Page 3 - Activitatea_1901_05_19
P. 3

Nrul  19.                                                               ACTIV     ITATEA                                                                     Pag.  3.

                 NODTĂTI                            —    P u şcătu ri  curioase.   La porunca Iui  lucrări  reclamă  alte  puteri,  mult  mai  des­ român,  la  tinerimea  română,  care  va  afla  1
                                                  Moguls  Cande,  la  blocarea  dela  Amadana-  toinice  decum  sunt  ale  mele;  ci  „ C a r t e a  acest  îndreptar  politic  o  comoară  bogată,  un
                                                  gar,  s’a  puşcat  contra  inimicului  cu  gloanţe I  e  Aur"  va  fi  o  simplă,  ilar’  credincioasă  isvor  nesecat  de  însufleţire  naţională,  de
                                                                                            d
             Societatea  de lectură „P etru  M a­ de  aur  şi  de  argint.  Selous,  vânătorul  afri­ şi  amănunţită  istorisire  a  tuturor  evenimen­ muncă  uimitoare  şi  de  abnegaţiune,  însuşirile
         —
       io r“  are  onoare  a  vă  învita  la  S e r a t a  li-l can,  prin  anii 60,  încă  a puşcat  lei cu gloanţe  telor  politice-naţionale,  prin  cari  a  trecut  mpunătoare  şi  caracteristice  ale  înaintaşilor
       t e r a r ă - m u s i c a i ă   urmată  de  dans  ce  se  de  aur.  Plumb  prin  acelea  locuri  nu  se  afla,  neamul  nostru  în  trecut,  va  fi  o  adunare  noştri:  şi-’i  rog  pe  toţi,  să-mi  acoarde  tot
       va  arangia  sub  patronagiul  Ilustrităţdor  Lor  şi  numai  cu  greu  se  putea  importa,  la  din  de  material  brut,  din  care  altă  putere,  alt  spriginul  posibil  pentru  a  putea  scoate  de
       domnilor :  Dr.  Alexandru  Mocsonyi  de  Foen  contră  aur  se  găsia  pe  loc.  In  decursul  lup­ condeiu  va  avea  să  compună  la  timpul  seu  sub  tipar  cartea  aceasta.
       şi  Dr.  Iosif  Gali,  Joi,  16  Maiu  n.  1901 în sala  telor  la  graniţa  dela  Kashmir  rebelii  Houn-  opera  monumentală  a  istoriei  critice  despre   Deschid  deci  abonament  pent ru  p  r  i
       hotelului  «Royal»  cu  binevoitorul  concurs  al  zas  foloseau  granate,  cu  cari  puşcau  în  tru­ luptele  noastre.        mel e  d o u e  volume,  cari  vor  apărea  în
       d-şoarelor:  Clotilda  Olteanu,  Valeria  Opriş,  pele  engleze.  Gloanţe  de  petri  erau  deja  pe   Scopul  meu  este  numai,  să  înlesnesc  decursul  anului  acestuia,  cu  preţul  de  20  co­
       Margareta  Ruva  şi  al  tînărului  artist  Deside-  la  anii  1314,  gloanţele  de  plumb  abia  pe  la  lucrarea  pe  seama  celui-ce  are  să  vină  şi  roane  amândouă,  (preţul  de  boltă  va  fi  mai
       riu  Lenghel.  începutul  la  7^2 oare seara. Pre­ 1550.  Cu  gloanţe  de  lemn  s’a  folosit o  parte  să-l  dispensez  de  migăloasa  muncă  de  a-şi  mare),  în  speranţa,  că aceia  dintre  inteligenţi.
       ţul  de  intrare  :  de  persoană  4  coroane,  de  din  trupele  spaniole  pe  insula  Cuba,  până-ce  aduna  el  singur  materialul  trebuincios,  pe  noştri,  căi ora  dată  le  este  posibilitatea  de  a
       fanrlie  10  coroane.  Comitetul societăţii.  Ve­ cei  din  Maschonland  puşcau  cu  sîime  de  te­ care-’l  primeşte  gata  dela  mine.  jertfi,  vor aduce  această  jertfă pe  altarul mult
       nitul  curat  este  destinat  pentru  augmentarea  legraf  învălite  ca  gloanţele.        In  consecinţă:  „ C a r t e a   de  A u r“  va  cercatei  noastre  naţiuni.
       societăţii.  Taxele  şi suprasolvirile marinimoase                                    conţinea:                                       Am  trebuinţă  de  300  abonenţi  pentru
       sunt  a  se  trimite  la  adresa  societăţii  (Buda­  —    Z ăpadă  în   M aiu .   Din  Innsbruck se   1.  Descrierea  tuturor  întrunirilor,  adu­ a  putea  face  faţă  speselor  de  tipar  şi  cred,
       pesta,  Molnâr-utcza  20,  II.  10)  şi  se vor chita   vesteşte,  că  în  noaptea  de  9  Maiu  a  căzut   nărilor  şi  conferenţelor  noastre  politir.e-naţio-  că  acest  mic  număr  va  putea  fi  scos  cu  uşu­
        pe  cale  publică.                        pe  munţii  de-acolo  o  zăpadă  mare.  Chiar  şi   nale  d n  trecut,  împreună  cu  resoluţiunile  rinţă  din  frumoasa  cunună  de  inteligenţă  pe
                                                  în  oraşul  însuşi  a  nins.  —  In  Siberia-ostică,   vo ate  din  partea  lor  şi  cu  vorbirile  mai  re­ care  o  avem  astăzi.
          —  P I  P r .  A m os  F rân ai,  advocat  şi   în localităţile Tjumen şi Atschinsk temperatură,   marcabile  rostite  cu  aceste  ocasiuni.  Lista  abonenţilor  va  fi  publicată.
       bun  naţionalist  în  Sibbiiu  şi-a  strămutat  can­  în  urma  zăpezii  ce  a  căzut,  a  ajuns  la  13   2.  Toate  memorandele,  petiţiunile  şi   Listele  de  abonament  cari  vor  fi  îm­
       celaria  advocaţială  la  Cluj  cu  începere  dela   grade  Rearnur  sub  0.  Zăpada  e  atât  de ma­  representaţiunile,  adresate  din  partea  naţiunii  părţite  în  curând,  sunt  a  se  retrimite  sub­
        1  Maiu  a.  c.                           re,  că  primblările  se  fac  cu  sania.  române  şi  din  pai tea  representanţilor  ei  Mo-  scrisului  la  Sibiiu  (Nagyszeben),  până  la  fi­
                                                                                             narchului  şi  guvernelor  de  pe  vremuri.  nea  lunei  Maiu  c.  n.
              Alegere  de  notar.   In  20  1.  r.  se  va
          —                                             F a b rica n ţii de ţig ă ri   din  New-York   3.  Toate  vorbirile  autentice  ale  de­  Intenţiunea  mea  este,  ca  asigurându-
                                                    —
        face  alegerea  de  notar  în  cercul  notarial                                                                                 m!-se  posibilitatea  tipăririi  cărţii,  prin  aduna­
                                                  au  descoperit  un  arangiament  original.  Ei au  putaţilor  noştri  naţionali,  rostite  în  dieta
       Cârna.  Avem  cunoştinţa,  că verbuncarea pen­                                                                                   rea  necesarelor  300  de  subscrieri,  să  scot  de
                                                  angajat  oameni,  caii  stau  în  mijlocul  munci­ ţerii,  atât  din  Ungaria  cât  şi  din  Ardeal,
        tru  un  anumit  Nathan-Tordai  este  mare.                                                                                     sub  tipar  în  fiecare  an câte  două  volume  din
                                                  torilor  şi  ie  cetesc  ziare,  nouvele  şi  alte  bu­ împreună  cu  vorbirile  prelaţilor  noştri,  ros­
        Tragem  atenţiunea  alegătorilor  la  lucrurile şi
                                                  căţi  literare.  Lucrul  acesta  a  fost  primit  de  tite  în  casa  magnaţilor,  şi  cu  vorbirile  sena­  cartea  anunţată,  aşa,  ca  în  decurs  de  patru
       isprăvile  săvârşite  de  acest  individ  în  notaria­
                                                  muncitori,  cari  mai  ales  sunt  Spanioli,  cu  torilor  români,  ţinute  in  senatul  imperial   ani  întreaga  lucrare  să  fie  depusă  în  mânile
       tul  Dâncul-mare,  de  unde  a  trebuit  să-şi  ia                                                                               publicului  cetitor  român.
                                                  mare  însufleţire.  In  decursul  muncii  lor  însă  dela  Viena.
       catrafusele.  Cine  doreşte  a-şi  câştiga  infor­                                                                                    Contând  cu  siguranţă  la  spriginul  pu­
                                                  nu  le  este.  permis  a  se  ocupa  intelectual  cu   4.  Descrierea  tuturor  evenimentelor,
       maţii  adevărate,  să  se  adreseze  la  dl  preot   aceasta.                                                                    blicului român,  semnez:
        Manasie  Iar  din  Simeria,  sau  la  cancelaria     «  .                            cari  deşi  nu  se  refer  la  viaţa  noastră  pu­  Sibiiu,  25  Aprilie  n.  1901.
       Dr.  A.  Muntean  din  Orâştie.                                                       blică,  au  putut  să  aibă  totuşi  influenţă  di­
                                                    —    N enorocire  cu  u n   revolver.   Băia­
                                                                                             rectă  sau  indirectă  asupra  determinării  atitu-           Cu  distinsă  stimă:
                                                  tul  de  7  ani  al  îngrijitorului  de  teatru  naţi­
                                                                                             dinei  noastre  politice  din  trecut,  şi  au  putut      Teodor  V.  P ăcăţian.
         —   P I  St.  Sihleanu,  deputat,  profesor  onal  din  Cluj,  BoszOrmânyi,  şi-a  puşcat  gâ­  să  contribue  la  precisarea  liniei  noastre  de   :___ ^        i
       univ.  şi  fost  secretar  general  al  ministerului  tlejul  cu  revolverul  unui  actor.  Până-ce  în­  conduita  politică.
        de  culte  şi  instrucţiune  publică,  a  fost  numit  grijitorul,  căruia  un  actor  i-a  dat  căputul,  în   Vorbirile  deputaţilor  români,  rostite  în   Aducem  la  cunoştinţă  publică,  că  la
        director  general  al  Teatrului  Naţional din Bu­ care  se  afla  şi  un  revolver,  în  grije, a predat   dietă,  sunt  traduse  cu  toată  exactitatea  din   Redacţia  noastră  să  află  lista  de  abonament
        cureşti.                                  un  buchet  de  flori  unei  primadone,  băiatul   t e xt ul  original,  publicat  în  anal el e  pentru  Orăştie  şi  jur.  Din  partea  noastră
                                                  a  luat  revolverul  din  căput  şi  s'a  jucat  cu   d i e t a I e,  pe  basa  notelor  stenografice.  încă  rugăm  pe  toţi  Românii  de  bine  a-’şi
                                                                                                                                        procura  «Cartea  de  Aur«  a  dlui  Teodor  V.
              Studenţii-  d in   U ngaria   au  trimis   el.  Acela  deodată  s'a  slobozit şi  i-a  străpuns
          —                                                                                       Cartea  mi-a  eşit  foarte  voluminoasă,   Păcăţian,  prin  care  tot  iubitorul  de  neamul
        presidenlului  Krtlger  o  adresă  de  aderenţă,  gâtlejul.                                                                     seu  îşi  poate  procura  tot  ce  s’a  lucrat  de
                                                                                             pentru-câ va da  opt  to muri, de câte 55—60
        compusă  în  limba  maghiară  şi  olandeză.  In                                                                                 înaintaşii  şi  actualii  noştri  bărbaţi  luptători.
        dosul  ei  e  vapa  Ungariei  şi  a  Transvaalului   —    In im a   p e  partea,  dreaptă.   Intre   coaie  tipărite,  formatul:  octav  mare.  Colecţia  intenţionată  este  de  valoare  ponde-
        Pe  adresă  şe  află  12.000  de  subscrieri.  flăcăii  cari  s’au  asentat  Joia  trecută  la  Say-   Materialul  pe  care-1  va  cuprinde  l’am  roasă,  întrucât  va  servi  de  îndreptar,  cil
                                                  busch,  s’a  aflat  şi  unul  anume  F. Konkol, ca­ împărţit  astfel:                 deosebire  generaţiunii  mai  tinere,  care  cu
                                                                                                                                        greu  îşi  poate  procura  tot  ce  s’a  publicat
                                                  re  are  inima  pe  partea  dreaptă.  El  a  fost   a)  Vo l u mu l   I.  şi  II.  conţine luptele noas­
              P ă rin ţi  bestiali.   Vinţelerul  Bru-
          —                                                                                                                             până  acum  în  mod  resfirat.
        tuscha  şi  femeea  din  Prassdorf  omorînd-şi   asentat  la  artilerie.                  tre  naţionale  din  vremile  mai  îndepăr­  Dorinţa  noastră  ar  fi,  ca  autorul  să-şi
        unicul  copil  l-a  copt  în cuptor  şi  după  aceea                                      tate  până  la  anul  1865,  inclusive  dieta  procure  chiar  şi  datele  luptelor  mai  însem­
                                                        S in u cideri  în   Viena.  In  decurseţ   din  Cluj,  cu  o  amănunţită  descriere  nate  de  prin  municipii  şi  cercuri  electorale,
        l-au  mâncat.                               —
                                                  Urnei  April  s’au  sinucis  în  Viena  42  de  per­  a evenimentelor politice  din 1848—1849   cari  toate  la  un  loc,  ar  contribui  mult  îa  cu­
                                                                                                                                        noaşterea cestiunilor române  de pretutindenea.
                                                  soane,  dintre  care  12  de  sexul  frumos.    şi  a  impunătoarelor  lupte,  parlamen­
              D o m n ito ri cruţători.   Cruţarea pur­
          —
                                                                                                  tare  şi  extraparlamentare,  dela  anul
       tătorilor  de  coroane,  după-cum  scrie  «Mo­
                                                    —    Vexuvul  în   a n u l  1900.  Profesorul   1864.  ’
        dern  Society»,  este  acum  mai  mare  ca  mai
                                                  Mateucci,  cunoscutul  cercetător  al  Vesuvulni
       nainte.  Statele-Unite  şi  banca  din  Anglia                                          b)  V o l u m u l   III.  şi  IV.  conţine  luptele
                                                  a  făcut  o  descriere  asupra  activităţi  extraor­
       poartă  de  fapt  numele  aproape  al  tuturor   dinare  din  anul  trecut  a  aceluia,  şi  a  înain­  parlamentare,  purtate  din  partea  depu­
       domnitorilor  europeni.  Cea mai  cruţătoare  fa­                                          taţilor  noştri  naţionali  în  dieta  dela   Prin  aceasta  aducem mulţumită
                                                  tat-o  academiei  de  ştiinţe  din  Paris.  La  în­
       milie  regească  este  şi  a  fost  totdeauna  cea                                         Budapesta,  la  anii  1865—1868.           noastră  fierbinte  on.  public din lo­
                                                  ceputul  anului  craterul  a  fost  de  200  metri,
       rusească,  Ţarul în  fiecare  an  poate  pune  de-o                                     c)  V o l u m u l   V.  şi  VI.  luptele  parlamen­  calitate,  jur  şi  îndepărtare, care din
                                                  dar’  deja  în  April  lava  a  fost  de  30  metri
       parte  o  mare  sumă,  mai  ales  la  băncile  din   adâncime.  In  curând  s’a  început  o  epocă  cu   tare,  purtate  in  dietă  şi  în  casa  mag­  incidentul  trecerii  prea  de  timpu­
       Paris  şi  Londra.  Moşul  seu  Alexandru  II.,                                            naţilor,  între  anii  1869  şi  1881,  îm­  rie  la  cele  eterne  a  prea  iubitului
                                                  explosiuni  violente  şi  cu  flăcări  înălţătoare.
       în  tot  decursul  regimului  seu  a  fost  foarte                                         preună  cu  mişcările  politice-naţionale   şi  neuitatului  nostru  fiu
                                                  Bombele  şi  bolovanii  vulcanici  aruncaţi  de
       sgârcit,  din  care  causă  în  urma  morţii  sale                                         extraparlamentare  din  aceşti  ani.
                                                  vulcan  ajungeau  până  la  înălţimea  de  537                                                 ALEXANDRU  RIMBAŞ,
       a  lăsat  120.000.000  mărci.  Cel  mai  precaut                                        d)  Vo l u mu l   VII.  va cuprinde luptele par­
                                                  metri.  Bolovanul  cel  mai  mare,  pe  care  Ma­                                          prin  participarea  lor la  înmormân­
       monarch  european  din  punct  de  vedere  al   teucci  l-a  măsurat,  a  avut  o  greutate  de 600   lamentare  şi  extraparlamentare  dintre
       economiei  este  fără  îndoială  Sultanul.  EI  in                                         anii  1881  şi  1892;  ear’                tare  în  număr  aşa  de  mare,  prin
                                                  măji.  Cercetătorul  italian  socoteşte  puterea,
       băncile  turceşti  nu  are  încredere,  ci toţi  banii                                                                                depuneri  de  cununi  pe  sicriu  şi
                                                  cu  care  acel  bolovan  a  fost  aruncat,  egală   e)  Vol umul   VIII. procesul  «Replicei*  prin  condolenţe,  au  binevoit  a  ne
       trecători  îi  depune  la  bănci  afară  din  Turcia.
                                                  cu  puterea  alor  608 cai şi greutatea  Întregului   şi  al  «Memorandului»,  descrise  pe   alina  încâtvă  durerea  suferită  prin
       Din  timp  în  timp  trimite  câte  un  curier  pen­
                                                  material  aruncat  la  500.000  măji  metrice.  In   basa  datelor  autentice.             perderea  aceasta  neaşteptată şi ire­
       tru  a-i  depune  banii.  Are  şi un  obiceiu  foarte
                                                  jurul  craterului  este  atâta  massă  îngrămădită,   Sunt  de  credinţa,  că  pentru  a  ne  pu­  parabilă.
       curios,  şi  anume  ascunde  banii  în  toate  lo­  încât  vezuvul  s’a  ridicat  cu  10  metri.  Vîrful  tea  pune  de  nou  în  mişcare  în  politica  mili­
       curile,  unde  numai  se  poate,  ale  palatului,  şi
                                                  lui  cel  mai  înalt  e  acum  de  1303  metri,  fa­ tantă,  fie  pe  calea  veche sau  pe  o cale  nouă,   Hunedoara,  la  8  Maiu  1901.
       mai  bucuros  rischează  a  i-se  fura,  decât  să
                                                  ţă  de  1293  metri  din  1899.            e  nelncunjurat  de  lipsă  să  cunoaştem  în         F am ilia  S ic.  R im baş  sen.
       îmbogăţească  cu  ei  cassetele  unei  bănci  oto­                                    modul  cel  mai  amănunţit  tot  ce  am  făcut pe
       mane.  Venitul  lui  nu  e  numai  pur  pentru                                        terenul  acesta  in  trecut,  pentru-că  numai  aşa
       posiţia  sa  de  rege.  El  posede  o  stradă  din­                                   putem  afla  busola  adevărată,  care  are  să  ne
       tre  cele  mai  de  frunte  a  Constantinopolului,   Avis  şi  apel  literar.        'conducă  în  luptele  viitoare.                     POSTA  REDACŢIEI
       o  plantaţiune  de  zăhar  în  India  de  Vest  şi
                                                                                                  In  scopul  aceta  in’am  decis  deci  a  da
       mai  posede  o  frumoasă  dividendă  dela  a                                          publicului  cetitor  român
       linie  de  vapor  de  pe  Bospor.  E  posibil,  scrie   De  un  şir  lung  de  ani  adun  materialul                                 Abonettlului Nr,  302,  Sibiiu.  Resursele  noastre
       foaia  numită,  că  singurul  domnitor  care  îşi  necesar  pentru  compunerea  unei  istorii  com­  ,,Cartea  de  a u r“       modeste  nu  ne  permit  promisiuni  eventuale hotărîte. •
       adună  comorile  în  banca  sa  privată,  este  Mi-  plete  a  l u p t e l o r  n o a s t r e  poli tice-na-  o  carte,  care  va  fi  oglinda  fidelă  a  taptelor   Dacă  celea  trimise  vor  fi  satisfăcătoare,  ne pricepem
                                                                                                                                       în  ale recompensării.
       cado  din  Iapan.  Credincioşii  sei  primesc   ţ ion a le,  cu  începere  din  vremile  mai  înde­  noastre  politice  din  trecut,  atât  de  fiumoase
       cambii  pe  banca  împărătească  în  Tokio,  care  părtate, până l a p r oc e s ul Me mor a ndul ui .  şi  atât  de  puţin cunoscute,  îndeosebi  genera­  Abon.  No.  308,  Bania.  —  Noi am  expedat  toţi
       se  întrebuinţează  pentru  susţinerea  lui  pro­  Sunt  atât  de  înaintat,  nu  numai  în   ţiilor  mai  noue  ale  naţiunii  noastre.  Nrii  dela 1 începând, ne mirăm  cum  de  nu i-aţi  primit.
                                                                                                                                       Te  rugăm  a  ne  rescrie,  cari îţi  lipsesc  şi-i  vom expe-
       prie;  nime  altul  nu  e  permis  a  depune  bani  adunarea,  ci  şi  în  aranjarea  potrivită  a  ma­  Pentru  a  mi-se  face  posibilă  tipărirea  da  din  nou.
       în  acea  bancă.                           terialului,  încât  p o t  să  încep  cu  t i p ă r i ­  acestei  voluminoase  cărţi,  după  părerea  mea   Petronela  —  Petrosului  —  Petrificat.  Cum  te afli -
                                                  rea  cărţii,  căreia  cred  că  i-am  dat  titlul
                                                                                             de  neapărată  trebuinţă  pentru  actualii şi  pen­  sub  muntele  „Zenoaga“  botezat  de  înaintaşii proto-
             Soţia  p reo tu lu i  A ran gyel   din De-  cel  mai  corăspunzător,  numindu-o:                                          părinţilor  noştri,  adecă  de  Daci?  Noi,  adecă  eu  şi  el,
                                                                                             tru  viitorii  conducători  politici  ai  neamului
         —
       ligrad,  o  temee  de  32  ani,  a  dat  naştere  nu   „C artea  de  A u r“.          nostru,  fac  apel  la  publicul român,  la  actualii   tinerul,  am  sosit în  pace.  La  gara  de  acolo  am  ad­
       mai  puţin  decât  la  6  copii  deodată;  3  fete                                                                              mirat  plaiul,  care  stă  faţă  în  faţă  şi se numeşte „Dră­
                                                       Cartea  mea  nu  are  pretenţia  de  a  fi,  fruntaşi  naţionali,  cari  vor  afla  depusă  în  ea,  coasele"’  Pa,  la  revedere!  Scrie-ne  ceva  picant  şi  a-
       şi  3  feciori,  cari  toţi  trăesc.  Nainte  cu  câţi­  sau  de  a  cere  să  fie  considerată  de  istorie  pe  lângă  titanica  muncă  a  Înaintaşilor  lor  o  musant,
       va  ani  femeea  a  mai  dat naştere la 3 gemeni.  critică  a  vieţii  noastre  politice-naţionale  din  bună  parte  şi  din  munca  lor  proprie  şi  fac
                                                  trecut,  pentru-că  săvîrşirea  unei  astfel  de apel  şi  la  viitorii  conducători  ai  poporului
   1   2   3   4