Page 4 - Activitatea_1901_05_17
P. 4

Pag.  4.                                                                ACTIVITATEA                                                                        Nrul  17.

                                                    călătorie.  Când  trebue  să  muncească,  atîină   Sz.  5726—900.  tlkvi.      1—1    gydgyi  1230  szâmu  tjkvben  A  f  1  rd.  461
                       D IV E R S E .               scândura cu  copilul  de  un  copac; astfel copiii                                    hrsz.  ingatlanra  16  kor.  ezennel  megâllapi-
                                                    sunt  feriţi  de muşcătura animalelor  veninoase.  Ârveresi  hirdetmenyi  kivonat.    tott  kikiâltâsi  ârban  az  1881.  âvi  LX.  t.-cz
                                                         In Brasilia,  copiii  sunt  legaţi  cu o curea   A  szâszvârosi  kir.  jârâsbirdsâg  mint   156.  §-nak  alkaimazâsâval  elrendeltetik  âs
                                                    pe  care  mamele  o  poartă  în  jurul  capului.  tkvi  hatdsâg  kbzhirrâ  teszi,  hogy  Weinberger   hogy  a fennebb  megjelolt  ingatlanok az  1901.
         .Cum  se  poartă  copţii  la  diferite  popoare.
                                                         In  Asia-centrală  copiii  se  leagă  de  ase­ Jdzsef  vâgrehajtatdnak  Girzsob  Măria  âs   6vi  mâjus  ho  22.  napjân  delelottl  9  ârakor
              . In  Africa  şi  mai  cu  seamă  tn ţgrile  săl-  menea  la  spate.  Chinezele  îi învălue într’o bu­ Girzsob  Iosif  lui  Nicolae  vâgrehajtâst  szen-   Algydgy  kozsâg  hâzânâl  megtartandd  nyil-
         , Jaatice,  omul  calcă în picioare învăţătura scrip-  cată de  stofă,  având  la  colţuri  panglice  pe  vedd  elleni  143  kor.  tâkekflvetelâs  âs  jârulâ-   vânos  ârverâsen  a  megâllapitott  kikiâltâsi
          turei:                                    care  le  înoadă  pe  pept.  Iaponezele  îşi  pun  kai  irânti  vâgrehajtăsi  tigyâben  a  dâvai  kir.   âron  aldl  is  eladatni  fog.
                                                    copiii în  rochie,  care  formează  un  sac  natu­ tOrvânyszâk  (az  algydgyi  kir.  jârâsbirdâg)   Ârverezni  szândâkozdk  tartoznak  az  in­
               »Iţi  vei  câştiga  pânea  în  sudoarea  teţii                                                                             gatlanok becsârânak  10%-dt vagyis  kâszpânz-
         'tale*.  Acolo  oamenii  vânează,  fac  făsboiu,   ral;  alte  mame  îl  atîrnă  la  cingătoare.  teriiletân  ltvd  Algyogy  kOzsâg  âs  hatâian   ben,  vagy  az  1881.  âvi  november  hd  1-ăn
          ear’  restul  timpului  dorm  şi  visează  pe  când   In  ţările  reci,  copiii  sunt  încungiuraţi   fekvd  1.  Az  algydgyi  122  szâmu  tjkvben   3333  szâm  alat  kelt  igazsâgiigyministeri  ren-
          femeea,  în  afară  de  grijile  casei,  e  ca  o  vită  de  mari  precauţiuni.  Femeile eschimose şi  la­  A  f  27  rend  621,  622  hrsz.  ingatlanra  38   delet  8.  §-âban  kijelolt  dvadâkkâpes  ârtâk-
          de  jug,  purtând  sarcinile  cele  mai  grele  şi  pone,  după  ce-’i  înfaşă  bine,  îi  bagă  in  saci   kor.  2.  Az  algydgyi  122  szâmu  tjkvben  A  f
          făcând  treburile  cele  mai  chinuitoare.  E lesne  de  blană  din  cari  li-se  văd  numai  feţele  28  rd  628  hrsz.  ingatlanra  26  kor.  3.  Az   papitban  a  kiktildâtt  kezâhez  letenni,  avagy
                                                                                               algydgyi  122  szâmu  tjkvben A  f 30  rd  2099(   az  1881.  âvi  LX.  t.-cz.  170.  §-a  ârtelmâben
         ' de  înţăles  că  copiii  sunt  de mare încurcătură   In Svedia,  copiii  sunt  purtaţi  în  panere
                                                                                               2100  hrsz.  ingatlanra  266  kor.  .  4.  Az  al-   a  bânatpânznek  a birdsâgnâl eldleges  eihelye-
          pentru  dînsa.  De  aceea,  femeea  beduină,  ca  [corle], cari se iau  la  braţ,  ca  şi  târguelile  din
                                                                                               gydgyi  122  szâmu  tjkvben  A  f  31  rd  2134   zâsâidl  kiâllitott  szabâlyszerd  ’elismervânyt
         . să  împace  dragostea  de  mamă  cu  datoria  ei  piaţă.                                                                       âtszolgâltatn.i.
                                                                                               hrsz.  ingatlanra  100  kor.  5.  Az algydgyi  122
          de  a  munci,  îşi  leagă  copilul  cii  un  cearşaf   In  lava  femeile  îşi  poartă  copiii  la sub­  szâmu  tjkvben  A  f  34  rd  4755  hrsz.  ingat­  A  kir.  jbirdsâg  mint  tlkvi  hatdsăg.
          de  mijloc,  la  spate,  şi  a?a  are  mânile  libere   suoară  ca  pe  un  pachet  şi  le  e  ruşine  să-’l                         Szâszvâros,  1901.  âvi  februâr  hd  22.
          ca  să  râşnească  grâu,  să  facă  mâncare,  să   poarte altfel.                    lanra  2  kor.  6.  Az  algydgyi  1264  szâmu
          spele  rufe  etc.                              In  sfîrşit,  în  Rusia,  copiii  sunt  lăsaţi   tjkvben  A  f  1  rd  2853  hrsz.  ingatlanra  22   F E K E T E ,   kir.  albird.
                                                                                               kor.  7.  Az  algydgyi  155  szâmu  tjkvben  A
             -  Mai- practice  încă  sunt  temeile  indiene.   slobozi  acasă,  şi  acesta  e  singurul  mijloc  ca   f  19  rd  414  hrsz.  ingatlanra  14  kor.  8.  Az
          Dînsele  de  asemenea  au  aspra  miserie  de   dînşii  să  crească  bine.           algydgyi  155  szâmu  tjkvben  A  f  20  rd  447,   Să  vinde  din mână  liberă u n  H a r-
          roabe  şi  de  animale  de torţă.  Ele  iau  o scân-                                 448  hrsz.  ingatlanra  54  kor..  9.  Az  algydgyi  m o n iu m   cu  4 ‘/a  octave,  în  stare bună,
         ."durâ,  întind  copilul  şi-’l  înfaşă  la  un  loc  cu                              155  szâmu  tjkvben  A  f  23  rd  492,  493/2,  cu  preţ  moderat.  Desluşiri  dă Redacţia.
          scândura  pe  care  apoi  o  leagă  la  spate  în                                    494/2  hrsz.  ingatlanra  596  kor.  10.  Az  al-











                                                                                                              na inşi. tipoor., societate ne acţn






                                                                                                                           m   Qff&ştie  (Ş^işKviip^iB)






                                                                                                                                 xistă  deja  de  13  ani  şi  este  pro-
                                                                                                                         văzută  cu  to t   felul   de   m a t e r i a l
                                                                                                                         ne c es ar ,   ca  ori-care  altă  tipografie.


                                                                                                                        institutul  tipografie


                                                                                                                                   M



                                                                                                                         pe   lângă  că  efectueşte  or i - ce   c o ­
                                                                                                                         m a n d e  r e p e d e  şi  cu  pr e ţ ur i  m o d e ­
                                                                                                                         rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
                                                                                                                         a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
                                                                                                                         fără   erori.
                                                                                                                              Până  de  present se  bucură  de  sprigi-
                                                                                                                         nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
                                                                                                                         aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
                                                                                                                         a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
                                                                                                                         l u c r a r e .
                                                                                                                              Ca  unica t i p o g r a f i e   românească în
                                                                                                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
                                                                                                                         voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
                                                                                                                         rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
                                                                                                                                                                  &













                           WfW wţw vjw •ţw wjw
                       r      ........................                                                                                                                          3
                       ţju   privire  la  disposiţiunile  de  sub  Nr.  94.366/1899  a  Exc.  Lor  dlor  miniştri  de  instrucţiune  publică  şi  agricultură  şi  în  raport  cu  cele  de   J
                  sub  Nr.  66.366/1900  aduc  la  cunoştinţa  on.  autorităţi  şcolare  şi  a  diferitelor  oficii,  că                                                         î


                                   1           il      tare numit „ D u stle ss“ al lai F o n a g y ,



                  un  fel  de  oleiu,  cu  care  ungându-se  padimentul  nimiceşte  baccilii  aflători  în  praf,  pe  cari  omul  respirându-i  îi  causează  diferite  morburi,  mai  ales
                  tuberculosa,  se  poate  procura  exclusiv  numai  la  mine.  —  Cu  explicări  amănunţite  servesc  cu  plăcere.

                            3— 5
                                                                                                   Gustav  Zobel,  comerciant  în  Orăştie.



                                                                           „MINERVA"  institut  tipografic  în  Orăştie.
   1   2   3   4