Page 2 - Activitatea_1901_11_45

Pag- Z_________________________ ACTIVITATEA Nrul 45

ţiune fie şi numai în forma unei sim­ Vederile noastre sunt clare şi purced nul oficial «Biserica şi Şcoala» a scris într’un şi înainte de alegerile ultime. Activitatea ce
ple declaraţiuni — sfîrşeşte articolul. din principii aievea ducătoare la scop. Ca ton cât se poate de murdar, bagseama la în­ a desvoltat-o această grupare n’a fost pentru
Aderenţii programului vor institui în să combatem unele sisteme bolnăvicioase, suşi îndemnul capului diecesan. a scoate deputafi cu program naţional ro­
siliţi am fost a face icî-colea chiar şi perso­ Aşa au tost trataţi mult obidiţii das­ mânesc, ci pentru a ajutura reuşita candida­
fiecare cerc electoral comitete electo­
nalităţi. Lucru natural. La noi oamenii pro­ căli români. ţilor străini.
rale. (Noi le-am numit într’un articol fesează sisteme. Apoi aşa credem, că şi pe Cei maghiari? Ziarele jidovite din Arad La darea de seamă făcută acum e a-
din numărul trecut cluburi). Cu sche­ acolo tot aşa va fi.
dela 3 Nov. n. a. c. publică următoarea scri­ nul, în Oradea-mare, de cătră fostul deputat
letul acestei organisaţiuni se poate în­ Noi dela „Activitatea** nu am pus şi soare, pe care episcopul Goldiş a trimis-o guvernamental Tisza Kâlmân, a asistat şi a
cepe lucrarea care va aduce roadele nu vom pune la cale campanii absurde. preşedintelui reuniunii dascălilor maghiari aplaudat şi Mangra. Broşura de corteşire a
Unde trebue să stee fiecare ziar româ­
aşteptate». din cottul Aradului: deputatului-agrar dela Aradul-nou a tradus-o
nesc o ştim noi bine şi poate chiar din a- pe româneşte Dr. Suciu Ioan din Arad, care
Astfel scrie un politician român, «Spectate Dle Preşedinte! Luând cu plă-
cest motiv am ieşit la iveală şi mai cu samă a mai dat slabul seu sprigin şi candidatului
care multă vreme a fost sufletul mişcă­ pentru-că la noi una se făcea şi cu totului «cere la cunoştinţă preţuita d-voastre învi-
«tare de dtto 26 Oct. a. c., am onoare a guvernamental dela Radna, lui Boku Szevâr.
rilor naţionale şi căruia causa naţională tot alta se scria în ziaristică. «vă aduce la cunoştinţă, că la şedinţa fes- Şef-redactorul „Trib. Pop.“ Ioan Russu Si­
are să-i mulţumească mare parte din­ Noi am ajuns încâtva scopul menirii «tivă dela 4 Nov. a. c. a Reuniunii înv. rian u a făcut cel mai scârbos gheşeft cu ale­
tre succesele sale. noastre şi nu mult va trece, când cei mai «din ţinutul Aradului ca representanţi ai gerile ultime. La Nădlac şi la Şeitin în per­
mulţi vor fi de acord cu principiile noastre. «mei am exmis pe secretarul consistorial
«Goldiş Lăszld şi pe Dr. Pipoş Pâter (I), soană s’a dus la corteşit pentru candidatul
Cult de persoane nu cunoaştem şi pene «profesor preparandist. Primeşte, D!e, ex- guvernamental. Ba a împuiat urechile bieţilor
Reflexiuni dlui D. Lasou. simbriaşe nu acceptăm. «presia deosebitei mele stime. Arad, 1 Nov. Români chiar şi cu vorbiri, cari vor fi fost
Viţiurile le vom combate din funda­ «1901. Iosif Goldiş, episcop.» plătite după tarifa agenţilor electorali. La
Numitul domn suit pe un piedestal înalt, ment, fără a cruţa pe cei-ce le-au inscedait. La adunările «Astrei» episcopului Gol­ Pecica transfugul Russu a corteşit pentru
Dle Lascu! D-ta ai smintit adresa. Re­
se îndură a ne apostrofa din înălţimea at­ diş nici prin minte nu i-a trecut să trimită kossuthistul Dr. Szalai Mihâly, redactor al
mosferică în care se află, pe noi cei dela gretă că ne-ai atacat pe nedreptul! dacă nu doi, cel puţin un representant, ba lui „Magyar Estilap*1 din Pesta. La mâna lui
„Activitatea**, într’un mod peste măsură de n’a trimis nici barem o telegramă; la adună­ Szalay Russu a dat şi o scrisoare de reco­
îndrăsneţ. rile dascălilor noştri a trimis pe Ciorogariu mandare la alegătorii români, cu care scri­
Ca corespondent — nu ştim plătit sau Scrisoare din Arad. numai ca să provoace zizanie şi zavistie şi soare Szalay s’a presentat şi în comuna ro­
neplătit — al „Tribunei**, ne ia la răspăr în pentru-ca după adunări să calumnieze dâscă- mânească Micălaca din cercul electoral al
nr. 197 pentru o corespondenţă venită la a- limea română, ear acum la adunarea dască­ Pecicăi. Unde mai punem corteşirea de prost
dresa noastra cu referinţă la alegerile de de­ Visitaţiune canonică. — Pentru Unguri mumă, lilor maghiari acelaşi episcop se grăbeşte a-şi gust pe care sfîrnarul politic Russu Şirianu a
putaţi dietali din Bihor. pentru Români ciumă. — Pasivitatea Rusu­ trimite doi representanţi deodată, între cari făcut-o prin fonograful seu „Trib. Pop.**, care
Dacă corespondentul nostru nu s’ar fi lu i — activitatea „Trib. Pop." şi pe V. Go'diş, politicianul de tristă amin­ cu luni înainte de alegeri lăuda pe toţi can­
tire în cercurile Braşovenilor. didaţii unguri ori jidani, guvernamentali ori
acăţat de d-sa, la tot caşul nu ar putea a- Episcopul Iosif Goldiş era cât p’aci să-şi
sera, că noi avem de lucru „cu toată lumea**. desmintă neinteresarea sa faţă de eparchioţii Las’ că şcoalele de stat şi comunale kossuthişti, cari şi-au comandat placate la
Aşa se vede însă, că dl Lascu priveşte în Aradului. După-ce dela instalare nu s’a mi­ din jurul Aradului s’au ridicat tot în coasta tiparniţa „Trib. Pop.**, ori cari au ştiut lecui
persoana sa „toată lumea**. Tare se vede a lostivit să descindă la credincioşi decât o celor confesionale româneşti, las’ că în şcoa­ durerea de care sufer d’alde Ruşşii din Arad.
fi închipuit acest domn pe eul seu. Această singură dată, din prilejul sfinţirii bisericii din lele acestea nici pomenire nu e de limba ce­ Astfel de oameni au încetat de a mai
ambiţie proprie nu i-o invidiem, însă când se Săvârşin, pe Dumineca trecută plănuise visi- lor cari le susţin, dar apoi învăţătorii aplicaţi fi membri ai partidului nostru naţional, de-
identifică cu toţi aceia, pe cari noi i-am com­ tarea canonică în fruntaşa comună Pecica, de la ele partea cea mai mare sunt străini, cari oare-ce acela nu poate fi o adunătură de
bătut din ori-şi-ce pricină, venim la convin­ lângă Arad. Omul însă propune şi D-zeu nu pot suferi pe locuitorii băştinaşi din co­ transfugi conduşi de interese materiale şi par­
gere, că d-sa ceteşte regulat foaia noastră şi dispune. mitat. Despre aceasta au dat nu o pildă şi ticulare. Prin urmare părerea lor în ce pri­
îl năcăjeşte în vederile sale. Episcopul Goldiş a promis notarului episcopul Goldiş e imposibil să nu fi auzit veşte abandonarea pasivităţii pentru ori-ce
In Oradea mare avea prilej de a da de Mornac din Pecica, unde se află şi trei pa­ de şovinismul acestor dascăli. Român de bine şi dedat să fie consecuent
foaia noastră fără multă osteneală, şi dacă rodii gr.-or., că la dînsul îşi va lua locuinţa. Chiar şi adunarea de acum poartă tim­ în lupta naţională, nu poate valora mai mult
are poftă îi putem registra mai multe adrese Din pricina asta nu numai inteliginţa şi mai brul celui mai cras şovinism. însuşi inspec­ decât părerea de pildă a detectivului din
torul de scoale, Varjassy, încondeiat în „Tri- Pesta, Pintea, care-şi pusese candidatura la
de persoane înalte, bine cunoscute şi cinstite. ales preoţimea, dar chiar şi poporul pecican
buna“ veche de Mangra şi Ciorogariu, cari Ţinea.
Abia aflând d-sa „Activitatea** la dl şi-a arătat pe laţă nemulţumirea cu progra­
azi i-se pleacă până la pământ, şi-a anunţat
Iosif I. Sceopul şi declarându-i în mod franc, mul stabilit de episcopul Goldiş, care, pen­ Delamurlş.
o propunere, în înţelesul căreia dascălii din
că dînsul este raportorul alegerii din Ceica( tru a încunjura neplăcerile, a abzis de visita-
ţari sfi. fie eonstrînşi de stat, ca să pună ju­
tare ne miră, cum vine să se năpustească a- ţia canonica. Astfel apoi episcopul Goldiş e
rământ de fidelitate, par’câ dascălii români
supra noastră cu atâtea epitete şi glose ne­ cruţat de neplăcerile drumului şi nu e ne­ C o n v o o a r e.
ar fi infideli ţerii pe care strămoşii lor au
cuviincioase ? voit să ţină atâtea oraţii. Că vlădica nazari-
Tot în Răspuns „Activităţii** ne numeşte cuşilor nu urmează exemplul dat de episco­ apărat-o cu arma ’n mâni. Renegatul slovac Dela despărţlmentul IX. al „Asociaţiunii pentru literatura
Varjassy va pune deci Ia cale o acţiune, care română ţi cultura poporului românu in Oră ştie.
cutezători şi că unor oameni ca cei dela pul din Arad, cred că e superfluu să o mai
va lua un caracter regnicolar şi ce e mai
„Activitatea** nu li-se poate da crezământ spun.
trist pentru noi e faptul, că la botezul fătu­ Adunarea gen. ordinară a despărţămân­
nici cât e negru sub unghie, şi acestea toate *
spre orientarea publicului. — Bre, dle, că învăţătorii gr.-or. din cele patru proto­ lui lui Varjassy funcţia de naş o va săvîrşi tului se va ţinea în comuna B obălna la
tare mai eşti închipuit pe eul matale I popiate de peste Murăş ale diecesei Aradu­ Goldiş Lâsz!<5, titkâru dlui ptlspOk Goldiş 21 N oem vrie st. n. 1901, (ziua SS.
Regretăm că nu te cunoaştem mai de lui, în adunarea ultimă, ţinută la Timişoara, Jdzsef din Arad. Şi-apoi să nu se scandali- Mihail şi Gavrii!) înainte de amiazi la 101/2
aproape în deplină splendoare, de care se n’au vrut să-şi pună în fruntea Reuniunii un seze omul când vede destrăbălarea ce dăi- ore în biserica gr.-or. cu următorul
vede că eşti cuprins. om, care nu se pricepe la cestiunile pedago­ nueşte in aula episcopească din Arad?.! P r o g r a m .
Dacă vederile d-tale puritane din punct gice, dar care era agreatul episcopului Gol­ *
1. Deschiderea adunării prin directo­
de vedere românesc sunt întemeiate pe un diş şi al ramolitului ref. şcol. R. Ciorogariu. In nrul ultim al „Activităţii** s’a inserat, rul despărţământului.
trecut nemaculat, stima noastră! Ne bucu­ Din pricina asta harnicii noştri dascăli au cu o oare-care bucurie ştirea, că „Tribuna 2. Cetirea raportului general despre afa­
răm din inimă. Te rugăm însă a nu trage fost înjuraţi cu sudalme împrumutate dela Poporului** şi oamenii ei au părăsit ideea cerile despărţământului dela ultima adunare
dungă peste ţinuta unui ziar atunci, când cicoşii de pe pusta Ungariei. Cele trei ruine pasivităţii. Să mi-se dee voe să fac o corec­ până azi.
nici cât e negru sub unghie nu a jucat rolă gazetăreşti din Arad nu slăbeau dăscăiimea tură acestei ştiri. 3. Raportul cassei despre starea finan­
de trădător în chestia naţională. şi o făceau cu ouă şi cu oţăt. Chiar şi orga­ Gruparea „Trib. Pop.“ a fost activistă
ciară şi cetirea membrilor „Asociaţiunii** de
pe teritorul desp.
Să-’i spuneţi şi să-’i arătaţi, că tot acela, Până aci circularul prim. Teodori, paroch şi interimal docent primar 4. Exmiterea unei comisiuni de trei
fie ori şi cine ar fi, carele nu-’i pofteşte şi Cu câtă însufleţire, cu câtă energie vor­ românesc din Lugoj, după-cum dovedesc pentru censurarea raportului şi a socoatei
nenumerate acte din viaţa lor, despre cari
nu-’i împărtăşeşte luminare şi desvălire, ca­ beşte vigurosul, tinărul şi înflăcăratu! director anuale.
vom vorbi mai târziu, în urma cualificaţiunii
rele nu-’l îndeamnă, nu-’l sileşte să-’şi tri­ districtual cătră învăţătorimea sa! 5. Exmiterea unei comisiuni de trei
mită pruncii la şcoală, tot acela este dujman lor de pe atunci, şi-au îndeplinit chemarea pentru conscrierea membrilor noi şi încassarea
Cetind circularul, pare-că cetim o ci- cu destulă acurateţă şi zel. Vor fi fost prin
mare şi urît, îi pofteşte muncile iadului, ne­ ceroniadă în contra lui Catilina I A vorbit din taxelor dela membrii vechi.
fericire vecinică, căci îl lasă în păcatul de districtul Lugojului şi de aceia, cari erau re­ 6. Cetirea eventualelor disertaţiuni in­
adâncul inimii sale, căci iubirea de neam 1,-a
moarte, pe carele în veci nu-’l iartă Dzeu 1 crutaţi ca învăţători cu puţină sau fără nici o trate la comitet.
povăţuit să vorbească aşa. Circularul de si­ pregătire. De sigur acestora le zice Babeş:
învăţători! Cari dintre voi nu mă pri­ gur a iost pe deplin înţeles din partea bine „Lese-se de învăţătorie, că nu e de ei, nu 7. Raportul comisiunilor exmise sub
cepe sau nu mă ascultă, aceia nu-şi cunosc înţelepţilor învăţători, căci începând dela anii sunt spre aceea zidiţi**. Ear’ eu îi compăti­ punct 4 şi 5.
chemarea, sau nu voiesc a-’şi împlini sfintele 1850—51 sporul din şcoalele noastre se in- mesc aducându-mi aminte de ei cu zicala : 8. Alegerea a lor 2 delegaţi pentru
datorinţe ; şi pe unii ca pe aceştia îi sfătuesc, vederează într’o măsură tot mai intensivă. Quem dii oderunt, paedagogum fecerunt**. adunarea gen. a „Asociaţiunii**.
ii rog din toată inima: lese-se de învăţătorie, Cu toate acestea fie-mi permis a observa, că Cu toate acestea, chiar şi după 52 de 9. Eventuale propuneri referitoare la
că nu e de ei, nu sunt spre aceea zidiţi, nu învăţătorii de pe atunci au purtat vina, ani recomând spre cetire şi rescetire circula- afacerile desp. şi promovarea scopului ace­
căci: «Adevăr, adevăr zic vouă, mai curând că neamul românesc a rămas în întunerecul riul de faţă iubiţilor mei colegi, urmeze sfa­ leia.
va trece tunia corăbiei prin urechile acului, mojiciei, a purtat jugul cel ruşinos al orbiei turilor înţelepte ale directorului de pe atuncia, 10. Alegerea directorului şi a comi­
decât să între unii ca aceia întru împărăţia şi întunerecul neştiinţei pe frunte, nici din a tetului pe o durată de 3 ani.
„străbată cuvintele acestea până î n măduvă,
lui D-zeu 1« lor vină s’a căşunat întristare şi durere pa­ să vă înferbinte inima şi să vă deştepte cu­ 11. Designarea locului unde să va
învăţători! Pricepeţi-mă, fiţi înţelepţi, triei, neamului supărare şi temere libertăţii getul din amurţire!** (Va urma.) ţinea adunarea gen. în anul viitor, şi
12. Incheerea adunării generale prin
fiţi acuraţi, fiţi zeloşi, fiţi patrioţi buni, Români comune, ci motivele stagnării trebuesc cău­ director-preşedinre. Eventuala privire a expo-
adevăraţi, oameni de omenie, fiţi în tot mi­ tate în starea deplorabilă şi vitregă de pe siţiei şi premiarea.
nutul gata spre a da samă de purtarea acele vremuri de grea cumpănă, sub care ge­ — In editura librăriei Ciurcu, Braşov a apă­ La această adunare să învită cu toată
mea bietul popor românesc! Ear împrejura­ rut „Geografia comitatului Braşov** precedată
voastră, de faptele voastre I stima inteliginţa şi poporul de pe teritorul
rea aceasta a avut-o în vedere la tot caşul de elementele introductive în geografia uni­
Dat în Lugoj la 6/18 Iulie 1849. şi directorul Babeş, dar aşa a trebuit să glă­ versală pentru şcoalele poporale, anul al despărţământului.
suiască din înalta sa posiţie oficială, ce a IlI-lea de şcoală, de Ioan Dariu. Cu mai Orăştie, la 28 Octomvrie st. n. 1901.
V. B abeşiu m. p. ocupat. multe figuri intercalate in text împreună cu Vasile JDomşa, L au rian Bercian,
director. învăţătorii noştri Ilie Miescu, George mapa comitatului. director. secretar.
$ Ghina, Ştefan Lipovan, în special Demetriu