Page 2 - Activitatea_1901_10_43

g. 2. ACTIVITATEA Nrul 43

Protonotarul A. Murăşan declară şi condiţiunile pentru fieşte-care soiu de drept membrii municipali cu tragere de inimă pen­ sen., propr., Hunedoara; Dionisie Ardelean
afirmă, că el în calitate de funcţionar orăşe­ ce este a să exarânda, să fi fost depusă pe tru binele şi prosperarea poporului nostru; propr., Deva; Ioan Botean, preot, Binţinţi;
nesc, precum şi ceialalţi funcţionari, ca atari hârtie separat, ear’ nu să se cetească din să alegem oameni cari au în vedere sub George Nicoara, preot, Deva; Todor Doboi,
sunt egali în treburile orăşeneşti cu repre- contractele de până acum. De altcum com­ toate împrejurările apărarea obştei române, propr., Haţeg; Ştefan Albu, profesor, Brad;
sentanţa, ear’ în serviciul administrativ să pri­ punerea acelora, cari vor forma parte inte­ bărbaţi înţelepţi dar’ mai vîrtos energici şi Vasilie N. Bidu, comerciant, Orăştie; Niculau
vesc de prepuşii locuitorilor. grantă a protocoalelor de licitaţie, s’a dispus resoluţi şi de aceia, cari nu umblă cu 2 bani Obădău, comerciant, Brad; Ceorge Baciu,
Toate vederile acestui funcţionar, au do­ din partea representanţii în mod ulterior în 3 pungi, bărbaţi deschişi, cari nu sunt de­ comerciant, Orăştie; Andrei Truca, preoţi
vedit demult deja, că stau în strînsă legătură daţi a şovăi şi a fi slugarnici faţă de tot Simeria.
A placidarea ex a râ n d ă rii p ă ­
cu naturelul seu fisic bolnăvicios, despre care şunatului. ţiflindarăşul dela notărăşel şi până Ia cel
şi cei mai adicţi ai sei sunt convinşi. mai înalt simbriaş comitatens; bărbaţi inimoşi
Referinţele D. David presentează pro­ Celui sdrobit. Slovacii din Nord au
După deschiderea şedinţei să designează şi de aceia, cari nici pentru sine şi nici pen­ folosit ocasia căderii lui Tisza la Oradea-
tocolul de licitaţie a păşunatului teritorului
de verificatori: Cari Antoni şi Barcsi Jânos. tru ai sei nu colindă după oasă de ros pe mare şi i-au trimis o ilustrată, cu inscripţia:
orăşenesc comasat. Resultă suma de 200 cor.
Membrul de comunitate C. Antoni in­ la aşa porecliţi „măriile lor“. Ca să putem
Având în vedere, că suma îmbiată este «az Osszetipranddk — az Osszetiportnak», în
terpelează, că comisia exmisă înainte de duce o luptă intensivă şi cu resultat efectiv,
cu mult mai puţină decât în faptă valorează româneşte: «cei-ce erau să fie sdrobiţt__ce­
aceasta cu 2 ani şi însărcinată cu censura- toţi ca unul, virilişti şi aleşi, datori suntem
păşunatul de toamnă şi iarnă, representanţa lui sdrobit». Ilustrata a fost iscălită de vr’o
rea restanţelor taxelor pentru primirea înle- a conlucra în înţelegere frăţească şi nu res­
nu aplacidează licitaţia şi dispune o nouă douăzeci fruntaşi slovaci, representând edifi­
gământului oraşului, pentru-ce nu şi-a finali sat firaţi. ciul societăţii culturale slovăceşti «Matica slo-
exarândare.
lucrările nici până azi? Când unul apără atare afacere de in­ venska», societate suprimată de însuşi Tisza,
Primarul afirmă, că lucrarea este greoae, Tot aşa nu este mulţumită cu exarân- teres obştesc, sară fără întârziere toţi cei pe când era tare şi puternic.
însă va dispune împlinirea lucrărilor până la darea păşunatului din muntele Naia şi Deluţu chemaţi în luptă, ear’ cari sunt de faţă steie
proxima şedinţă. cu 120 cor. şi mai vîrtos fiindcă aceea s’a locului, nu părăsească sala ca nişte fricoşi
Tot C. Antoni întreabă, că ce conţine dat unui gornic orăşenesc, care este chemat Cugete fieşte-care Ia starea faptică a comi­ O ţapă (lup de mare) s’a prins la
răspunsul negativ sosit dela ministrul de a îngriji de averea oraşului, prin urmare şi tatului nostru, la majoritatea imposantă a Zengg (Croaţia) având o lungime de 5 şi ju­
răsboiu, referitor la înmulţirea garnisoanei aci dispune o nouă licitaţie, ear’ magistratul locuitorilor români, pe cari îi represintă şi mătate metri, şi o greutate de trei mii chlgr.
încă cu un batalion şi ştabul regimentului? să însărcinează a stabili o taxă oare-care în a cărora nume îşi ridică cuvântul şi fie In stomacul lui s’au aflat o păreche de pan­
Representanţa este chemată a şti despre re- pentru păşunirea deja folosită. Peste tot pri­ curagios, nesfiicios faţă de minoritatea dis- taloni, în cari mai erau câteva bucăţi de
sultatul obţinut în urma deputaţiunii oră­ marul este însărcinat cu cercetarea şi supra- parentă în comitat a contrarilor noştri poli­ carne omenească, un clopot de vacă şi un
şeneşti exmisă în afacere la Viena şi Sibiiu, veghierea astor fel de abusuri păgubitoare tici, rari numai cu datorinţă ne încarcă ear’ păpuc. Ţapa a fost adusă la Fiume, unde au
care a costat spese însemnate. pentru oraş. de drepturi nu vreau să audă nici pomenin- expus-o în hala de peşti.
Primarul zice că răspunsul sosit sună P ertractarea budgetului p e 1902. du-se. Datorinţa membrilor municipali conştii
— B ă ncile rom âne. Directorii a 43
„că acum deodată de dislocare nu este vorbă, de chemarea lor este, a înfrâna pe slujbaş
Budgetul presentat să ia dela ordinea
sunt însă prospecte pentru viitor". în procedurile lor nedrepte, asupritoare şi vă­ institute de credit române din Transilvania
zilei, deoare-ce socoata anului 1900 încă nu
Promite, că în şedinţa viitoare va co­ tămătoare, căci aşa făcând isbânda mai târ­ şi Ungaria au ţinut o conferenţă în Sibiiu,
este censurată, aceasta pe basa unui conclus
munica rescriptul în original. ziu sau mai curând sosi va şi pe partea noastră. sub presidenţa dlui Partenie Cosma, directo­
anterior a representanţii orăşeneşti. rul băncii «Albina» din Sibiiu, şi au decis ca
Membrul de comunitate Dr. A. Amlacher Datori suntem să ne încredem în puterea
interpelează, că pentru-ce curăţirea canalului A facerea salarulu i p rim a ru lu i de viaţă a poporului nostiu, în vînjosia lui, toate băncile să se unească, adecă să tacă o
morilor s’a făcut numai în luna Octomvrie orăşenesc. precum şi în spriginul împiumutat, lăsând Ia alianţă, comunicându-şi reciproc toate împru­
şi nu în Septemvrie, când este mai corăspun- Referinţele A. Murăşan ceteşte decisul o parte laşitatea, care este la mulţi o carac­ muturile ce le acordă, toate cererile de îm­
prumut ce le resping, toate protestele etc.
zător. judecătoriei administrative prin care salarul teristică vrednică de condamnat. Alegătorii
In scopul creării unui control extern se vor
Primarul răspunde, că amânarea s’a primarului să urcă dela 2800 la 3200 cor. de deputaţi dietali, cari au dreptul de a alege
institui mai mulţi revisori experţi şi băncile
făcut cu învoirea arândaşilor, din motiv că Representanţa ia la cunoştinţă sentinţa şi şi pe membrii muncipali, dee-şi votul lor numai
asociate vor supune încheierile lor anuale re-
lemnele de clădire de lipsă la repararea decide cu majoritate de voturi, că diferinţa pentru bărbaţi probaţi, destoinici şi resoluţi
visuirii unuia din aceştia; asemenea revisuiri
morilor abia au putut fi tăete şi aduse din de 400 cor. să se acopere din celea 600 în luptele neamului lor 1
se vor putea face numai la cererea proprie
pădurea orăşenească. Interpelantele nu este cor. adaus de scumpete votat pe sama pri­ Numai astfel procedând vom învinge
a institutelor respective. Băncile vor contri­
mulţumit cu răspunsul dat şi cere cercetarea marului. şi vom putea elupta o posiţie deamnă de
bui jum. procent din venitul brut.
şi constatarea acelui organ orăşenesc, care Majoritatea representanţii este de părere starea noastră numerică şi numai aşa putea-vom
poartă vina amânării şi cu deosebire a tăerii a da prilegiu acestui for, ca şi în afacerea recâştiga drepturile încălcate I
lemnelor de clădire în timp de vară, lucru aceasta să se provoace o sentinţă dărî- Alegătorii pe basa dreptului electoral — f Clem ente M untean, tost aproape
oprit şi de . altcum prin legea silvanală. mătoare. secret (cu şedule) aleagă-şi bărbaţi neatârnători 61 de ani paroch în Limba (tractul Albei-
Membrul de comunitate Vitus L. afirmă, că şi cari n’au nici un fel de legături deobligă- Iulie), a răposat, în etate de 80 de ani. Ca
în tot decursul verii s’au tăiat şi adus lemne toare faţă de aşa poreclita stăpânire comi- preot tinăr, răposatul Clemente Muntean în
din pădure. Alegerea de membrii municipali. tatensăl revoluţia din 1848—49 a sufeiit şi el ultra-
Primarul promite a da desluşirile de Cu astfel de principii ducătoare la scop giile şi barbariile, pe cari mulţi preoţi de ai
lipsă la proxima şedinţă, deoare-ce forestie­ să se întrunească toţi alegătorii, fruntaşii şi noştri au avut să le îndure pe acele timpuri.
rul orăşenesc acum lipseşte din şedinţă. Congregaţia comitatului Hunedoara ţi­ plugarii români la o tragere de seamă Bătut crunt cu vergi şi bâteL bietul preot ră­
Trecând la ordinea zilei să comunică nută la 28/X. a. c. în Deva a decis, că la bună şi uniţi în cugete şi simţiri să păşească măsese leşinat, fără simţiri, dar călăii sei şi-au
scrisoarea biroului statistic, privitor la numă­ 9 N oem vrie a. c. st. n . s£ va face ale­ unul ca unul la urnă, aruncând în aceea mai satisfăcut poftei crudele şi prin tăierea
rarea poporului. gerea membrilor municipali pe basa art. de sedula cu numele acelora, cari dornici sunt unei buce a leşinatului. Dus după aceea a-
Senatorul Szâkely referează că operatul lege 21 din anul 1886 §. 34. alinea 2. al a lua lupta în interesul poporului său. casâ spre a fi înmormântat, omul şi-a revenit
numărării poporului este primit de bun, şi că acelora, cari prin moarte sau abzicere au Urmând acestor învăţături la tot caşul în fire, — pentru a păstori mai departe turrna
spesele lucrărilor s’au stabilit cu 1828 cor., eşit din comitat şi al căror mandat expiră ne vom afirma în viaţa muncipală, dela care sa cuvântătoare. Afle acum odihna de veci în
cheltuindu-să numai 1574 cor. Constată mai cu finea anului 1901, de veacuri multe ocări, pagube şi neajunsuri sinurile Tatălui ceresc I
departe, că în Orăştie sunt după confesiuni: a suferit, sufere şi poate va mai suferi în­
Pentru orientarea publicului român ale­
ev.-ref. 681, ev.-lut. 1024, rom.-cat. 1072, cercatul nostru popor. — Avuţia naţională a JJngariei e
gător aflăm de lipsă a aduce la cunoştinţă,
gr.-cat. 590, gr.-or. 2538, unitari 22 şi izrai- Sus să avem inimile 1 evaluată de statisticianul Frid. Fellner la 31
că în cercul Petroşeni sunt de-a să alege 5
liţi 192, eară după naţionalităţi: Magh. 1836) miliarde cor. Din aceste 15'374 miliarde cor.
membrii, în Puj 11, în Sâlaşu 6, în Peş-
Saşi-Nemţi 1280, Rom. 3083, Toţi 15, Cehi face proprietatea fondară, 1.639 miliarde cor.
teana 7, in Haţeg oraş 4, în Răcăştia 8,
57, Sârbi 3, Poloni 5, Ital. 10, Bosnyac 1, în Hunedoara oraş 4, în Deva oraş 5, în ~ N O U T Ă T I minele, 4.432 miliarde cor. edificiile, 3.178
Croaţi 9. Pestişul de jos 8, în Dobra 6, în Ilia 4, » miliarde cor. căile şi mijloacele de comuni­
După sex sunt bărbaţi 3081, femei caţie, ear 10.142 miliarde cor. averea mobilă.
în Rapolt 7, în Jeledinţi 5, în Romos 5, — A v i s l D o m n ii abonenţi cari Ţara datoreşte străinătăţii 4.631 miliarde cor.
3218. Membrul de comunitate Dr. A. Amlacher
în Orăştie oraş 7, In Brad 9, în Boiţa 10, în sunt în restanţă cu abonam entul p e Din avuţia naţională 60% este avere imobilă,
constată că, conscrierea a fost prea costisi­
Vaţa 9 şi în cercul Baia-de-Criş 9 membrii. p ă tra r, sem estru şi a. c., sunt ruga ţi 27% mobilă şi l0% mijloace de comunica-
toare şi că fieşte-care coală a costat 1 cor.
Din 258 membrii aleşi ies aşa dar a-şi achita datoria cât m a i curend.
In urma interpelaţii făcute cu prilegiul ţiune.
129, cărora cu finea a. c. le expiră terminul'
conscrierii din partea membrului de comu­
Afară de aceea cei abzişi şi morţi, cărora — V iriliştii ro m â n i ai comit. H u ­ — A legere u ngu rea scă. E natura
nitate I. Branga şi la insistinţa acestuia, pri­
le-ar expira terminul cu finea anului 1904. nedoarei pe a n u l 190 2 sunt u rm ă ­ Ungurului să comită sălbătăcii. Nu numai
marul dă desluşiri câţi indivizi au tost apli­
Prin expirarea terminului cu finea a. c; ies torii ; Dr. Ioan Mihu, propr., Orăştie; Bucur când e vorba de străini, ci şi ei între ei
caţi la conscriere şi revizuire şi care cât a
afară peste tot 52 membrii români, rămân Popovici, propr., Haţeg; Aurel P. Barcianu, comit scene sângeroase. In Dobriţin, cu
primit diurne.
până la finea anului 1904 39 membrii ro­ intreprinzător, Orăştie; Dr. Ştefan Erdâlyi, ocasiunea alegerii suplementare, candidatul
Stabilirea condiţiunilor de licitaţie. mâni aleşi. medic, Orăştie; Dr. Alexandru L. Hosszu, kossuthist a rămas în minoritate faţă de cel
Senatorul D. David ceteşte condiţiunile Premise acestea, aşteptam ca clubul adv., Deva ; Iuonuţ Stefănescu, întreprinzător, guvernamental. Faptul acesta a înverşunat
de licitaţie a morilor orăşeneşti, vamei tîrgu- român comitatens, care odinioară lucra cu Cugir; Petru Şerban, propr. Sântohalma; aşa de mult pe kossuthişti, încât au înscenat
lui pentru producte şi pentru vite şi a mai însufleţire pentru apărarea intereselor naţio­ Francisc L. Hosszu, adv. Deva; Dr. Aurel o adevărată revoluţie. Au atacat casa oraşului,
multor locuri orăşeneşti, compusă de magistrat nale, să ia iniţiativa, însă aşa să vede, că Muntean, adv., Orăştie; Ioan Vulcu, comer­ au devastat-o, apoi s’au năpustit asupra mi­
cu părerea fiscalului orăşenesc. După schim­ pacostea de pasivitate ne-a copleşit şi pe te­ ciant, Orăştie; Manase Iar, preot, Simeria; liţiei, eşită să susţină ordinea, rănind trei
barea unor punctuaţiuni, exarândaiea să decide renul municipal, deşi prescrisă este activitatea Ioan Baciu, comerciant, Haţeg; Ioan Dima oficeri şi o mulţime de soldaţi de rînd. Mi­
a să face pe termin de 6 ani, ear' proto­ în vieaţa comunală şi municipală. jun., comerciant, Lupeni; Iosif Petroici, co­ liţia văzând furia plebei turbate s’a folosit
coalele de licitaţie sunt a să aşterne spre împlinim o datorinţă impusă, când pe merciant, Dobra; Ioan Stanciu, propr., Brad; de arme. Sunt optzeci de greu răniţi şi mai
confirmare representanţei orăşeneşti. Condi­ această cale ne adresăm cătră toţi alegătorii George Moldovan, propr., Boiţa; Niculau mulţi uşor răniţi. Câteva sute de persoane
ţiunile stabilite în text germân va avea a să români ai comitatului Hunedoara, zicându-le: Stoichiţa, propr., Hunedoara ; George împărat, au fost deţinute. — Nu avem nimica contra,
traduce în limba rom. şi magh., în fine ter- fraţilor! grăbiţi şi vă adunaţi în celea 19 propr., Brad; Ştefan Şelariu, comerciant, dacă Ungurii de pe pustă să omoară unii
minul de licitaţie este a să publica, pe lângă cercuri la consfătuiri frăţeşti, punând la o Haţeg; Rudolf Mureşan, întreprinzător, Lun- pe alţii; treaba lor. Am ţinut să relevăm
usul de până acum şi în foile locale. parte toate ce ar da naştere la neînţelegeri cani ; Niculau Vlad, apotecar, Orăştie; Dr. numai acest act de sălbătăcie electorală, ca
Având în vedere numărosul corp al şi uniţi în cugete şi simţiri strigaţi poporului Gavriil Suciu, adv., Haţeg; Ioan Dugaciu, unul, ce caracterisează foarte nimerit pe
4uncţionarilor orăşeneşti, am fi aşteptat ca alegător să „mergem la urnă", să alegem propr., St.-Maria de piatră; Mihail Rimbaş U nguri. Peste tot s’a observat, că prin ţinu-