecă: „ D a c ă
sunt egali, când greutăţile ivite reclamă „cât de curând la restabilirea creditului nos- eu, atunci şi el“, şi noi din parte-ne ti
drept cuvent îl putem numi de vorbi­
rea unui adevărat părinte, caie în ne­ conlucrarea şi dărnicia Lor! „tru pe temelie sănătoasă, privesc ca o da- suntem mulţumitori in interesul presti­
„torie de a uşura şi Eu sarcinile Statului. giului institutului, pentru această faptă
mărginita sa iubire este îngrijat de soar- Vitalitatea României ar fi înlătu­
„Doresc, dar’, ca toate reducerile, ce se a directorului invalid şi îi dorim voiaj
tea adoraţilor sei fii! rat greutăţile financiare şi fără sumele, „vor aplica în viitor acelora, cari slujesc
bun, pe drum ul nou cu cotituri mai
Nu ascunde, desvăleşte starea eco­ la cari a renunţat înaltul ei Suveran, „statului, să fie de asemenea aplicate şi
istoria ne arată, că această Ţară a tre­ „listei civile. puţine, unde nu va poticni aşa uşor.
nomică critică a iubitei Sale Românii,
cut prin încercări cu mult, cu mult „Economia, ce va resulta din această Numai cât vorba latinului, „si duo
şi caută, ca părintele cel adevărat, mij­
mai grele şi a reuşit învingătoare! „măsură .va rămânea la disposiţia tesaurului faciunt idem, non est idem*, D r. M ihu
loacele, cu cari să se saneze răul, de
,,pnbliCj pentru întimpinarea trebuinţelor,
care eufcrc dc un timp încoace Rega­ A ci dar nu sutele de mii oferile „cari nu s’ar putea îndestula prin creditele merge pentru un lucru, ear’ Ioan M i­
haiu merge pentru altul!
tul Seu. din lista civilă, ci principiul nobil şi „budgetare.
Ca părintele în mijlocul iubitei şi manifestarea faptică a iubirei părin­ „Primeşte, scumpul meu preşedinte al Un acţionar.
iubitoarei familii, vorbeşte cătrâ sena­ teşti este motivul exclam ării noastre: „Consiliului, încredinţarea sentimentelor de
torii şi deputaţii strînşi în jurul Seu: Fericită Românie! „înaltă stimă, ce-ţi păstrez.
Carol.
Inima mea îngrijată se simte acum Nu ne îndoim, că urmând exem­ ADUNAREA GENERALA
uşurată, văzendu-vă strînşi în ju ru l plului înălţător al Suveranului, cu no­ DELA „ARDELEANA"
Tronului..." bilă abnegaţie vor suporta şi funcţio­ „P er pe pe r“.
Apoi în ce mod natural şi înălţă­ narii Regatului urmările disposiţiunilor
tor expune modul, care va învinge excepţionale; avem însă temerea, că : La 8 Aprilie n. s’a ţinut adunarea ge­
toate greutăţile, şi va asigura bunăsta­ suprim ările funcţiunilor, proiectându-se Cu toate-că directorul executiv nerală, amânată la 31 Martie n.
rea, mărirea şi viitorul Regatului: „Fie­ în o măsură extraordinar considera­ actual al „A r delenei” s’a dejosit contrar Preşedintele Elia Popovici, aflându-se no­
tarul Simeon Vlad, ales în rândul trecut, bol­
care, mic şi mare, trebue s i aducă p ri­ bilă, va avea urm ări regretabile în talmii eleganţei sale, dovedite în anii
nav, denumeşte de notar pe acţionarul Petru
nosul lui de jertfe. E u sunt sigur, că viaţa socială, sporind proletarismul. prem ergătoria cor teşi pentru sine însuşi
Belei.
acestea vor isvorî din aceleaşi simţiri Proprietarii latifundiilor colosale acţiile de pe la acţionari externi cu
Se constată presenţa a 38 acţionari cu
a datoriilor cătră Patrie, cari au însu- din Regat avind în vedere greutăţile reclamă fa lsă , ceea-ce putem dovedi şi 4003 acţii.

ţat însuşirile acestea dela Cazaci şi apoi dă­ Intr'aceea Polonii încă să pregăteau de ţese, au plecat totodată din Varşovia şi au
F 0 I Ş 0 A R A deau pe întrecute. răsboiu. Czarniecki a adunat vre-o 30.000 la mers oare-câtva timp laolaltă spre miază-zt,
Pentru asta la Torki lângă San a eşit Danzig, Sapieha cu Potorki vre-o 12.000 la apoi Svezii au luat direcţiunea cătră Apus,
o deputaţiune polonă tn calea lui Râkoczy şi Kamieniecz, ear’ la poalele Beskidiior stătea ear’ Râkoczy cătră Răsărit. Acum Hetmanul
Eipediţa nordică a Transilvănenilor la rugat să se întoarcă înapoi, dar’ el n’a Lubomierski cu 6000 de oameni gata de luptă. Cazacilor a luat pe Râkoczy cu vorba, cu
voit. Apoi a apucat pe lângă rîul Visloka In Totodată au înduplecat pe împăratul Austriei moinele de ajutoare mari etc. şi aşa l’a în­
din âuta a XVII.
jos. In 28 Martie a ajuns în Cracovia. In cas­ să le trimeată pe generalul Hatzfeld cu 12.000 duplecat de a plecat cu toată oastea cătră
telul regal, Vavel, pe vremea aceea era o de soldaţi din Silezia într'ajutor, ear’ pe Sul­ Sud-Ost.
(Urmare). garnisoană svedă sub comanda lui Wlirtz, tanul au ştiut aşa de bine să-’l tragă pe par­
Până când a luat Râkoczy câmpiile sar-
care îndată a eşit în calea lui şi i-a predat tea lor de adăsta turba de mânie pe Râ­
Pe un Român cu numele Hericza, care matice de-alungul şi de-alatul, Lubomierski
cheile cetăţii. Râkoczy a Intrat cu mare pompă koczy şi îl ameninţa că, de nu vine îndată
s’a revoltat şi pentru asta a fost închis tn şi-a cugetat: vicem pro vice redabo tibi
în reşedinţa regilor poloni: înainte mergeau acasă, toată România şi Moldova (sicl)opra-
Alba-Iulia, l’au eliberat soţii sei cu puterea princeps, a trecut cu 40.000 de oameni, Intre
800 de Svezi, apoi 2000 de haiduci ungu­ dează, ear’ pe Tătari îi trimite In contra lui.
ziua după amiazi, »az mikor azbân mind ivott« cari numai 6000 erau' soldaţi, Carpaţii, şi a
reşti, după aceştia Cazacii, 1000 călăreţi mol­ Râkoczy nu ştia încotro să dee, căci Polonii
(pe când Banul a tot beut), după-cum scrie prădat şi jefuit toate comitatele nordice, cu
doveni, apoi earâ 600 de Svezi. După aceştia să fereau din calea lui. Iară a scris acasă:
cronicarul. deosebire moşiile lui Râkoczy, apoi tocmai
mergea principele călare pe un roib turcesc, »az bor bizony tflbbire elfogyott, hanem
Din Stry a trimis Râkoczy proclama- pe unde au fost trecut Ardelenii Carpaţii, s’a
încunjurat de fruntaşii Svezilor, Cazacilor, Ar­ hoznak.»*)
ţiuni la Poloni, dar' aceştia s’au retras din reîntors şi el Încărcat de pradă Înapoi.
delenilor şi ai boierilor români. In fine au ur­
calea lui. In 23 Maiu armata cea unită a cuprins Intr’aceea Râkoczy »csak ment a kozâ-
mat 6000 de Săcui şi de Români.
In 18 Februarie a ajuns în Sombor, unde Brzestul. Acum a cugetat Râkoczy că toată kokkal a vâgtelen sivatagok, vadon erdâk, ka-
Din Vavel a scris la mumă-sa : »Szâp
l’au aşteptat Cazacii cu hetmanul lor în frunte Polonia e a lui şi n’a voit să facă contract nyargd folyamok âs el elnyuld lâpok orszâ-
hely, szebb nem lehet.»J)
şi s’au unit cu el. cu Svezii. gâban — VOrOsorszâgon ât egyenest a Ta-
In 11 Aprilie s’a întâlnit cu armata lui
Armata lui consta acum din 18.000 că­ In 14 Iunie au ajuns tn Varşovia, dar' târok torkâbax) — după-cum scrie cronicarul
Carol X. în Moidlbojicze, dar’ a fost surprins
lăreţi, 5000 pedestraşi şi 6000 Români (din voind Nemţii şi Polonii să năvălească în Sve- In >siralmas kronika.»
văzând-o că constă numai din 7000 de Svezi.
principate). Cu cele 20.000 de Cazaci s’au dia, Carol s’a despărţit de el şi a curs prin In 27 Iunie o parte de Români s’au
De aci a scris acasă: >mi bizony joi
urcat la 49.000 de oameni. Prusia în calea lor.
vagyunk, csak bor fogytân vagyunk.» 8)
De aci încolo Cazacii formau avantgarda;
Ca să nu ştie Polonii că ei să despâr- 1) S’a tot dus cu Cazacii peste câmpiile ne­
ei mergeau prădând, jăfuind chiar şi biserici 1) Frumos loc, mai frumos nici nu să poate. mărginite, prin păduri sălbatice, pe lângă rîuri şer­
şi morminte şl comiteau cruzimi, omoruri şi 2) "Noi zău ne aflăm bine, numai vinul ni-se puitoare, peste pustiuri, prin ţara roşie oblu în gura
ciung&riri de tot felul, Săcuii îndată au învă­ gată. 1) Vinul mai tot s'a gătat, dar' aduc iari. Tătarilor,