Page 1 - Activitatea_1901_10_43
P. 1
Anul I. O răsti e, 31 Octomvrie n. 1901. Nr. 43
Redacţia: Administraţia:
S tra d a B eriu lu i Nr. 2. S tra d a B eriu lu i Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe x/a de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate :
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u mă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI Ş E F :RED A C TO R: REDACTO R RESPO N SA BIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
să judece asupra validităţii mandatelor Deelaratiune. C o n v o c a r e .
Consolidare. atacate, e legată de articolul de lege Dela despărţcmentul IX. al „ Asociaţiunii pentru literatura
XIV din anul 1899, şi nu poate nimici
română şi cultura poporului roman“ In Orăştie.
decât mandate, în privinţa cărora prin Deşi corupţiunile puse la cale de
dovezi palpabile s’a constatat ilegalita oamenii administraţiei, apoi şi de alţii
Sâmbăta trecută s’au întrunit în Adunarea gen. ordinară a despărţămân
tea alegerii. Necondiţionat va nimici privaţi, tot atâţia vânători după interese
Pesta în palatul parlamentului deputaţii tului că va ţinea în comuna Bobălna la
mandatele acelor deputaţi aleşi, cari nu particulare, şi parte deobligaţi, apoi a- 21 N oem vrie st. n . 1901, (ziua SS.
aleşi pe ciclul nou de cinci ani. In şe
întrunesc toate însuşirile cari constitue meninţaţi, s’au constatat cu prilejul ale Mihail şi Gavriil) înainte de amiazi la 101/3
dinţa asta s’a cetit rescriptul regesc,
dreptul electoral pasiv, ear condiţionat gerii de deputat dietal ţinută la 2 1. c. ore în biserica gr.-or. cu următorul
prin care deputaţii sunt convocaţi la
va nimici mandatele în privinţa cărora aici în Orăştie; P r o g r a m .
ascultarea mesajului de tron pe ziua
prin caşuri concrete, netăgăduite s’a Deşi mai mulţi alegători ei înşişi 1. Deschiderea adunării prin directo
de 28 Octomvrie. Şi mesajul de tron
dovedit că voturile au fost câştigate au recunoscut în ce mod au fost seduşi rul despărţământului.
s’a rostit, casa de sus şi de jos au des-
prin mituire, terorizare şi alte apucături şi menajaţi cu mâncări şi beuturi, apoi 2. Cetirea raportului general despre afa
bătut asupra răspunsului, parlamentul cerile despărţământului dela ultima adunare
anume şi şi în caşurile acestea numai cu promisiuni de parale şi în fine:
în curând îşi va începe acum activita până azi.
atunci, dacă s’ar dovedi, că fără aceste
tea legislatoare, va aduce legi şi hotă- având în vedere, că mai mulţi ale 3. Raportul cassei despre starea finan
voturi cumpărate alesul n’ar fi întrunit
rîri ce ne privesc şi pe noi, va desbate gători, mustraţi de conştiinţa lor pro ciară şi cetirea membrilor „Asociaţiunii" de
maioritatea absolută. Putinţa dară să pe teritorul desp.
asupra multor chestii cari pe noi Ro prie, s’au declarat pocăiţi pentru pasul
ne vedem deja în ciclul acesta repre- 4. Exmiterea unei comisiuni de trei
mânii ne ating în rîndul întâi şi toate greşit ce au făcut, trecând în tabăra
sentaţi în dieta ţerii e eschisă sau cel pentru censurarea raportului şi a socoatei
acestea — graţie pricopseniei politice a străină, în parte chiar şi la solicitarea anuale.
puţin problematică.
fruntaşilor poporului român — fără noi. şi îndemnul aşa numiţilor pasivişti, 5. Exmiterea unei comisiuni de trei
Trebue să tindem dară într’acolo,
De nobis sine nobis. Subscrifii în numele alor 221 ale pentru conscrierea membrilor noi şi încassarea
că la viitoarele alegeri generale sau în taxelor dela membrii vechi.
Am accentuat în deosebite rînduri gători declarăm, că am decis întro
caşul unei eventuale disolvări a parla 6. Cetirea eventualelor disertaţiuni In
greşala fatală ce-au comis-o aceşti frun consfătuire, că nu suntem aplicaţi a
mentului să fim într’atâta disciplinaţi, trate la comitet.
taşi împedecând şi opunendu-se unei ataca alegerer săvîrşită, din acel motiv, 7. Raportul comisiunilor exmise sub
încât se putem trimite în dietă depu
activităţi parlamentare a Românilor, sfă ca acei 1 4 9 alegători români să nu fie punct 4 şi 5.
taţi în număr ce să apropie cel puţin
tuind eventualilor candidaţi se nu can pedepsiţi penlra nechibzuita lor faptă 8. Alegerea a lor 2 delegaţi pentru
întrucâtva numărul ce-ar trebui să tri
dideze şi silind astfel alegătorii să vo şi mai cu seamă, ca să nu-şi peardă adunarea gen. a „Asociaţiunii".
mitem în raport cu numărul alegători 9. Eventuale propuneri referitoare la
teze cu bărbaţi străini de limbă şi lege, dreptul de alegere pe un period de 5
lor noştri. afacerile desp. şi promovarea scopului ace
şi-am arătat la locul acesta, nu odată, ani dela publicarea eventualei sentinţă,
leia.
înrîurinţa desastroasă a «apelului» asu Şirurile celor cari şi pe faţă încep nimicmdu-se prin aceea maioritatea ale
10. Alegerea directorului şi a comi
pra solidarităţii interne a partidului ro a propaga «activitatea» se sporesc şi se gătorilor români şi pentru viitorul tetului pe o durată de 3 ani.
mân. Iar acum, când în parlamentul în închiagă zi de zi. «Tribuna Poporului», period. 11. Designarea locului unde să va
care în principiu totdeauna a fost pen
trunit au ocupat loc o seamă de de Mai mulţi alegetori. ţinea adunarea gen. în anul viitor, şi
tru activitate, dar dintr’un simţ de dis 12. Incheerea adunării generale prin
putaţi naţionali slovaci, sărbi şi saşi, şi
ciplină şi solidaritate rău înţeles, de director-preşedinte. Eventuala privire a expo-
cei mai îndârjiţi pasivişti vor trebui să
astă-dată a perseverat pe lângă pasivi siţii şi premiarea.
admită, că cu greu am fi putut da do La această adunare să invită cu toată
tate — a proclamat deja activitatea.
vadă mai eclatantă cât de puţină încre A p e l stima inteliginţa şi poporul de pe teritorul
«Telegraful Român» totdeauna a luptat
dere am avut în forţele noastre, cât de despărţământului.
în interesul ei, «Drapelul» ce-i drept, că tră P . T . acţio n ari ai inst. „D acia".
puţin am cunoscut massele poporului Orăştie, la 28 Octomvrie st. n. 1901.
şi cât de puţină valoare reală are o perzistă şi-acum pe lângă pasivitate, Vasile D om şa, L a u ria n B ercia n ,
hotărîre ce nu represintă exprimarea dar el e organul unei grupări, care tot Luând institutul nostru o pornire director. secretar.
prin tormulă a intereselor unei maiori- deauna a combătut ceea-ce a dorit ma
neaşteptat de îmbucurătoare, sunt ru
tâţi dornice de muncă conştie. ioritatea Românilor, care a fost pe lângă gaţi on. acţionari să grăbească a răs
Acum toate aceste contemplări sunt activitate fiindcă maioritatea doria pa
punde ratele preţurilor de acţii, ca să Treburi orăşeneşti.
târzii şi dacă totuşi mai revenim asu sivitatea ; şi acum e pentru pasivitate,
pentru-că maioritatea e pe lângă acti putem satisface multelor rugări ce s’au
pra alegerilor decurse, e ca să ne a-
ducem mereu aminte, că prin o poli vitate. «Tribuna» e firesc că susţine şi înaintat direcţiunii pentru împrumuturi Representanţa oraşului Orăştia a ţinut
Vineri la 25 1. c. şedinţa sa lunară ordinară
tică de lenevire nu poţi ajunge nimic, acum politica pasivităţii, fiind organul Fiind vorbă de interesul institu-. cu un program conceput şi scris în o limbă
e să nu uităm că trebue să munceşti unor bărbaţi, cărora le convine să tră
tului nostru şi de interesul acţionari românească pocită, aşa după-cum mai toate
ca să ajungi, la ţinta dorită, că tu tre iască în comoditate, ear „Gazeta Tran lor, vă rugăm întrucât numai vă este treburile orăşeneşti în mod cam pocit să şi
bue să-ţi obleşti calea spre ajungerea silvaniei1' îmbătrânită înainte de vreme, resolvează.
mai şovăe pe lângă pasivitate de teama, posibil să binevoiţi a plăti preţul în
ei, căci cei în interesul cărora stă să Interme&o.
că o să-i lipsască puterea să ţină mai treg restant a acţiilor cât de îngrabâ,
te oprească dela ajungerea ei, nici-odată
înainte de începerea şedinţei, fiind
nu-ţi vor obli calea, cel mult o să-ţi apoi pas cu bărbaţii politicei de acti cu atât mai vârtos, că lucrând prin abia 7 membrii de ţaţă, între membrul de
vitate.
pună şi alte pedeci. Acum trebue se aceasta în interesul institutului, lucrăm comunitate virilist Dr. A. Amlacher, preot
ne gândim la viitor, la munca pregăti Cu forţă ni-se impune dară con şi în interesul nostru, deoare-ce dela ev. lut. în Romos şi protonotarul Aurel
toare ce ni-se impune ca să ajungem solidarea, închiegarea. Nu-i deejuns să Mutăşan, ales odinioară cu voturile săseşti şi
ziua răspunderii ni-să socotesc 6%
să ne vedem reprezentaţi în parlamen fim una în principii, trebue să lucrăm ungureşti în contra decisului clubului local
după bani. românesc, s'a născut următorul dialog:
tul ţerii cel puţin în ciclul ce va urma. în interesul propagării acestor principii,
Până acuma deja avem depuneri Dr. A. Amlacher, dle protonotarl ai
Nu-i vorbă, s’au atacat mai multe spriginindu-ne reciproc, trebue să for bunătate şi ne cruţă cu vederile d-tale uni
mandate, între altele şi mandatele alor măm în toate centrele noastre cluburi considerabile, dar’ rugările de împru laterale, pentru-că d-ta eşti acela, care ai
câţiva inşi aleşi în cercuri româneşti şi electorale, cari să stee în continuă le muturi sunt neaşteptat de multe. băgat zizăniile în administraţia noastră orăşe
la o eventuală nimicire a lor ni-s’ar da gătură şi să pregătească calea formării Orăştie, la 26 Octomvrie 1901. nească cu recursele d-tale nechibzuite şi ne
putinţa se candidăm în cercurile aceste unui club electoral central, ca viitoarele chemate. Griji I că toate acelea să vor răs-
Mai mulţi acţionari. buna. Insemnează-’ţi bine, că representanţa
bărbaţi de-ai noştri cu program naţio alegeri să ne găsascâ organisaţi pe
este prepusă şi stăpână funcţionarilor orăşe
nai... dar nimicirea asta a mandatelor deplin. neşti, căreia cu toţii, aşa şi d-ta, sunteţi
cu greu se va întâmpla. Curia, chemată supuşi.
