Page 2 - Activitatea_1901_05_19

Pag- 2_____________________________ ACTIVITATEA Nrul 19.

2. Comitetul bisericii gr.-cat. din loc, după învingere, apoi bâtele, căci întregi era Cu sudori curgătoare de pe feţele lor afacerea Mihăileanu, această purcedere
în şedinţă regulată, a decis representarea bie­ prea costisitor, la nenea Gyuri Brasay, pentru au botezat acel rît „Câmpul libertăţii". a sa a fost condamnată şi de Regele
telor 26 acţii, câştigate la îndemnul cinstitu­ conductul de Duminecă seara. Şi noi, ceşti de acum, să nu ne adu­ George, care a aprobat o uniune ro­
lui fost curator Simion Corvin, prin protopo­ Comitetul de censură, în 30 Martie, con­ cem aminte de a c e a zi mă r e a ţ ă ? mâno-grecă contra comitetului macedo­
pul Iuliu Raţiu, căci actualul curator, Nicolau tra regulamentului voteaz î pentru acuitarea Impedecaţi dela manifestări sgomotoase,
Vlad, nu a făcut nici un profit bisericii, fără acţiilor lui Stefănescu un împrumut de 29.000 prin ucasuri v r e d n i c e de a l t e tim­ nean.
a tăcut zizanie în comitet, când pe cel coroane, la cererea proprie şi la intervenirea puri, dator este fiecare Român, a sărbători Alianţa între Grecia şi România
mai zel os c o nt r i bue nt , Dr. Ştefan Er- membrului din comitetul de supraveghiere amintirea acelei zile în mod calm, însă pă­ s’a plănuit încă de când cu presenţa
dălyi, a propus să-l zugrăvească cu pinteni Procopie Herlea, notar în Cugir, care adusese truns de cele mai sfinte datorinţe, faţă de lor în Viena a miniştrilor români Mar­
în biserică şi să se scrie sub portret «Pista». cu sine şi porunca scrisă dela cuartirul gene­ limbă şi naţiune! ghiloman şi Carp, când s’a pus Ia cale
La câteva zile, şi încă seara, pe neştiute, o ral din Vinerea. Neştearsă să rămână amintirea aces­ şi o întrevedere a Regelui Carol cu
fracţie de 3—4 membrii schimbă hotărîrea şi Contra acestui împrumut s’a făcut ime­ tei zile II
dau altuia plenipotenţa. diat protest din partea activiştilor, însă re- Regele George.
Cu acest prilej protopopul Raţiu a do­ cuisiţiile şi verbuncarea în timp de răsboiu Prin această alianţă relaţiunile
vedit o netactică, care va avea şi alte urmări sunt permise şi protestelor scrise, nu le-a dat Una la septemână. dintre Rusia şi România încă se vor
neplăcute pentru D-sa, încât a admis incorect ascultare nici funcţionarii, cari au licuidat îm­ întări, aşa că se zice, că Regele Carol
schimonosirea unui conclus valid, adus cu 5 prumutul nelegiuit şi nici comitetul de su­ «Cu funcţionarii suntem prea buni şi va fi de nou invitat de Ţarul Rusiei
contra 2 voturi. Asupra procedeului comite­ praveghiere, cătră care încă ne-ani adresat. prea darnici.» Aceste cuvinte le-a zis direc­
tului bisericii gr.-cat. din loc vom mai reveni După acuitarea contului acţiilor lui Stefănescu torul executiv al «Ardelenii» drept scuză, zisă la Petersburg.
de altcum. cu împrumutul votat, Vaierul mamii şi cavaleros cu emfasa lui cunoscută şi pururea ca «de-a Lupta Burilor.
La maioritatea ilegală, cu care s’a votat sprintenos cilindros, în noaptea spre 31 Mar­ călare» în adunarea a doua, când s'a năzuit
încrederea bucinată prin «Tribuna» şi «Tri­ tie, poate şi cu alţi clăcaşi, au fabricat cele a răspunde unor obiecţiuni făcute de acţio­ Generalul englez Babington a fost
buna Poporului» de cei «trei crai», mai obvine: 405 acţii, încât pe adunarea generală să fie narul Dr. Aurel Muntean. Oare cum stă a- silit de Buri s6 se retragă din jurul
3. Că savantul membru al comitetului gata şi să se poată folosi de ele, ceea-ce le-a ceastă aserţiune în nex causal cu starea fap­ Hartebeestfentainului.
de supraveghiere, care îşi schimbă părerea şi succes de minune. Oare care am alergat şi tică a aserţiunii sale atunci, când bieţiii func­
după-cum este omul, cu care discută, anume muncit mai mult, noi «activiştii» ori cinstiţii ţionari, nici după 38 de zile dela adunarea Situaţia Burilor, după un raport
Dr. Romul Dobo, a vot at cu 51 acţii a guvernanţi ai «Ardelenii», cari să temeau că generală, încă nu li-s’a plătit tantiema lor com­ al lui Botha cătră Kriiger, e excelentă,
unui mort, a cărui lăsământ nici pe de­ le va pica mânezi «mura din gură»? unde petentă în sumă de 2631 cor. 90fileri? După Trupele bure reportează învingeri pe
parte încă nu este pertractat. Aşa dară, ser­ rămâne prescrisele §. 20 al statutului, care cum suntem informaţi, membrii direcţionali şi toate terenele.
viciile cele mai mari le-a prestat acest medic, pretinde 6 luni termin la proprietarii de acţii ai comitetului de supraveghiere după adunare Numărul lor şi al africanderilor
de altcum îndătinat, a zice azi una şi mâne alta. şi numai după aceasta poate usa de dreptul imediat au ridicat tantiemele lor în sumă de alăturaţi la ei pe câmpul de luptă, e
Şi acum, ca de încheiere, să amintim acţiilor? In caşul de faţă n’au fost nici 6 oare. 5702 cor. 45 fileri. Eată cu o dovadă mai
un cas nostim, ca şi care abea să va fi prac­ Afacerea aceasta de altcum va forma la tim­ mult, cum ştie directorul executiv şi colegii de 20.000.
ticat până acum la băncile noastre româneşti, pul său o cercetare specială şi acum o indi- săi dispune de dreptate şi legalitate, când este
ba poate nici la altele, şi aceasta, la tot ca­ gităm, ca publicul să aibă cunoştinţă despre vorba de ei şi de bieţii funcţionari, cari sin­
şul, este efluxul marei înţelepciuni împărechiate armele învingătorilor clicaşi, cari cu dirigen- guri sunt muncitorii şi agonisitorii venitelor, Adunarea generală
ale oamenilor născuţi în Vinerea, dintre cari tele lor «Arhiles» să simt în şauă. Noi zicem, cu cari paradează clicaşii. Mai trebue aci co-
mai trăiesc unu şi în Cugir, sub egida «Fo- si acum Doamne fereşte de aşa o învingere 1 mentar? Mai este aceasta oare undeva în a „Ardelenii4* — nimicită.
doriană» şi să nutresc din perceptele supte După toate acestea, să se mai mire care praxă? Abea credem!
din faimosul «Erkentniss» purtat în buzunar cumva, din aderenţii mulţi ai lui Dr. Mihu, Să vesteşte în mod hazhu, că direcţiu­ Temerarele şi desperatele pro­
cu anii, fără de a-1 cunoaşte în toate amă­ dacă noi, siliţi de ei, a trebuit să cerem in­ nea intenţionează a acoperi o parte a perde- puneri ale grupei Dr. Aurel
nuntele lui şi fără de a’l cunoaşte nici «Er- tervenţia forului justiţiar competent? rilor, causate cu electrica cea rentabilă, pe Muntean (vezi „Tribuna" Nr. 61)
kentnissul» pe el, după zisa scripturii, şi Despre resultate vom informa la timpul contul funcţionarilor şi a tantiemei lor.
anume : său publicul, dar’ numai pe acela, care să in­ Era să uit, că listele de conduită, des­ au avut de urmare nimicirea adu­
4. Agenţii şi ştafetele, ce comunicau nării generale. Aoeastă veste a
teresează de trebile noastre, ear’ ceialalţi să pre cari vom scrie în viitor, încă sunt gata.
între Orăştie şi Vi ne r e a - Exi l , înainte şi sosit In Orăştie prin agentul
facă bine să ne dee pace şi să-’şi caute de Ţineţi-vă funcţionari, ca ce vi-să detrage în
după amiazi, ziua şi noaptea, aduceau rapoarte
trebile lor din Sibiiu şi Arad. tantiemă veţi primi, din belşug, în aceste. mobil, marele ispravnio al şta­
la fel şi chip, ca la cuartirul unui beliduce
Şi cum nu, că doară conduitele membrilor bului, oare în trei rlnduri a fă-
din «cruciade» sau din răsboiul desperat al
direcţionali sunt mai presus decât voi!?
Polonilor; lozinca era, că «Activiştii» au ocu­ 3/15 Maiu. out voiagiu la Deva, alergând
pat toate colinile câmpului pânii, întocmai ca ou pălăria în mână după refe­
Paul Chinezul de odinioară şi dacă nu vom rinţe, după-oum ne asigură oel-
aplica strategia napoleonidă, vai şi a ma r Libertatea este cea mai preţioasă co­ Revista externă. oe l-a vezut.
să va a l e ge de s c u mp a n o a s t r ă r e ­ moară a omului (Tacitus). De acest percept
dută, care ne dă n o u ă ş i n e a m u r i l o r , înrădăcinat şi în învăţăturile noastre creşti­ Poveştile umflate si indrăs-
»
j
Alianţa româno-grecă. neaţa propunere a tras după
ap oi cl icaşil o r, p â n e a de t oa t e zi ­ neşti, au fost pătrunşi înaintaşii noştri la 3/15
lele, ergo să ne folosim, cu tactica în mână, Maiu 1848, când sub conducerea celor mai Contele Goluchowski, ministrul de sine, aşadară, nimioirea tuturor
de toate posibilităţile, fie drepte, fie nedrepte, vrednici bărbaţi, adunatu-s’au la 30.000 in­ externe al monarchiei noastre, după- isprăvilor maiorităţii lăudăroasă
căci la din contră vom fi striviţi şi nimiciţi teligenţi şi popor pe rîtul Blajului, unde sub prin forul competent justiţiar.
de înverşunaţii «Activişti», a căror căpitan stindardul roşu-galben-albastru, cu capetele cum spune un comunicat oficios, se ni- Aoum ne vom Întâlni a treia
şi adjutant, cunoaşte terenul prea bine. descoperite, jurat-au pe lângă credinţă cătră sueşte de un timp încoace a pune la
Nu ştim din a cărui creeri iasă ideea, ca tronul Habsburgic, alipire nestrămutată cătră cale o învoială între România şi Grecia. oară, oa se avem din nou prilej
ştiinţa din capul «Minervei», că ultima scă­ limba şi naţionalitatea sa. In privinţa aceasta el a şi vorbit cu a asoulta serioasele şi demnele
pare ne este, să valorăm şi cele 405 acţii ale Imposanta adunare a dat impulsul şi Regele Greciei, când cu visita sa de expuneri ale direotorului exe-
blândului şi pururea rîzândului acţionar Ionuţ bardului lirei române A. Murăşan, când a astă toamnă la Viena. outiv.
Stefănescu din Cugir. Zis, făcut şi să vezi cântat: A vis oelor interesaţi!
cum strigau clicaşii pe piaţa Orăştiei «Alia „Murim mai bine ’n luptă cu glorie deplină, Deoare-ce Bulgaria nu prea pare f
jacta est» şi cum procurară torţele de lipsă Decât să fim robi earăşi în vechiul nost pămât“. a da României satisfacţie serioasă în

mică, în fapt însă, gradele stau atâta până zăşuiască bătrâneţele prin pensii, sau de vor Aşa dar’ disciplina militară este: pe de lipsă la apel, nesupunere şi întâia deşertare,
se tac locuri. Pentru fiecare avansare se cere: pieri la răsboiu, să le fie familia şi feciorii o parte ascultarea neşovăitoare care o dato- este statornicit la fiecare regiment, câte un
purtare bună, destoinicie la serviciu, carte şi sub ocrotirea şi ajutorul statului. reşte oşteanul cel mai mic oşteanului celui «consiliu de disciplină,» care nu poate da mai
ştiinţe militare d’ajuns pentru a conduce Cum se pedepsesc şi se judecă oştenii mai mare în grad, în toate împrejurările vieţii mult ca şease luni închisoare.
treaba gradului cu folos pentru oaste; altfel, pentru abateri dela datorii. — Să vedem mai militare, ear’ pe de alta, este respectul şi dra­ In timp de răsboiu se pot statornici pe
pot rămânea în gradul ce-1 au multă vreme. întâiu ce este «disciplina militară.» gostea caldă care leagă pe toţi oştenii între lângă armate atâtea consilii câte trebuesc.
Drepturile oştenilor asupra gradului Dacă de pildă ne aruncăm ochii şi ju­ dânşii fără osebire de grad Compunerea consiliilor de răsboiu, pen­
căpătat. — Fiindcă oştirea este un aşezământ decata într’o tamilie, vedem că ea merge Pentru-ca pedepsele militarilor să se dea tru judecata militarilor dela soldat la căpitan,
de apărare şi păstrare a ţării, statul prin le­ bine şi dăinueşte în pace, când vorba tatălui numai din dreptate curată, şi cum greşelele
giuiri militare a hotărît ca gradul militarilor şi a mamei este ascultată, când copiii respectă şi abaterile oştenilor nu se pot judeca bine, consiliul se compune din : 1 colonel j reşedinţe,
2 maiori şi 2 căpitani, membrii; ear’ dela că­
odată câştigat, să nu li-se mai poată lua decât pe părinţi, când în sfîrşit fiecare caută bună decât tot de oşteni, pe lângă asta judecata pitan în sus, membrii se schimbă cu alte
pentru anume fapte rele prevăzute în legi ; înţelegere, altfel, fără ascultare, fără dragoste militarilor trebuind să se facă mai repede de­ grade mai mari, potrivit cu gradul vinovatu­
altfel oştirea nu poate fi nici tare nici des­ şi fără rînduială, familia se pierde, se strică,' cât cea civilă, ear’ în timp de răsboiu jude­ lui, aşa fel că nici lin membru să nu fie nici
toinică pentru chemarea ei, drept care art. se desface şi noi ştim cu toţii, că dela bunul cătorii să poată urma oştirea şi să poată ju­
119 din constituţia ţării noastre glăsueşte: mers al familiei dobândim bunul mers al ţă-' deca chiar pe câmpul de luptă, s’a statornicit mal mic în grad nici mai nou decât gradul
«Militarilor nu li-se poate lua gradurile, ono­ rii; dacă dela familie trecem la aşezămintele pentru judecarea oştenilor, «tribunale militare» învinuitului. Pe lângă consiliu mai este sta­
tornicit un căpitan ca «procuror», care se nu­
rurile şi pensiunile decât numai în puterea ţării, acelaş lucru trebue: ascultare şi respect sau «consilii de răsboiu,» ear’ pentru cei ne­ meşte «comisar regal», şi care este chemat
unei sentinţi judecătoreşti şi în caşurile ară­ dela cel mai mic slujbaş până la cel mai mare, mulţumiţi sau nedreptăţiţi cu judecata şi cari să arate inaintea consiliului faptele vinovatului
tate prin legi.» altfel se naşte răsvrătirea, vrăşmăşia, neorîn- au drept a face recurs, s’a statornicit «con­
Pentru-ca oşteanul să nu fie ispitit a mai duiala şi la urmă dârîmarea statului. silii de revisie», cari judecă ca şi curtea de şi să ceară pedepsirea ; de asemeni mai este
face şi alte servicii de câştig în afară de da­ Trecând la oaste, aici se schimbă lucrul, casaţie, adecă : Dacă s’a călcat vre-o formă încă un căpitan care face pe «judecătorul de
toriile sale ca militar, i-s’a oprit prin lege dacă între gradele oştirii nu va fi supunere in judecarea unui vinovat sau s’a dat o pe­ instrucţie», şi care se numeşte «raportor»; şi
de-a tace comerciu sau a se îndeletnici cu desăvârşită şi neşovăitoare întru ascultarea or­ deapsă greşiiâ, atunci se sfărîmă sentinţa şi âceşti doi oficeri pentru judecarea oştenilor
fapte de speculă ; îngrădeala asta este cât se dinului celui mai mare şi dacă fiecare oştean se trimite judecata la un alt consiliu. dela căpitan în sus se schimbă cu grade mai
poate de bună, căci se ştie că omul nu poate nu va vedea în ordinul mai marelui său, dra. mari, potrivit cu gradul ptrîtului.
tace mai multe trebi deodată, sau dacă le gostea nemăsurată pentru fericirea ţării şi apă­ Tribunale militare sau consilii de răs­
face, apoi toate ies rele şi cu pagubă, dar’ rarea ei, atunci oastea nu se mai poate chema boiu, avem câte unul la fiecare reşedinţă de („Albina”). (Va urma).
mai ales în ale oştirii, pagubele sunt pentru oaste, ci o adunătură de oameni fără iubire corp de armată, ear’ consilii de revisie, avem
ţara întreagă; drept aceea ţara a căutat, pe de patrie, cari lesne va cădea pradă duş unul la Bucureşti.
cât a putut, să-i plătească bine şi să le che- manului. Pentru judecarea abaterilor uşoare, ca: