Page 3 - Activitatea_1901_04_14
P. 3
Nrul 14. ACTIVITATEA Pag. 3.
Treburi orăşeneşti. In motivarea însăşi a legii despre egala cian, au dovedit până la evidenţă, că cârma! N0UTĂTI
îndreptăţire a naţionalităţilor dela 1868, în acestui institut stă tare şi este neîntrecută în 1
textul oficios, s’a primit odată pentru totdea a monopolisa şi pe viitor totul în favorul ce
La 28 Martie n. s’a ţinut şedinţa re- una cuvântul Român şi nu olâh ; lor acompaniaţi Acestora le zicem şi acum:
presentanţei orăşeneşti foarte slab cercetată. In toate actele legislativei, unde este purcedeţi negenaţi mai departe pe povârnişul — Tuturor cetitorilor noştri le do
rim Sărbători fericite.
înainte de ordinea zilei întreabă direct, voi bă de nominarea naţionalităţilor, a cărora apucat, căci resultatele ce veţi obţinea, vă vor
gimnasial Simon Ferencz, că are cunoştinţă ştergere nu să poate face cu una, cu două, încununa spre mărirea neamului din care fa
— Distincţie. Prepositul din Blaj
dl primar, că în urma reducerii serviciului Românii sunt numiţi român şi nu olâh; ceţi parte!
activ a miliţiei să vor forma noue arondări Guvernul şi ministrul comun de resbel, Destituirea membrului de direcţiune Ioan ^ssmul domn Moldovan, preşedinte
militare şi se vor înfiinţa regimente noue. în actele şi datele statistice peste tot locul, Mihaiu, stă fără păreche în analele institutelor al Asociaţiunei, a fost numit prelat
domestic al Ponteficelui Leo al XIII.
Ar fi timpul sosit pentru facerea paşilor de recunoaşte, că Românii sunt numiţi român- noastre economice, de altcum încă tinere.
Aducem binemeritatului bărbat cele
lipsă, ca oraşul să capete şi al treilea Batai- Rumenen şi nu olâh, respective walach; Specialităţile zilei, basate pe un trecut
lon şi ştabul regimentului, cu scop ca des- Espectoraţiunile alor trei profesori de de 15 ani, să pot vedea în raportul special. mai sincere urări.
voltarea să fie mai intensivă din punct de gimnasiu, membrii de comunitate, sunt închi După-ce vor binevoi a ceti şi cei dela
vedere material şi social. Recunoaşte, că puiri şi sunt basate pe timpurile feudale parte, .Tribuna* şi .Gazeta Transilvaniei* raportul — Abus la mă s u r a r e a dări i . Se
guvernul şi de altcum a procedat maşter faţă ear’ parte sunt trase din teoriile istoriografilor nostru, basat pe adevăr şi întâmplările fap cretarul financiar Gâza EdtvSs din Arad a
de oraş cu privire la plasarea oficiolatelor a la HunddOrfer—Hunfalvi şi semenii lui, tice, să va convinge fie cine, cât sunt de comis mai multe abusurt cu privire la mă
publice. cari de mult sunt combătuţi prin alţi istorici tendenţioase corespondenţele scrise în ruptul surarea dării. La unele persoane le scăriţa
Este constatat, că cercurile mai înalte mai celebri, între cari şi unguri aievea; şi capului, apărute deja în ziarele numite. darea, primind pentru aceasta remuneraţiuni
militare sunt aplicate a concentra regimentele dela respectivii, ear’ la altele li-o creştia.
în fine :
la un loc. Oraşul încă ar tebul să îmbie Având în vedere, că primarul şi orga Prins fiind, a fost destituit.
jertfe pentru ajungerea acestora. Dl primar nele orăşeneşti sunt funcţionari şi ai Româ
este deci recercat a declara, că este aplicat nilor — cari sunt în preponderantă maioritate C on vocare. — O n o r u r i m i l i t a r e p e n t r u o
a iniţia paşii de iipsă. în Orăştie — pretinde aplicarea cuvântului f emee. In Saarlouis văduva Beaumont născ.
Primarul ia act despre aceasta şi Ia
Român şi nu olâh. Maass, a fost înmormântată cu onoruri mili
timpul seu va face propunere în cestiune. Profesorul Vitus află ofensare în expre In urma însărcinării ulterioare, primită tare. In 6 August 1870 ea s’a dus pe câmpul
Profesorul Vitus Lajos face mai multe siunea antevorbitorului « e s pe c t o r ă ri» şi dela Preaveneratul consistor archidiecesan sub de luptă dela Spicher şi cu pericolul vieţii în-
întrebări: fnnd-că să foloseşte cu plăcere de cuvinte No. 2801 şcol. dto 22 Martie a. c. prin a- grija de cei răniţi, din care causă a primit
1. Pentru-ce s'a exclus dela folosinţa f r anceze?! cere îndrumarea la ordine prin ceasta convoc adunarea generală a conferin în 1871 crucea pentru merite şi medalia de
publică fântâna din uliţa dealului? primarul. ţelor învăţătoreşti din cercul Orăştiei, VIII. pe răsboiu.
2. Pentru-ce nu să face podul proiec Primarul declară, că nu află cuvântul o- Joi In 5 Aprilie a. c. st. v. la 8 oare a. m.
tat în promenada orăşenească ? fensător si prin urmare îndrumarea la ordine în edificiul şcoalei capit. gr.-or. din Orăştie. — î mp ă r a t u l W i l h e l m şi j u v a e r -
3. Pentru-ce nu să fac paşii de lipsă
nu are loc. La această adunare sunt invitaţi a par giul din Dobr i ţ i n. Juvaergiul Arthur Lbf-
faţă de ocupările, ce săvîişeşte Prunk din Pusă la vot, să primeşte propunerea Ma ticipa in sensul cercularului No. 741 şcol. a. kovics din Dobriţin a aflat nainte cu câtva
teritorul orăşenesc? gistratului şi a comitetului de supraveghere. c. toţi învăţătorii definitivi şi provisori din co timp în Ardeal o medalie de aur ciselat. Me
Primarul răspunde: Ce daună, că membrii Români au lipsit dela munele cari de present să ţin de tractul O- dalia a avut o formă ovală şi era din anul
Fântâna s’a exclus din punct de vedere
această şedinţă 1 răştiei. 1629, pe faţă se afla perfect lucrat portretul
higienic. Ordinul vice-coinitetului, prin care se Deschiderei conferinţei va premerge ser prinţului Georg Wilhelm de Brandenburg, al
Facerea podului s’a întrelăsat pentru reiaptă statutul referitor la ţinerea şi folosirea viciul divin si va urma constituirea si stato- socrului lui Gabriel Bethlen, şi în dos vapa
>
•
clădirea altor obiecte orăşeneşti. taurilor orăşeneşti, să ia la cunoştinţă. Aşa rirea ordinei de zi, asupra următoarelor tractate: de Hohenzollern, toate în relief şi email. Ltif-
Faţă de ocupaţia teritorului orăşenesc,
dară pe viitor oraşul are a se acomoda sta 1. Indigitări metodice asupra tractării kovics această medalie foarte preţioasă a dă
zice că va ieşî cu ingineiul la faţa locului şi tutului comitatens. Ce să ţine de taxa stipu nrilor dela 1 — 10 de Const. Baicu direct, ruit-o împăratului Wilhelm II. pentru museul
după constatare, va raporta representanţei. lată, locuitorii oraşului, până una alta, n u şcol. în Orăştie. din Berlin. împăratul a primit-o şi în schimb
Toate răspunsurile să iau la cuoştinţă.
l
sunt da t or i a o p ăţi. Aceasta serveşte 2. Prelegere practică din limba rom. a trimis lui LOfkovics o garnitură de nasturi
Membrul de comunitate Gustav Am-
de conformare. despre cuvântul >ac» după Abecedarul I. Po- pentru cămeşi cu iniţialele numelui împăratu
lacher face arătare verbală, că profesorul
Ne miră propunerea Magistratului şi a pescu, predată prin d-şoara Maria Racolţa, lui şi a coroanei împărăteşti, în briliant.
Dozsa a închis un drum public din vii pe
comitetului permanent, că taxa jutarilor pre învăţ. în Orăştie.
sama sa. cum şi alegerea acestora, să deliberează de 3. Indigitări metodice asupra tractării
Primarul şi faţă de această afacere pro — Sabi a pe parte a d r e ap t ă. Deţinu
forul incompetent, pe când oraşul are comitet părţii a Il-a din I. Carte de cetire, de I, Popescu
mite constatarea la faţa locului şi că va ra tul general al insurgenţilor poartă sabia pe
agrar, care contrar legii agrare, să scoate din tractate prin George Daniil, înv, în Câstâu.
porta tn şedinţa proximă. partea dreaptă. Aceasta se pare curios, dar’
vigoare. Aşa le trebue proprietarilor de pă 4. Tracţarea temei din cercularul Con
In urma interpelării din şedinţa trecută, de fapt e aşa. Insurgenţii de pe Filipine nu
mânt, pentru-că aderează ia acei oameni, cari sist, referitoare la indiferentismul şi nepăsarea
făcută prin învăţătorul şi tpembrul de comu poartă pe uniformă nici un fel de semn, şi
caută cu tot prilejul a pune nouă sarcini în învăţ, faţă de căuşele şcolare, prin I. Branga,
nitate Io^n Branga, că pentru-ce s’a scris in generalul încă chiar aşa arată, ca şi soldaţii
spinarea locuitorilor, Poftească şi plătească înv. în Orăştie,
foile de numărarea populaţiei în loc de ro de rînd. Insurgenţii, cari ţin mult la el, l-au
cât le ie pielea, dacă sunt orbiţi de acei băr 5. Un model de prelegere practică
m ân — o 1 â h, s’a pus la pertractare me rugat să-'şi facă o uniformă mai bogată,
baţi valoroşi, cari nici când nu s’au interesat despre «Termometru» după treptele formale
ritoriei pentru a se putea deosebi de ei, el însă n’a
de uşurarea plugarilor şi economilor de vite. de înv. Ioan Căliman din Sibiselul-vechiu. voit cu nici un preţ. Astfel s’a hotărît într’un
Magistratul şi comitetul permanent, tn Sărman popor! pe ce mâni ai ajunsII Cum 6. Desbateri finale. >
cari corporaţiuni să vede, că nu avem repre*- suferi a fi înşelat de profeţi mincinoşilll 7. Eventuale propuneri şi încheierea. consiliu de răsboiu, ca totuşi pentru a se
sentanţi români, cu unanimitate propune: Ba de multe ori eşti pus la cale a face putea deosebi de ceialalţi, generalul Aguinal-
modul recensiunii poporaţiunei să ia la cu demonstraţii vădite contra acelora, cari fără Or ăşt i e, 26/III. 1901. do, să poarte sabia pe partea dreaptă.
noştinţă, ear’ folosirea de olâh în loc de ro interes particular, totdeauna au sărit a te a- V Domya
mân, este întemeiată în instrucţia ministerială. păra şi contra unoi îngâmfaţi, cari te-au tim ppbiter, comisar consistorial. — Vi e ţ i î n del u n ga te. In timpurile mat
Interpelantele nu primeşte propunerea de demult, nainte de Christos, după-cum ne
brat de adunătură de hoţi şi tâlhari.
făcută şi basat pe praxa din cercul Orăştiei, Propunerea Magistratului şi a comitetului spune istoria, oamenii trăiau mai mult ca cei
unde s'a scris numai român şi nu olâh, face permanent, căzută în rîndul trecut, susţinută de astăzi. Totuşi şi în timpurile mai deaproape
contra propunere, de a-se cere operatul îna acum singur numai de un membru de comu Mare de abonament. s’au aflat oameni, cari au ajuns o frumoasă
poi şi să se rectifice. Dă expresiune şi ace etate. Astfel Demokritos a trăit 109, Epima-
nitate, prin care să cere împrocesuarea fostului
lei indignări, că pe dînsul îl jigneşte expre- arendator Vasile Bidu, să primeşte cu totali nides 157. In Roma veche s’au bucurat de o
siunea aceasta, precum şi pe conaţionalii sei. tatea voturilor, afară de cela a membrului de Cu ziua de 1 Aprilie st. v. des viaţă îndelungată îndeosebi femeile. Soţia lui
Faţă de această pretensiune justă, pri comunitate : Amlacher şi Bercian, şi încă în Cicero a ajuns etatea de 113, actriţa Lucea
marul, profesorul Vitus Lajos, directorul gim chidem pe pătrarul al doilea April— Iu 112, dansatoarea Coppelia Galeria 115. Asu
mod extradominial. Asupra acestui obiect vom nie a anului de faţă, abonament la
nasial Simon Ferencz şi profesorul Tokai pra celor două din urmă se susţine, că până
avea prilej a reveni după finalisare în cale
Aladâr, sar întru apărarea expresunii O l â h la etatea de 90 ani s’au produs publice. După
justiţiară. Până atunci însă, membrii rîvnitori „ACTIVITATEA*4
Şi unul şi altul afirmă că: conscripţia este un raport al lui Hufeland a murit în 1724
după procese, să nu-’şi uite de motivele lor
un act secreţi? prin urmare nu să poate într’o comună din comitatul Trencin economul
pledate cu atâta siguranţă. R ip. cu preţurile din fruntea foii:
cere dela guvern. Cuvântul olâh este sino Petracz în etate de 185 ani ; ear’ în 1893 a
Pe u n a n ....................................8 coroane.
nim cu o'âsz, ceea-ce dovedeşte înrudirea murit în comuna San Salvado Bogola Ita
Pe jumătate de an . 4 »
noastră cu Italienii şi numai Ungurii au pri Pe u n pătrar de an 2 » lianul Michael Solis, tn etate de 183 de ani.
ceput mai bine de cât alte popoare, că olâh O adunare — model.
Onoraţii noştri abonaţi, al căror
este mai corăspunzătoare. — D i a g n o s ă prin t e l e f on. Un medic
abonament scade la acest termin, sunt
Expresiunea în sine nu invoalvă ofensă, renumit din Paris a aflat un nou mijloc de
cu stimă rugaţi a grăbi cu trimiterea
pentru-că însuşi Bariţiu, fostul preşedinte ai Luni s’a ţinut adunarea inst. „Ardeleana1* întrebuinţare a telefonului. In miezul nopţii
Academiei române, în calitate de preşedinte cu 38 acţionari, fiind representată de 4003 înainte a preţului de abonament, ca s6 el a fost telefonice chemat de o mamă tinără,
al Asociaţiunii, când s’a ţinut adunarea ge acţii, dintre cari 1167 au fost excepţionaţi, nu fim nevoiţi a întrerupe expedarea din causă că copilul seu tuşea foarte tare şi-i
nerală aici, visitând museul de anticitâţi aşadarâ cu 2836 acţii legiuite. mai departe a foii la adresele dom era frică să nu se înece. Medicului, fiind afară
niilor lor.
»Torma Zsofi< a indus în ziuarul de visitâ Convocarea a fost în mod ilegal făcută, frig, nu i-a prea venit să se scoale din pat
al acesteia >Bariţ v a l a c h u s * . Mai fac ear' scrutinul nu s’a admis. Tot atâtea fapte Domnii abonaţi vechi sunt rugaţi şi să meargă să vadă de copil. I-a venit însă
domnii profesori alusiune la un episcop o!âh( vrednice de alte timpuri şi locuri. a scrie pe marginea (cuponul) manda o idee. Şi anume a spus femeii că să aducă
la Olâhfalu din secuime şi alte multe. Rapoartele direcţiunii şi comitetului de tului postai numărul de pe faşia sub copilul la telefon şi să-l facă să tuşească. Au
Primarul in special mai afirmă, că de supraveghiere, apoi Bilanţul anual şi în fine care primesc foaia. zind tusa i-a zis: »D-nă, tusa copilului nu e
clararea făcută interptlantelui din partea protocoalele de cercetare clasice a unei co Abonaţii noi vor binevoi a-’şi scrie de loc periculoasă, duceţi-vă şi vă culcaţi
primpretorului Fodor Gyula este neîntemeiată, rni si uni m i x t e : sunt combătute în mod lămurit numele, locul de unde sunt şi de nou*.
anume că nu s’ar fi dat ordin de a-se scrie obiectiv, din partea aşa numitei oposiţii, care posta din urmă.
olâh şi nu român. încă represintă 1460 acţii. — Din ţ e a r a c e l o r mai f r u mo a s e
Administraţia
Membrul de comunitate Laurian Ber- Reflexiunile directorului executiv Dr. femei. Viterbo şi jurul sunt în întreagă
cian propune: pe lângă primirea propunerii Ioan Mihu făcute >de-a călare» la dificultăţile ..A C T IV IT Ă Ţ II“ Italia vestite pentru-că posed cele mai fru
Branga, să se exprime reprobarea protocolară acţionarilor Dr. Aurel Muntean, Ioan Mihaiu^ moase femei şi cei mai jaluzi bărbaţi; dra
primarului din următoarele motive: şi m e m b r u d i r e c ţ i o n a l , şi Laurian Ber* mele de amor cu sfîrşit sângeros încă nu
