Page 1 - Activitatea_1901_05_19
P. 1

Anul  I                                                  Orăştie,  16  Maiu  n.  1901.                                                                 Nr.  19.


                 Redacţia:                                                                                                                                   Administraţia:
        Strada  Beriului  Nr.  2.                                                                                                                      Strada  Beriului  Nr.  2.


        Toate  manuscriptele  ce  pri­                                                                                                                    Preţul de abonament:
        vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1/î  de  an
            se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.

                                                                                                                                                       P entru  Rom ânia  şt  strginâtato
        Manuscripte  nu  se  inapoiaz.1  —  Epistole
             nefranca>e  nu se  prinietec.                                                                                                                  Pe  an20  franci.

        Un  n u m ă r   costă  16  bani.         Foaie  politică, economică,  socială  şi  literară.                                                   Inserţiunile  se  acordează  conform
                                                                                                                                                             tarifului  obicinuit.

           EDITOR,  PROPRIETAR  Şi  ŞEF-REDACToR :                                                                                                  REDACTOR  RESPONSABIL:
                                                                        A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
             D r.  A urel  M untean                                                                                                              L a u r i a n  B e r c i a n



                                                   Asupra  alegătorilor  români azi  mai  mare  cerilor  comerciale  şi  un  astfel  de  fac­ tiam,  metodul  din  adunările  direcţiunii,  unde
        Pe lângă activitate. înrîurinţă  au  litrele  de  rachiu  ale  agen­ tor  numai  prin  „activitate" putem  devenî.              nu  s’a  prnetisat  nici  când  cunoaşterea  aface­
                                                   ţilor  de  corteşire,  decât  toţi  articolii   Că  la  început  o se  întimpinăm  pe-   rilor  prin  toţi  membrii  direcţionali, era destul,
                                                                                                                                        dacă  u n u 1 - d o i  ştia  despre  ce  este  vorbă,
                                                   chilometrici  ai  autorisaţilor,  contemplă­ deci  ce  ni se  par  de  neînvins,  să  nu
             Dela  un  aderent  al  nostru  primim  ur­                                                                                 căci  ceialalţi,  să  zicea,  şi  aşa  nu  au pricepere
        mătorul  articol:                          rile  savante  ale  doctrinarilor  şi  deduc­ ne  înspăimânte...  la  pasul  îu/âiu  şi  co­  şi  nici  nu  este  bine  să  ştie  toate.
                            I.                     ţiile  inconsecuenţilor.                  pilul  mic  se  clătină,  dar’  paşii  urmă­    Aceasta  pe  baza  păstrării  discreţiunii,
                                                        Di visaţi  în  atâtea  fracţiuni  câte  tori  îi face  cu  putere  crescândă....  pentru-că  publicitatea  nu-i  bună şi poate deo-
             (S.J  Nu  se  poate  nega:  ne  aflăm
                                                   centre  româneşti  numărăm,  ne  risipim        Cum  înţelegem  noi  «activitatea*   chia  multe  trebşoare  de  ale  unora  şi  altora,
        într’o  stare  primejdioasă  de  crisă  po­                                                                                     după-cum  arată  caşurile  înşirate de neplăcutul
                                                   «forţa  plămânilor«,  căci  numai  declama  de-a  se  pune  la  cale,  în  alt  articol.
        litică,  din  care  numai  o  «activitate*                                                                                      lor  fost  ortac  direcţional,  Ioan  Mihaiu.
                                                   ştim,  în  certe  confesionale,  învinuiri  re­
        generală,  bine  condusă  ne  poate  mân­                                                                                            Dacă  plenipotenţele  au  fost  în regulă şi
                                                   ciproce  şi  polemici  ziaristice  fără  nici
        tui .  si  ori-cât  s’ar  căzni  «doctrinarii                                                                                   representarea  coi poraţiunilor  legiuită,  pentru-
                                                   un  resultat.  Azi  ca  corp  politic  sun­
        dela  Lugoj»,  «autorisaţii  dela Sibiiu«  şi                                               Istoria actiilor si voturilor.      ce  nu  s’a  admis  desbaterea  fiecărei  posiţie
                                                   tem  ceva  neconsiderabil.  Aproape  n’a-                                            dificultată  în  plenul adunării  generale?  Vedeţi
         «inconsecuenţii  dela  Arad*,  cuiAnd  sau
                                                   vem  alegători  conştii,  pe  cari  ne-am                                            cinstiţilor 1  v'a  genat  publicitatea,  pentru-că în
        mai  târziu  vom  ajunge  cu  toţii  la  con­
                                                   putea  basa,  n’avem  conducători  destoi­      După  deschiderea adunării generale dela  firul  motivelor  s’ar  fi  dovedit  d.  e.
        vingerea,  că  singurul  leac  de  folos  e                                          8  Aprilie,  acţionarul  L.  Bercian a cerut cons­  1.   Că  biserica  gr.-or.  pe  baza  conclu­
                                                   nici,  cari  să  ne  conducă  pe  calea  ade­
         «activitatea  politică«.                                                            tatarea  acţiilor  şi  voturilor  în  plenul adunării,  sului  şi  mai  vârtos  a  usului  de  până  acum,
                                                   vărată  a  muncii  politice.  Alegătorii  noş­
              Da,  odată, .sub forţa  împrejurărilor,                                        de  oare-ce  în  şedinţa  primă  dela  31  Martie  trebue  să  fie  representată  de  legiuitul  ei pre­
                                                   tri  sunt  cea  mai  mare  parte  o  adună­ aceasta  nu  s’a  făcut.  Să  fi  văzut  şi  auzit  pe  şedinte  Ioan  Mihaiu,  care  până  azi  este  ca
        am  decretat  »pasivitatea«,  am  decre­
                                                   tură  de  voturi  venale, conducătorii  nişte  membiii  scrutinători A.  P. Barcianu  şi Dr. Ro­ atare  recunoscut  şi  din  partea  consistorului
        tat-o,  căci  aveam  lipsă  de  vreme  să
                                                   nulităţi  politice, pe cari tocmai  conştiinţa   mul  Dobo  cum  afirmau,  că  ei  au  împlinit  a-  archidiecesan,  pentru-că  machinaţiunile David-
        putem  deştepta  în  sinul  poporului  ro­
                                                   nulităţii lor îi leagă de ieslele pasivităţii.  ceastă  datorinţă  în  adunarea  trecută,  pe rând  Boca-Moţa  încă  nu  sunt  ratificate  şi  delătti-
         mân  simţul de naţionalitate,  căci  aveam                                           în  procesul  verbal  de  atunci  nici pomenire nu  ran a  lui  nu  să  poate  face  după  câte  acţii,
                                                        Cu  cât  mai  mult  perseverăm  în
        nevoe  să  agităm  massele  poporului...                                              se  află.  Protocolul  dela  prima  adunare lipsea,  atâtea  voturi,  ca  la  «Ardeleana»;  apoi  Dr.
                                                   pasivitate,  cu  atât mai  mult  ni-se sleiesc
        Ce-a  tost  însă  bun  pentru  un  an  doi,                                           nefiind  încă  compus  şi  aşa  afirmarea  nu  s’a  Ioan  Mihu  nu  poate  fi representantul bisericii
                                                   puterile,  cum  ruginesc  armele  ce  stau  putut  constata.  Aceasta  s’a  dovedit după adu­ din  Orăştie,  până  când,  de  faptă  este  ales în
        a  fost  desastros  aplicat  ani  de-ârîndul.
                                                   atîrnate  ani  de-a  rîndul  pe  păreţi,  fără  narea  a  doua,  când  ambele  protocoale  s’au  comitetul  parochiei  Vinerea;  în  fine,  nici  în­
        Cu  politica  noastră  de  «pasivitate*  am
                                                   să  fie  folosite.  Că  armele  noastre  sunt  verificat  deodată.                   fricoşările  credincioşilor  şi  membrilor  de  co­
        dat  de  mal.  «Pasivitatea*  avea  să  fie                                                Tot  acţionaiul  L. Bercian dificultează 22  mitet  bisericesc,  ale  elicei  David-Boca-Trif şi
                                                   slabe ?  Ei  bine,  combatem  cu  armele
        primul  pas  spre  o  «activitate*  rodnică                                           plenipotenţe  cu  535  acţii  şi  voturi,  cari  nu  Moţa,  nu  mai  trag mult în cumpănă, că adecă:
                                                   ce  le  avem,  silindu-ne  să  ne  câştigăm
        şi  a  fost  ultima  noastră  manifestare                                            corespund  şi  sunt  mance,  a cărora  producere  «nu  c umva  să l egeţ i  pe  Dr.  Muntean,
                                                                                                                                                        a
                                                   3rţne  noue,  rPâi  bune,  căci  a  aştepta
        conştie,  pe  terenul  politic.                                                      în  plenul  adunării  o  pretinde,  precum  şi deli­  Dr.  M o l d o v a n  şi  alţi  domni   în  comi­
                                                   ţa adversarul să-ţi pună în  mdnă  arma,   berarea  asupra  acelora,  nominând  una  câte  tetul  bisericesc,  că  apoi  Dr.  Mihu  să  mâ ­
              Astăzi,  sub  împrejurările  actuale,
                                                   cu  care  îl  poţi  învinge,  ar  denota  o  una,  după  numărul  curent  al  consemnării ce­ nie  şi  nu  ne  mai  dă  a j u t o r u l  del a
        pasivitatea  e  o  frasă  naivă  în  gura   naivitate  politică,  ce  cu  greu  s’ar  pu­ lor  presenţi.  Această  pretensiune  justă  ase­  «Ardeleana»  la  b ser  i că», tot  atâtea  a-
                                                                                                                                                            i
        unor  politiciani  neputincioşi,  frasă  ce   tea  presupune  chiar  ţi  despre  poliii-   menea  să  reiaptă  din  partea  maiorităţii  ne-  pucături  mârşave;  încât  ştim  noi,  Dr.  Mihu
        astăzi  pe  nime  nu-1  mai  poate  amăgi.  cianii  noştri  nepricepuţi.             constatatâ  şi  cu  voturi  neverificate.  nu  a  dat  până  acum  nici  bisericii  din  Orăş­
              «Pasivitatea*  decretată  din  consi­     Azi  noi  nu  mai  numărăm  aproape        Dificultează,  în  fine,  cinci  plenipotenţe  tie, nici  din  Vinerea  nici  o para chioară.  Este
                                                                                             cu  632  voturi,  cari  sunt  repiesentate  ilegal şi  ştiut,  că  jumătate  din  interesele  fondului  de
        deraţii  politice  de  ord  mai  înalt,  susţi­ nimic.  Lipsa  noastră  din  parlament  nu
                                                                                             nu  prin  pknipotenţi  aleşi,  de respectivele cor-  reservă  (vezi  §.  50  al  statutului)  sunt  votate
        nută  în  urmă  din  lipsa  de judecată  po­ se  simţeşte.  Pasivitatea  noastră  nu  îm-   poraţiuni,  în  mod  legiuit.  Toate  motivele  ba-  de  adunarea  generală  şi  până acum Dr. Mihu,
        litică  a  celor  ajunşi  mai  apoi  în  frun­ pedecâ  activitatea  parlamentului  ungar,  sate  ale  propunătorului  şi  provocarea  la lege  deşi  să  lăudau  neamurile,  că  banca  este
        tea  partidului,  a  avut  pentru  poporul  ba  din  contră  îi  obleşte  calea.   Trebue  şi  bună  cuviinţă,  sunt pentru guvernanţii  .Ar­  a  lui,  nu  contribue,  numai  cu ceea-ce-i com-
        nostru  urmările  cele  mai  triste.  Poli­ să  tindem  dară  sâ  devenim  şi  noi  fac­  delenii*  nimica,  căci  pentru  ei acelea nu sunt  pete  după  475  acţii  ale  lui.
                                                                                             obligătoare.  Svîrcolirile  lor  cunoşteau numai   De  altcum  grandomania  lui  Dr.  Mihu
        tica  »pasivităţii* ne-a  înstrăinat  pe  unii  tor  politic,  a  cărui  lipsă  să  aibă  în
                                                                                             o  direcţie,  de  a  t r e c e  iute  şi  g r a b n i c  este  prea  bine  cunoscută,  şi  ceea-ce  dă,  sau
        de  alţii,  ne-a  rărit  şirurile,  a  aruncat j mersul  regulat  al  afacerilor  politice  în-
                                                                                                      d
                                                                                             pes t e  a u n a r e a  g e n e r a l ă ,   chiar  şi  cu  a  dat,  îi  aduce  cu  mult  mai  mult  pe  seama
        în  mijlocul  nostru  tăciunele  zizaniei  şi  rîurinţa,  ce  are  greva  unui corp  însem­  c ă l c a r e a  p r e s c r i s e l o r  legii.  Adecă  şi  sa  şi  a  neamului  său,  aprig  în  ale  câştigului
        neînţelegerii,  ne-a demoralisat  alegătorii. nat  de  muncitori  asupra  mersului  afa­ în  adunarea  generală  s’a  aplicat,  per eminen- nemeritat.
                                                                                                                                       I_______________________________ ______
                                                   trebilor  ostăşeşti:  Pentru  comandă,  pentru fa­  Regimentul  de  cavalerie,  se comandă de   Vedem  dar’,  că  ieraihia  militară  este
              FOIŞOARA                        _    cerea  ordinilor  de  bătălie,  pentru  mişcarea  câte  un  colonel  sau locot.-colonel şi se împarte  ascultarea  şi  respectul  care  leagă  pe  oşteni
                                                   oştirilor  pe  câmpul  de  luptă  şi  în  sfirşit  pen­ în  2  părţi  numite  divisioane,  comandate  de  grad  lângă  grad  şi  face  un  lanţ  puternic  de
                                                   tru  toate  trebile  ce  au  legătură  cu  instrucţia  câte  un  major  şi  fiecare  division  se  împarte  grade,  începând  cu  soldatul  şi  terminând  cu
         întocmirea  oştirilor  româneşti          oştirii,  arc  ca  ajutor  un  colonel  de  stat  ma­ în  două  părţi  numite  escadroane,  comandate  M.  S.  Regele.
             după  legiuirile  de  acum.          jor ;  pentru  hrană,  îngrijire,  îmbrăcare şi plata  de  câte  un  căpitan.              Gradurile  armatei  noastre  sunt:  caporal
                                                   oştirii  şi  cu  tot  ce  este  în  legătură  cu  buna   Regimentul  de  artilerie,  se  comandă  de   sau  brigadier,  sergent,  sergent  major,  sergent
                                                   rînduiaiă,  are  un  colonel  de  intendenţă;  pen­ câte  un  colonel  ori  locot.-colonel  şi  se  îm­  adjutant,  sublocotenent,  locotenent,  căpitan,
                        (Urmare,)                  tru  oiînduitea  armelor,  tunurilor,  cartuşelor,  parte  în  două  părţi  numite divisioane, coman­  major,  locot.-colonel,  colonel,  general  de  bri­
                                                   prafului  de  puşcă  şi  cu  tot  ce  este  în  legă­  date  de  câte  un  major  şi  fiecare  division  se   gadă  şi  general  de  divisie.
             Comanda  şi  îngrijirea  armatei.  Capul   tură  cu  ştiinţa  specială  a  artileriei,  are un co­ împarte  în  3  părţi  nuţnite  baterii,  comandate
        oştirii  noastre  este  M.  S.  Regele;  Dânsul  a   lonel  de  artilerie;  pentru  orînduirea,  facerea  de  câte  un  căpitan.     Şi  acum  ca  şi  înainte  vreme,  un  soldat
        comandat-o  şi  în  resboiul  pentru  neatârnare,                                         înaintarea  sau  avansarea  oştenilor ;  să   poate  ajunge  general,  numai  dacă  se  va  sili
                                                   şi  întinderea  podurilor  peste  ape,  facerea  de
        care  l’am  purtat  în  1877,  contra  împărăţiei                                    vedem  mai  întâiu  ce  este  erarhia  militară:  se   şi  învăţa  toată  ştiinţa  oştirii.
                                                   redute,  orînduirea  telegrafului  militar,  are  un
        Turceşti,  în  unire cu oştirile împărăţiei Ruseşti.                                 ştie  că  in  ori-ce  aşezământ  al ţării trebile sunt   Pentru  ca  soldatul  să  se  facă  caporal
                                                   colonel  de  geniu,  şi  în  sfîrşit  pentru  tot  ce
             Ca  dovadă  de  marea  iscusinţă a Regelui                                      hotârîte  anume  şi  pentru  fiecare treabă se ho-  trebue  să  ştie  sau  să  fi  învăţat  carte  şi-i  tre-
                                                   se  atinge  de  sănătatea oamenilor şi orînduirea
        nostru  în  ale  răsboiului,  dânsul  a  avut  sub   spitalelor şi ambulanţelor, are un colonel doctor.  tăreşte  un  om  cu  cunoaşterea  lucrului, pe  de  bue  o  vechime  de  6  luni,  sergent  alte 6 luni,
        comanda  Sa  şi  oştirile  ruseşti,  cu  scop  de  a                                 altă  parte  mai  trebue  ca  cu  cât  lucrul  este  sergent  major  şi  adjutant  se  pot face din ser­
                                                        Generalii  comandanţi  ai  divisiilor  au  şi
        lua  Plevna,  împrejurul  căreia  s’an pierdut atâ­                                  mai  de  seamă  şi  mai  greu,  cu atât trebue pus  genţii  cei  mai  buni  cu  ori-ce  vechime.  Sub­
                                                   ei  ajutoare  în  acelaş  scop  câte  un  locot.-co­
        tea  oşti.                                 lonel  sau  major.                        un  om  mai  învăţat,  mai  în  vârstă şi mai vrt d-  locotenenţii  fac  o  parte  din  şcoalele  militare
             Corpul  de  armată  este pus sub comanda   împărţirea  regimentelor  şi comanda. Re­  nic  de  ascultare  din  partea  celor  mai  mici.  şi  o  parte  de-adreptul,  din  cei  mai  buni  şi
        unui  general  de  divisie.                gimentele  se  împart  în  părţi mai mici, numite:  Aşa  dar’,  pentru  bunul  mers  al aşezământului  mai  învăţaţi  sergenţi,  cari  au  2  ani  vechime
             Cum  un  general  ori  cât de iscusit, mun­ batalioane,  divizioane,  companii,  baterii, esca-  trebue  să  fie  o  ascultare  şi  un  respect  desă­ de  grad  şi  dau  examen  de  tot  ce  se  învaţă
        citor,  voinic  şi  viteaz  ar  fi,  îi  este  peste  pu­ droane,  după  felul  armei  şi  anume :  vârşit,  începând  dela  cel  mai  mic  şi  până  la  în  şcoalele  militare.  Pentru  gradul  de  loco­
        tinţă  de  a  comanda  şi  orîndui  singur în timp   Regimentul  de  infanterie  şi  geniu, se co­ cel  mai  mare.  Dacă  lucrul  stă  aşa  pentru ce­ tenent  se  cere  2  ani  vechime  de  sub-locote-
        de  pace  şi  în  răsboiu,  o  oştire  care  ajunge  mandă  de  un  colonel  sau  locot.-colonel  şi  se  lelalte  dregătorii  ale  ţătii, apoi  pentru  oştire,  nent,  pentru  căpitan  2  ani,  pentru  major  5,
        la  36—40.000  oameni,  legiuirile militare  pre­ împarte  în  3  părţi  numite  batalioane, coman­ care  este  chemată  la  scopuri  mari,  fără o  as­ pentru  locot.-colonel  2,  pentru  colonel 2, pen­
        văd  ca  el  să  fie  ajutat,  având  pentru  fiecare  date  de  câte  un  major,  fiecare batalion se îm­ cultare  neşovăitoare  dela  grad  la  grad,  nu se  tru  general  de  brigadă  4  şi  pentru  cel  de
        fel  de  treabă  câte  un  oficer  ajutor.  parte  în  patru  părţi  numite  companii, coman­ poate  numi  oştire  şi  nu  va  putea  răspunde  divisie  6.
             Ajutoarele  generalului  sunt  după  felul date  de  câte  un  căpitan.         chemării  sale,                                 Vechimea  asta  este  hotărîtă  ca  cea  mai
   1   2   3   4