Page 3 - Activitatea_1901_05_17
P. 3

Nrul  17.                                                                ACTIVITATEA                                                                        Pag-  3,


        dului  de  binefacere,  căruia  direcţiunea i-a dat   Declarăm  numai,  că  fiind  evident  din  spornicie  în  ale  propăşirei  pe terenul cultural.   — P o s t a z i l n i c ă  a mon a r c h i l o r .  Cele
        menirea de a servi ia întemeiarea  unui  asii,  în  stil  că  pamfletul  nu  l’a  scris  economul  Boca,   Prin  alegerea  dlui  N.  Todea,  nu  numai  corn.   mai  multe  scrisori  şi  jurnale  pe zi le primeşte
        care  să  se  adăpostească  cu  timpul  orfani, oa­ deja  firm a   lu i  este o  m in ciu n ă  de  alui   Almaşul-mic,  fără  valea  Almaşului  întreagă  a
        meni  scăpătaţi  şi  neputincioşi.  La  acest fond  Schreib-Moritz,  care  are  menirea  să  acopere                            Papa,  şi  anume  20—22.000.  De  sine  înţeles,
        au  să  incurgă  cele  10°/0  cum  şi contribuirile  cu  aripile  sale  murdare  pe  protectorii  sei.  făcut  o  acuisiţie  bună  şi  nimerită,  eară  trac­  că  numai  o  mică  parte  din  acelea  ajung  na-
        pioase  ale  inimilor  generoase. Starea fondului   D acă L. B ercian, redactorul „Ac­ tul  Orăştiei  va  avea  cu  un  vrednic  preot mai   intea  Papei,  celelalte  le  desfac  şi  cetesc  cei
        astăzi  e  cu  156  cor.  38  bani.  In  favorul  a-  tivităţii**  a r  fi fo st  d in   m otive  m â r­ mult 1                 35  de  secretari  din  cancelarie.  După  Papa
        cestuia  au  reces  la  competinţele  lor statutare  şave  lăpădat  d in   notărăşie,  şi  D r.                                 vine  Mac  Kinley,  presidentul  Statelor-Unite.
        de  4  respective  3  cor.  de  fiecare  cas  de  M ih u  totuşi l-a a p lica t la „Ardeleana",   —  Ear'  la  Dâ n c u l - m a r e   a  fost  ales
        moarte,  directorul  Reuniunii  dl  P a n t a l e o n  la  u n   in stitu t  de  bani,  ap o i  să  ştie                        La  posta centrală americană sosesc zilnic 1400
        Lucuţ a,   căp.  în  j-ens.  şi  secretarul  ei  dl  fleacul  d in   tu fă, că  D r.  M ihu, direc­  săptămâna  trecută, în  locul  d-lui  Ch.  Teacoi,   scrisori  şi  3—4000  jurnale.  Cei  450  milioane
        Vie.  T o r d â ş i a n.  Contribuiri  s’au  mai  fă­ torul  executiv  a r fl fo st  u n   director  retras,  clericul  abs.  I.  Cot rus.  îl  felicităm   supuşi  ai  regelui  Eduard  VII.  îl  învrednicesc
        cut  din  partea  junimei  române  din  Sibiiu  cu  m izerabil,  ticălos;  aplicân d  om   ne­ şi-i  dorim  noroc  în  cariera  de  preot.  pe  zi  cu  câte  1000  scrisori  şi  2—3000  jur­
        suma  de  12  cor.  35  bani,  prisosiţi dintr’o co­ dem n  de  încredere  la  un  in stitu t  de
        lectă  întreprinsă pentru acoperirea cheltuelilor  bani.                                                                        nale.  Ţarul  Rusiei  primeşte  650  scrisori,  re­
        unui  parastas  solemn  oficiat  pentru  răposaţii   In  privinţa  aceasta îl  a p ă ră m  n o i pe                             gele  Italiei  500,  ear’  regina  Wilhelmina  pri­
        lor  amici  şi  colegi  Iuliu  Pipoş,  fost  vicenotar  Dr.  Mihu,  declarând  că  afirmările  celui  din   —  f  Alexandru  Rimbaş,  candidat  de  ad­  meşte  şi  ceteşte  singură  100—150  scrisori.
        la  tribunal,  Dr.  loan  David,  fost  secretar  la  tufă sunt nişte  minciuni  ticăloase,  demne  de   vocat,  oficer  ces.  şi reg. în reservâ, nu mai este
        «Albina»,  Octavian  Botr,  Vasile  Baboie,  loan  mutra  lui  ascunsă.              între  noi.  Cine  a  cunoscut  pe  acest tinăr, mo­  —  Tinerimea  universitară  romflnl  din
        Dunitriu  şi  Nicolae  Siuluţiu,  foşti  funcţionari   Editorul  „Activităţii"  el  în su şi  a  ab-  del  de  caracter  puiitan,  iubitor  al  neamului  Cluj  invită  cu  toată  stima  la  Co n c e r t u l
        la  «Albina»,  loan  Predovici,  fost  subjude  r.,  zis plen ip o tin ţele  la  „Ardeleana**,  şi   său  şi  luptător  aprig  al  intereselor româneşti,   împreunat  cu  dans  ce  se  va  ţinea  la  9  Maiu
        loan  Moga,  jurist,  Gustav  Augustini  şi  loan  n’a  reflectat  la  p o stu l  de  advocat   pe  cari  cu  putere  juvenilă le-a apărat, pătruns  st.  n  1901,  în  sala  cea  mare a Redoutei  oră­
        Dolian,  foşti  ziarişti  şi  Nicolae  Roman,  mar­ sa la ri sat,  la  care  a  fo st  ales  ap o i  dl
        tirul  «Replicei»,  mai  departe  au  mai  contri­ D r.  D ra ia ,  deci  pezevenchiul  din  tufă  şi   de  chemarea  sa,  aştt pta  cu  dor  intrarea  sa  şeneşti.  începutul  precis  la  orele  8  seara,  cu
        buit  parochul  loan  Fodorean  din  Mosna  în  aici  minte  în  mod  obraznic.      în  viaţa  publică.  Cât  folos  ar  fi  adus  el  nea­ preagraţiosul concurs al mult stimatelor d-şoare:
        amintirea  cumnatului  său  Nicolae  Romau  1   Altcum  luăm  la  cunoştinţă,  că  Irimie  mului  său,  nu  ne-a  fost  dat  dela  provedinţă  Virginia  Gali,  absolută  a  conservatorului  din
        cor.,  parochul  Felea  din Ciruleasa în amintirea  Boca  să  face  unealtă  oarbă  la  dârloagă,  fiind   a  ne  convinge,  pentru-că  nemiloasa  moarte  Pesta;  Aurelia  Gerbert,  absolută  a  conserva­
        răposaţilor  săi  părinţi  3 cor., văduva preoteasă  altcum  consecuent  cu  purtarea  sa  dela  adu­  ni-l-a  răpit  prea de  timpuriu,  în  urma suferin­ torului  din  Pesta;  Valeria  Isac,  Adelina Piso,
        Neaga  V.  Iosof  din  Tilişca  în  amintirea  so­ narea  generală  a  «Ardelenii»,  unde  a  umplut
        ţului  său  Vasile  Iosof  2  cor.        sala  cu  sbierătu rile  sale  dobitoveşti,   ţelor  ce  le-a  îndurat.  Opidul  Hunedoara,  po­ absolute  a  conservatorului  din  Viena ;  Netti
             In  sînul  Reuniunii  până  de  present s’au  cari  precu m   se zice  în   pam fletul din   porul  român  de  acolo  şi  număroasde  sale  Vancea,  elevă  a  conservatorului  din  loc şi m.
        ivit  9  caşuri  de  moarte  şi  anume  au  răposat  „Tribuna** au  fo s t  d eclaraţii  de  d ra ­ neamuri  puseseră  de  cu  vreme  mari speranţe  ştim.  domni:  Vasile  Popoviciu,  Braşov,  solist
        2  economi,  1  meseriaş, 1 advocat,  1  funcţionar  goste  p en tru   D r.  M ihu  şi  tovarăşii.  în  acest  tînăr  simpatic.  Pe  cei  morţi  ii jelesc  tenor  şi  Guilelm  Şorban,  rig.  în  drept  şi  ab­
        de  bancă,  1  preoteasă  şi  3 alte femei, erezilor   Veţi  vedea  zemislirea  dragostei  si  ur­  aceia,  după  a  cărora  dorinţe  au  vieţuit.  Eată  solut  al  conservatorului  din  Viena.  Orchestra
        cărora  Reuniunea  le-a  solvit  momentan  aju­ mările,  atunci  apoi  va  sbiera  «tufa»  din
        torul  statutar.  Ca  mai  regulaţi  platnici  până  alte  motive,  nu  din  dragoste.  şi  anunţul  funebru-  ce-1  primim  din partea  fa­ militară  a  regim.  ces.  reg.  de  inf.  No.  51  va
        acum  s’au  dovedit  a  fi  zilerii,  economii,  pre-   Ca  să  nu  fie  publicul  adăpat  cu  min­ miliei:  Sfâşiaţi  de  durere  vestim  tuturor  cu­ ţinea  piesele  de  dans.  In  pausă  se  va  juca
        cupeţele,  cu  un  cuvănt  membrii  recrutaţi din  ciuni,  vom  reveni  în  merit.   noscuţilor  şi  prietinilor,  că  fiiul,  fratele,  cum­ «Căluşerul»  şi  «Bătuta».  Venitul  curat  este
        societatea  cea  mai  scăpătată.                                                     natul,  unchiul  şi  nepotul nostru  Al exandru  destinat  pentru  ajutorarea tinerilor universitari
             Prima  adunare  generală  ordinară  s’a ţi­                                     Rimbaş,  candidat  de  advocat  nu  mai  este  lipsiţi  de  mijloace.  Preţul  de  Intrare:  de  per­
        nut  în  Ianuarie  c.  Aceasta  a  aprobat  toate
                                                             N0UTĂTI
        disposiţiunile  luate  de  direcţiune  în  scopul   _______•>  _                     între  cei  vii,  trecând  astăzi  la  orele  5  dimi­ soană  4  cor.,  de  familie  10  cor.  Oferte  ma-
        mersului  regulat  al  afacerilor  ţinătoare  de  a-                                 neaţa,  Ia  o  viaţă  mai  fericită,  după  un  morb  rinimoase  se  primesc  cu  mulţumită  şi  se vor
        cest  aşezământ  de  binefacere.                                                     îndelungat,  în  etate  de  abia  27  ani.  Rămă­ cuite  ziaristice.  (Adresa cassarului:  Mihail Do-
             Precum  aflu  averea  Reuniunii  întrece   —  Cost umul  r e g i n e i  Români ei .   In  şiţele  pământeşti  ale  iubitului  defunct  se  vor  brean,  Linczeg-utcza  2.)  Comitetul  aranjator
        suma  de  1000  cor.                       noaptea  învierii,  după  serviciul  oficiat  la  me-  aşeza  spre  repaus  etern  Mercuri  în  1  Maiu  constă  din  120  tineri  universitari.
             Bine  ar  fi  dacă  oamenii  cu  durere pen­
        tru  deaproapele  lor  ar  urma  exemplul  dat   tropolie  de  metropolitul,  înconjurat  de  clerul  st.  n.  a  c.  la  3  ore  p.  tn.,  în  cimiterul  bise­
        de  Sibieni  în  această  direcţiune.      metropoliei,  în presenţa  regelui  Carol  şi  a ca­ ricii  gr.-or.  din  Hunedoara.  Hunedoara,  în   —  F u mă t o r i   princiari.R egele Eduard
                              „ ln vin  gătorul**.  selor  Sale  civile  şi  militare,  un  supeu  s’a  dat  29  Aprilie  n.  1901.  Nicolau  Rimbaş,  Tiţa   VII.  şi  fiul  seu,  principele  de  Cornwall  şi
                                                   la  palatul  regal,  care  a  durat  până  la  orele  Rimbaş  ca  părinţi.  Nicolae,  Amalia,  Petru   York,  sunt  fumători  pasionaţi.  Principele  a
                                                   4  dimineaţa.  Regina  purta  un  foarte  frumos  şi  Todoric  ca  fraţi.  Carol  Gostean  şi  Sofi   tăcut  odată  Ţarului  următoarea  mărturisire :
                                                                                                                                        «De  un  timp  încoace  am  constatat,  că  ţiga­
                                                   costum,  de  o  creaţiune  nouă  şi  cu  totul  ori­ Rimbaş  cumnat  şi  cumnată.  Cornelia,  Lina şi
             Revista  externă.                    ginală,  compus  dintr’o  iie  şi  un  vâlnic  din  Mali  nepoate.  Veronica  Muntean  mătuşe.  Ni­  retele  pentru  mine  sunt  vătămătoare,  şi astfel
                                                                                                                                        tn'am  decis,  ca  de  aci înainte să fumez numai
                                                   pânză  albă,  foarte  fin  ţesută  şi  acoperită  cu  colae  Dima  şi  Alexandru  Dima unchi.  Amalia
                        Răsboiul.                  o  brodărie  neagră,  ear’ pe deasupra o dulamă,  Dima  şi  Leni  Dima  mătuşe.  Sofia  Stoichiţa   5  ţigarete  pe  zi.  In  ziua  primă am rămas cre­
                                                   ca  o  redingotă  lungă  fără  mâneci,  de cel mai  cu  soţul  Nicolae,  Amalia  Buda  cu  soţul Băla,   dincios  propunerii  mele,  în  a  doua  am fumat
             Un  trimis  al  lui  Botha  la  Kruger                                                                                     cele  5  ţigarete  încă  nainte  de  dejun, şi în res­
                                                   frumos  efect.  M.  S.  Regina  şi-a  exprimat  do­ Veronica  Keller  cu  soţul  Nândor,  Niţu,  Nina
        spune,  că  situaţia  Englezilor  e  de  tot                                                                                    tul  zilei  am  fost  într’o  posiţie  de  tot  misera-
                                                   rinţa,  ca  pentru  balurile  oficiale  dela  Curte,  şi  Maii  Dima  veri  şi  verişoare.  Eternă  să-i
        critică,  şi  că  învingerea  Burilor  se  pre­                                                                                 bilâ,  ca  şi  când  mi-ar  lipsi  ceva.  In  a  patra
                                                   doamnele  să  adopte  unul  şi  acelaş  costum,  fie  amintirea !
        vede  pe  zi  ce  trece.  După-ce  majorul   conform  aceluia,  pe  care  M.  Sa  îl  poartă  cu                                zi,  am  tra s   vftl  peste  decisiune  şi  pentru  a a-
        englez  Twysord  a  căzut, o  mare  coloa­  atâta  graţie.                                                                     junge  ce-am  perdut, am fumat 40 de ţigarete*.
        nă  de  soldaţi s’au  predat Burilor.  Lordul                                          —  Secretar  episcopesc  la  Arad  a  fost  Şi  principele  de  Edinburg, de curând răposat,
        Roberts  făcend  o  socoată  a speselor ce   —  Fructele  pasivităţii.  Cetim  în  «Bpesit   ales  dl  Vasile  Goldiş,  profesor  în  Braşov.  a  fost  un  fumător  pasionat.  Unei  dame,  care
        Anglia  le-a  avut  cu  acest  resboiu  până  Hirlap»,  că  la  Vinţul  de  jos,  deputatul  Szots   Distinsul  profesor  a  întrunit  totalitatea  vo­ l-a  Întrebat  despre  fumat,  se  zice  că  i-ar  fi
        acuma,  zice  că  acelea  se  urcă  la  3  mi­ Păi,  a  ţinut  darea  sa  de  seamă  înaintea  ale­ turilor.                    răspuns:  «Madame,  două  lucruri  sunt  pentru
        liarde  825  milioane  franci.  De  present  gătorilor  săi.                                                                    mine,  de  care  nici-când  nu  mă voiu despărţi:
        pe  câmpul  de  luptă  sunt  12 000  Buri.      Tot  acest  ziar  laudă  pe  protopopul  (?)   — P e t r e c e r e a   din  Sebeş. Despre pro-  Onoarea  şi  dosa de tabac*.  Chiar şi împăratul
        In  Iunie  presidentul  Kruger  va  pleca  la   Man,  care  ca  bun  patriot  a  ţinut  o cuvântare  ducţiunea  teatrală  a  meseriaşilor  români  din  Germaniei  se  susţine  că  s’ar  fi  exprimat des­
        America.                                   şi  mai  potriotică  şi  a  propus  exprimarea  de­ Sebeş,  dată  a  3-a  zi  de  sf.  Paşti,  primim ur­ pre  fumat,  că :  «dacă  nu dorm, atunci fumez,
                                                   plinei  încredere  ministrului  preşedinte  Szăll şi  mătoarele :  S’a  predat:  «Paza  maicii  sfinte»,  ear’  când  dorm,  atunci  visez  despre  nicotin*.
                                                   deputatului  Szdls  Păi.                  dramă  în  4  acte  localisată  de  A.  Popp.  în­
                        Din  China.                                                                                                       —  Concert  se  va  arangea  de câtră  inte-
                                                        Părintele  Man,  care  este numai parochul  ţelesul  piesei  e combaterea credinţelor deşerte
             In  provincia  Jangce  se  prepară  o   Vinţului  şi  nu  protopop,  ar  fi  făcut  mai  bun  în  tarmeci  şi  vrăjitorii.  Au  jucat  bine rolurile   liginţa  română  din  Avrig  cu  concursul  unui
                                                                                                                                        grup  de  clerici  din  Sibiiu  în  23  Aprilie  st. v.
        mare  răscoală.  Contele  Waldersee  a     serviciu  credincioşilor  sei,  dacă  în săptămâna  de  tâlhari  şi  negustori  P.  Muntean,  Simion   1901  [Sf.  George]  în  sala  otelului  comunal.
        cerut  ajutor  telegrafic  dela  Berlin.  Ger­  luminată  s’ar  fi  pregătit  cu  o  cuvântare  bi­ Androne,  Dumitru  Savu,  Mafteiu,  Îngrijitor
        manii  la  marele  mur  chinez  au  fost   sericească  şi  ar  fi  luat  de temă  p r o g r a mu l  de  casă,  Petru  M.  Opincar, şi Smarandiţa fica   —  Onoa r e a  sol dat ul ui .   Suboficerul
        respinşi,  perzend  5  oficeri  şi  80  soldaţi.  act ual ul ui  si nod  al  e p a r c h i e i  sale,  lui,  Maria  Popa.  Cea  din  urmă  prin  presen-  Ludwlg  Szilâgyi  dela  reg. .49  de  Inf. din Do-
                                                   arătând  poporului  său  nisuinţele  Archipâsto-  tarea  sentimentelor  religioase  a  făcut  bun  briţin,  n’a  eşit  afară  la  exerciţiu  două  zile
                                                   rului  îngrijat  de  soartea  celor  puşi  sub  ar-  efect.  îngerul,  foarte  bine  l-a predat  Ana An­ dearîndul.  In  timpul  acesta  unui  alt  soldat
                  Semne  de  revoluţie?
                                                   chipăstorirea  sa.  Ne  mirăm,  cum  un  preot  drone.  Copiii,  Florica  Sîrbu  şi  loan  Reftea,  din  acea  odaie  i-s’a  furat  din cufăr 3 coroane.
             Pe  Filippine s’a hotărît continuarea  bătrân,  debil,  pe  care  îl  apasă  70  ani,  vine  ţărancele,  Maria  Strâcatu  şi  Rusalina  Savu,  Bănuiala  a  picat  pe  Szilâgyi.  Acesta,  ca  să
        luptei  contra  Americanilor.              a-se  amesteca  în  vârtejul  politic,  atunci  când  au  predat  rolurile  mulţumitor.  Contele,  fală  scape  de  ruşine,  s'a  sinucis.  După  aceea  s’a
             Asupra  unui  sat  din  Macedonia au  şi  delegaţii  acestui  cerc  de  odinioară  au con­ mare,  jucat  de  dl  vicepreşedinte  al  nostru  descoperit  că  altul  a  furat  coroanele  si  deci
        năvălit  mai  multe trupe  turceşti,  pustiin-  lucrat  la  decretarea  «pasivităţii».  Aşteaptă  a-  G.  Tataru,  a  făcut  fără îndoială cea mai  mare  Szilâgyi  n’a  fost  vinovat.
        du-’l  total.                              cest  preot,  uitat  de  sine,  pensia  dela  guvern  impresie  asupra  publicului.  D-zeu  să-l  ţină în­
                                                                                                                                          —  T e l e g r a f  f ă r ă  sîrme.  Intre Antibes
                                                   sau  dela  consistoriul  său,  care  chiar  acum  tre  noi.  loan  Tecău  şi  Simion  Lupşe,  roluri
                                                                                                                                        şi  oraşul  Calvi  în  Corsica  s'au  făcut  încercări
                                                   pertractează  modificarea  regulamentului  de  de  jandarmi  au  predat,  care  erau  ca  adevă­  cu  telegrafatul  fără  sîrme,  ceea ce  a  şi reuşit.
                                                   pensionare  al  preoţilor  înspre  mai  bine?  Pă­ raţi  jandarmi.  Dumitru  Popa,  jude  al  satului  Distanţa  între  cele  două  localităţi  e  de  200
             „Spus  plugăreşte!“                   rinte  Man 1  nu  mai  adauge  la  meritele patrio­ l-a  ştiut  bine  preda.  A  doua  piesă  a  fost  chilm.
                                                   tice  acum  la  bătrâneţe  adânci,  fără  te  aco­ «Vlăduţul  mamii»,  comedie  într’un  act  de  I.
                                                                                                                                          —  Grădina  de  animale  din  Prater  a  fost
                                                   modează  chemării  de  preot  adevărat  român. Lupescu,  a  plăcut  publicului  foarte  mult,  rîs
             Sub  titula  aceasta  îşi  varsă veninul asu­                                   cu  hohot  şi  aplause  nesfîrşite.  Persoanele  au   vândută  cu  1,200.000  coroane  proprietarilor
        pra  redactorului  şi  editorului  «Activităţii»,                                                                               de  berărie  Anton  Dreher  şi  Adolf  Pachoten
        creaturile  «Ardelenii»  sub  masca  unui  eco­  —  Alegeri  de  preoţi.  Cu  plăcere  am luat  fost  următorii:  Vlăduţul  mamii,  un  şcolar de  v.  Echt.
        nom  Irimie  Boca  în  „Tribuna**.         la  cunoştinţă  îmbucurătoarea ştire, că la  10/23  sat,  loan  Reftea.  Irimie  Sbârciog,  bătrân pă­
             Noi  despre  un  ţăran,  fie  acela  Boca  Aprilie  a.  c.  s’a  săvîrşit  alegerea de preot pen­ durar,  Petru  Opincar.  Costică  Şoimescu, tinăr
        ori  altul,  n u   p u tem   presu pu n e  atăta  tru  comuna  gr.-or.  A 1 m a ş ul - m i c,  tractul  boier,  Petru  Muntean.  Sevasta,  mama lui Vlă-   POSTA  REDACŢIEI
        obrăznicie  f i  ticălofie  m incin oasă,   Orăştiei.  Alegerea  condusă  de  P.  O.  D.  Va­ duţ,  Ana  Moga.  Smarandiţa,  fica  lui  Iftimie,
        câtă  se  manifestează  în  şirurile  indicate.  sile  Domşa,  protopresbiter  tractual,  a  decurs  Ana  Androne,  toţi  s’au  purtat  brav.  Au  ur­
             Bietul  ţăran e  folosit  ca  tu fă   de cătrâ                                                                                  Mirabella  (Alba-Iulia).  De  ce  anonim ?  Jos  cu
        unii  miserabili,  cari  sunt  cu  mult  mai  tică­  în  cea  mai  bună  ordine  şi  s’a  ales  vrednicul  mat  apoi  dans,  care  cu vioiciune a durat până   masca  dacă  eşti  frumoasă,  altcum  rămâi  sănătoasă.
        loşi  şi  fricoşi,  decât  ca  să  pă.şască  cu  mutra  candidat  de  preoţie, simpaticul  domn  Nicolau  în  dalbele  zori.  Absenţa,  şi  de  astă-dată,  a     M..icu.
        lor  proprie  în  public,  şi  aşa  să  ascund  Todea,   care  a lăsat  urme  neperitoare  in  o-  inteliginţei  din  loc  şi  jur,  era  celor  de  faţă   Dulce.  Eu  ştiu,  că  amorul  meu  e  un  ce  fan­
        du pă  tu fa,  n u m ită   Boca.           pidul  Sebeşul-săsesc, pe când  se  afla acolo, ca  neexplicabilă.  Dee  D-zeu  să  se  întoarcă  toţi   tastic,  nereusabil,  eu  nu  cer  nimic  şi  nu-’ţi  pot  da
                                                                                                                                        nimic, dar'  numai  o  inimă  am,  şi  sunt  eu  de  vină
             Apoi  noi  cu  Boca  şi  în  genere  cu   învăţător  la  şcoala  capitală.  Vestind  aceasta  spre  ce  e  bun  şi  folositor neamului românesc.  că  inima  mea  numai  pe  d-ta  te  iubeşte?....  Sunt  eu
        tufe  nu  stăm  de  vorbă,  să  aibă  acţii  cât                                                                                de  vină  că  inima  mea  bate  cu  foc când  ar  trebui  să
        de  multe,  ceea-ce  încă  e  minciună,  că  adecă   amicilor  şi  cunoscuţilor  alesului,  gratulăm din  Succesul  material asemenea a fost mulţumitor,   tacă,  eu  nu  o  pot  face să  bată aşa  precum  i-au pres­
        «ar  avea  mai  multe  de  cât  noi»,  prostie  ca­  inimă  atât  pe  Nicolau  Todea, cât  şi  comunei  au  incurs  de  tot  200  cor.  20  fileri.  cris  legile  societăţii  omeneşti.   Garoafa.
        racteristică !                            Almaşul-mic,  dorindu-le  bună  înţelegere  şi
   1   2   3   4