Page 3 - Activitatea_1901_11_45

Nrul 45 ACTIVITATEA Pag. 3.

NOUTĂTI — In comuna Monorostie, protopopiatul I de persoană 2 cor. Venitul este destinat c) Atestat de paupertate;
» Radna, 1 asemenea sunt neînţelegerile la pentru ajutorarea stud. univ. lipsiţi de d) Eventualul document de înrudire.
culme, întrucât consistorul din Arad nu dis­ mţloace. Oferte marinimoase să primesc cu Cererile întrate după termin nu se vor
Tragem atenţiunea on. public, că pune delăturarea controverselor ce există mulţumită şi să vor chita pe cale ziaristică. considera.
în calitate de institut economic, am pri­ între popor şi preotul lor Dreciu. 17 familii N. B.: Contribuirile binevoitoare sunt a să Sibiiu, din şedinţa comitetului central
s’au insinuat deja la aşa numiţii „pocăiţi11 adiesa Dlui Tudor Moisil, stud. jurist, Ko- al „Asociaţiunii pentru literatura română şi
mit asupra noastră ramul de asigurare
şi este temere că alţii îi vor urma. Şi aci lozsvâr, Mâtyâs Kirâly-utcza 2 sz. Programa cultura poporului român11, ţinută la 27
contra focului etc. etc. ar fi consult a se lua disposiţiile de lipsă seratei să va împărţi sara la cassă. Octomvrie 1901.
Prin aceasta am avut în vedere de timpuriu! Iosif Sterca Şuluţiu, Dr. Beu,
cruţarea publicului de învasiunea mul­ — Z ia ristica am erican ă. Eată urările v.-preşedinte. secr. II.
tor agenţi fără suflet şi inimă, cari în — S fa t fişcâlesc. In Copenhaga (capi­ pe cari un ziar american le face abonenţilor
mod necuvenit, numai cu scop de a-şi tala Daniei) s’a întâmplat, că un ţăran dela săi cari nu vor reînoi abonamentul: „Urăm
agonisi sieşi venite, infestează publicul sat s’a dus la oraş şi peste noapte a intrat celor cari nu-şi mai reînoesc abonamentul : Bibliografie.
într’un hotel, că să odichnească. — Ţăranul Să nu poată nici-odată să sărute o femee
cu fel şi chip de promisiuni, cari nu
avea la el o bancnotă de o sută şi fiindu-’i frumoasă ; să fie plictisit până la moarte de
atîrnă dela ei. teamă, că o va fura cineva, a dat-o chelne­ începătorii în musică; să poarte mereu ghete — „C u rieru l l i t e r a r foaie săptămâ­
Nu-i mirare dacă mulţi sunt traşi rului, ca să o păstreze până dimineaţa. In rupte; sub terestrele lui când vrea se doarmă nală şi artistică, apare Vinerea, sub îngrijirea
pe sfoară şi supuşi a purta sarcini cu cealaltă zi înzădar a cerut ţăranul banii dela să-’i dea concert un regiment de pisici; toate dlui I. Constantinescu-Stans, Bucureşti, strada
mult mai mari decât li-se promitea la chelner, căci acesta nici nu voia să ştie afacerile lui să meargă prost şi chiar el Spătarului Nr. 28.
despre ei zicând, că el nu a primit dela însuşi ^să se ducă la dracu'1. Nuri aşa că e Conţinutul liteiar variat, puterile lucra­
început.
nime nici un ban. Ţăranul ne având martori nostim acest sistem spre a face abonaţi ? tive, cari concur la această foaie, apoi limba
Societatea «Donau» şi bărbaţii cari n’a putut să dea în judecată pe chelner. S’a curată şi stilul uşor, recomândă-se ea de sine
stau în fruntea aceleia, sunt garanţă dus deci la un fiscal, să-’i ceară sfat. Fisca­ — P u blicaţiun e. In scopul exarândărh publicului român.
deplină, ear institutul nostru va îngriji lul i-a dat următoarea povaţă : pământurilor, morilor şi altor regalii orăşe_ «Curierul Literar» înlocueşte pe deplin
pentru asigurări culante. „Du-te mâne cu un martor la chelner neşti se va ţinea la subscrisul magistrat lici. „Vatra11 de odinioară. O recomandăm cu
Recomandăm anunţul «Donau» de şi sâ-’i predai din nou o bancnotă să o taţiunea în următoarele zile: toată căldura publicului român, dedat a ceti
păstreze. Poimâne ear’ te du singur şi cere-o 1. In 25 Nov. a. c. a. m. 9 ore pentru ceva bun, instructiv şi de folos pentru toată
pe pagina a patra.
înapoi. Chelnerul, fiindcă i-ai predat banii exarândarea pământurilor orăşeneşti de pe suflarea românească.
înaintea martorului, nu va cuteza să tăgă­ hotarul Orăştiei şi comunei Romos. Abonamentele să fac numai pe un an
— A visI In urma conchisului Nr. 6 al întreg şi să plătesc înainte.
duiască, şi-’ţi va da banii. Peste vr’o câteva 2. In 26 Nov. a. c. a. m. 9 ore pentru
comitetului cercual al despărţtmentului IX. zile apoi să te presinţi cu martorul înaintea exarândarea morilor (moara cetăţii, moara de In ţară 11 lei, în străinătate 15 lei.
Orăştie a „ Asociaţiunii pentru literatura ro­ In Ardeal şi Bucovina 14 coroane. Pentru
chelnerului şi să-’i ceri banii din nou. El mijloc şi moara din jos).
mană şi cultura poporului romanu se încu- dnii învăţători 8 lei. Ediţia de lux 26 lei.
neavând martori cu cine să dovedească că
noştiinţează femeile romane din comunile 3. In 27 Nov. a. c. a. m. 9 ore pentru
ţi-a predat bancnota, trebue să ţi-o dea încă
Bobălna, Foit, Boi şi Rapolt, că se vor îm­ exarândarea vămii târgului şi a vămii pen­ — „C lipe de r$paus“. Volumul anun­
odată, şi aşa vei putea câştiga ceea-ce ai
părţi premii pentru lucruri de mână expuse tru vite. ţat săptămânile trecute „Clipe de Răpaus1*
perdut11.
cu p> ilejul adunării generale a despărţUmen- 4. In 24 Nov. a. c. a. m. 11 ore pen­ de Sorcovă, a apărut zilele acestea. Autorul
Ţăranul s’a uitat lung la fiscal şi fără
tului, care se va ţinea la 21 Nov. n. a. c multă vorbă a plecat. Peste o săptămână s’a tru exarândarea pământului orăşenesc de pe volumului elegant, „Sorcovă11 este bine cu­
{ziua s f Archangeli Mihail şi Gavriil) în presentat la fiscal ca să-’i mulţumească pen­ hotarul comunei Şibot în cancelaria comunală noscut publicului şi aceasta este chizeşie
Bobălna. tru sfat, că în clipul acesta şi-a câştigat banii de acolo. destulă pentru valoarea conţinutului. De
5. In 28 Nov. a. c. 9 ore a. m. pentru
Orăstie, la 5 Nov. n. 1901. înapoi. vânzare la tipografia A. Murăşan, Braşov.
»
•
exarândarea cantinei militare. Preţul 2 coroane plus 20 de bani porto.
Yasile Domşa, Laurian Bereian, — R in ţig a n — dom n m are. Ara­ 6. In 30 Nov. a. c. 9 ore a. m. pentru
dir.-preş. - ‘ , secretar. reori să mai întâmplă şi asta, ca Ţiganul exarândarea parcelelor din Cucuiş.
Condiţiunile de licitare se pot vedea la 1166—1901. vâgr. sz.
să ajungă domn mare. Lumea de pe la sate
subscrisul magistrat şi până atunci în orele Ârveresi hirdetmeny.
— Cununie. D-şoara Ana. V. Ghila din nu-’şi poate altcum închipui pe ţiganul decât,
Deva şi dl Eftimie Costescu din Sărăca anunţă cu căldare pe spate, sau făcând cărămidă. oficioase. Alulirt kikiildott bir. vhajto ezennel
cununia lor, ce se va celebra Duminecă, în La oraş ţiganul e cu ceva mai tnare domn, Orăstie, la 7 Nov. 1901.
r ) ’ kozhirre teszi, hogy a szâszvârosi kir.
4/17 Noemvrie a. c.. la orele 3 p. m. în aci e-m usicant prin birturi ei c afen ele Asta-i l<r. Acker,
biserica gr.-or. română din Deva. pita lor. Sunt între ei cari cu lauta (dipla, primar. jârâsbirosâgnak 1900. dvi Sp. I. 319/3
— Elena Truţa din Orăştie şi Simion Lupşe cetera) îşi câştigă bani mulţi, de trăesc ca sz. vegzese folytân Dr. Muntean Aurel
din Sas-Sebeş au onoare a invita la ser­ peştele în apă. Dar’ aşa domn mare ca ţi­ szâszvârosi ugyved âltal kâpviselt Cor-
barea cununiei lor care se va ţinea Dumi­ ganul Rigă Jancsi, n’a putut ajunge nici unul C o n c u r s . vin Simion 6s Fia szâszvârosi czeg es
necă în 17 Nov. n. a. c. la 3 ore d. am. din ei. Ţiganul acesta să duse acum doi ani
felperes reszere Dubles Miklos romoszi
în biserica gr.-or. din Orăştie, precum şi cu banda lui în oraşul cel mai frumos din
Dela «Asociaţiuuea pentru literatura lakos ds alperes ellen 149 kor. 16 fiii.
la masă in casele D-nei Ffizi. lume, în Paris (ţara Francezilor). Aci cânta
română şi cultura poporului român» cu în­ toke koveteles ennek 1900. evi 26/III-tol
— Paraschiva Mâriuţiu şi Iacob Suciu din în toate serile într’o cafenea, unde umbla şi
ceputul anului şcolar 1901—1902 sunt de
Cugir au onoare a învita la serbarea cunu­ nevasta unui prinţ cu numele Chimay (Şime). jâro 5% kamatai 68 kor. 20 fiii. hâtra-
conferit următoarele stipendii :
niei lor, care se va ţinea în 17 Noemvrie n. Nevasta prinţului acestuia iute şi de grabă lâkos eddigi es 4 kor. 60 fiii. ârver&i
1. Un stipendiu Ioan Roman de 120
a. c., la 2 ore d. am. în biserica gr.-cat. din să îndrăgi în cioara dracului, care nu era kitiizetesi koltsegek s jâr. erejâig elren-
cor., destinat pentru studenţi români de
Cugir, precum şi la masă în casele socru­ tocmai urît. Intr’o bună dimineaţă să trezeşte
gimnasiu ori şcoală reală. delt biztositâsi vegrehajtâs lolytân al-
lui mic. prinţul, că nevastă-sa nu e ca în palmă. N’a
2. Un stipendiu de 80 cor. din «Fun- perestol lefoglalt es 1936 koronâra
trebuit mult să caute, căci o scrisoare lăsată daţiunea studiosului de clasa a V. gimna-
— R eu n iu n ea rom . de cântări şi mu- de ea îi spunea, că a fugit cu ţiganul şi becsiilt ingosâgokra a szâszvârosi kir.
sială Emiliu Dionisie Başota Dembulu din
sică din Reciţa-montană invită respectuos la nu mai vrea să ştie de bărbat şi copii. Toată Abrud», destinat pentru studenţi români de jârâsbirosâg 1901. V. 811/4 szâmu
concertul ce-’l va arangia în favorul Reu- lumea vorbia pe vremea aceea de întâmplarea vegzese vel az ârverest elrendeltetven,
niunei „Crucea Roşie11 Sâmbătă la 16 Nov. asta. Prinţul păţi cea mai mare ruşine şi gimnasiu ori şcoală reală, originari din munţii annak a korâbbi vagy felulfoglaltatdk
st. n. în sala otelului Klemens. începutul la căută să se despartă de nevastă, care încă apuseni ai Transilvaniei sau din districtul
Năsăudului; vor fi preferiţi cei înrudiţi cu kovetelese erejeig is, amennyiben azok
8 ore sara. să învoi la asta, ca să se poată cununa cu familia Başota, fără considerare la ţinutul, torvenyes zâlogjogot nyertek volna, al­
Programa. 1. Cordonean: „Dar' n’a ţiganul. Dar’ treaba asta era cam grea, pen-
fost vis“, cor mixt. 2. Ricci-Vidu: „II suona- tru-că şi Rigă Jancsi era căsătorit şi nevasta de unde sunt originari. peres lakâsân Romosz kozsegeben leendo'
tore di campane“, cor mixt. 3. Murăşan-Vidu: acestuia nu voia să se despartă de el. La 3. Un stipendiu de 100 cor. din megtartâsa hatâridoiil igoi. dvi novem-
„Trecui valea" şi „Varia“, cor mixt. 4. Vidu- urmă prinţesa a dat nevestei ţiganului vr’o F ondul Avram Iancu11, destinat pentru stu­ ber hâ 22. napjdn delelolti 8 âraja ki-
denţi români de gimnasiu ; şcoală reală sau
Radulescu : „Răsunetul Ardealului11, cor mixt câteva mii de floreni, ca să se învoiască. Ţi­ comercială. tiizetik, a mikor a biroilag lefoglalt bu-
cu soli şi acompaniament de orchestră. ganul de atunci trăeşte ca nimeni în lume
4. Un stipendiu de 120 cor., din torok, lovak, tehen, kocsi âs buza s
II. Prinţesa, care e fată din America, are mai
„Fundaţiunea Ioan Gallianu11, destinat pentru egydb ingosâgok a legtobbet igâronek
5. Vidu: „Răsunet dela Crişana", cor multe milioane de floreni şi nu trebue să studenţi români de gimnasiu; vor fi prefe­
mixt. 6. Vidu: „Scumpa mea bălăioară11, cor se gândească, că din ce să trăiască. Se duc riţi, ‘ ceteris paribus, rudeniile fundatorului keszpenzfizetâs mellett, sziikseg eseten
mixt. 7. Vidu: „Din şăzătoare11, cor mixt. din oraş în oraş, cutreeră lumea întreagă şi din lamiliile „Popu“ şi „Anton11. becsâron aiul is el fognak adatni.
8. Vidu : „Ştefan şi Dunărea1', baladă de V. nu le pasă de nimeni. Dar’ ţiganul în traiul 5. Un stipendiu de 80 cor., din Felhivatnak mindazok, kik az elâr-
Alexandri, cor mixt şi acompaniament de lui cel bun, nu-’şi uită de părinţii lui, cari „Fundaţiunea Dr. Ioan Moga şi soţia Ana verezendo ingosâgok vetelârâbol a vâgre-
orchestră. Dans. trăesc aici, în apropierea Budapestei. Mereu născută Bologa11, destinat pentru fetiţe de na­ hajtato koveteles^t megelozo kielegitte-
îi visitează cu nevastă-sa (prinţesa). Atunci
ţionalitate română din Ardeal, cari frecuentează teshez jogot tartanak, hogy amennyiben
întreagă viţa ţigănească din sat îi primeşte
— Ş tiri triste. Locuitorii din comuna vr’o şcoală românească, în prima linie şcoala
ca pe nişte împăraţi. Nu e ţigan în lume resziikre a foglalâs korâbban eszkozolte-
Lalaşinţi, protopopiatul Lipova, după-cum civilă de fete a Asociaţiunii sau şcoala ele­
care să nu fi auzit de norocul lui Rigă tett volna es ez a vegrehajtâsi jegyzo'-
ne comunică un aderinte al foii noastre, sunt mentară de fete a „Reuniunii femeilor ro­
Jancsi. Prinţesa să făleşte, că nici când nu
înverşunaţi contra preotului lor Hadan, a mâne din Sibiiu11; vor fi preferite, ceteris konyvbo'l ki nem tunik, elso'bbsegi
a fost atât de fericită ca lângă ţiganul ei.
căruia sbiciuiri nu le mai pot suporta. paribus, fetiţele, cari vor putea documenta, bejelentdseiket az ârver£s megkezd£seig
Mulţi ţigani, dar şi mulţi domni şi domnişori
Deoare-ce forurile chemate şi competente nu că sunt înrudite cu familia Dr. Ioan Moga alulirt kikiildo'ttnel irâsban vagy pedig
îl pismuesc pe fericitul cioroiu Rigă Jancsi.
iau măsurile de lipsă, oamenii sunt aplicaţi sau cu familia Bologa. szoval bejelenteni el ne mulasszâk.
a lua scut trecănd la unire. Cererile pentru aceste stipendii au
Tot din acelea motive sunt gata a — T in erim ea u n iv. română din Cluj, să se înainteze comitetului central al Asocia­ A torvenyes hatârido a hirdet-
cere şi şcoală de stat în locul celei confe­ invită cu toată onoarea la serata literarâ- ţiunii în Sibiiu (Strada Morii Nr. 8) până la m^nynek a birosâg tâblâjân tortdnt
sională şi naţională. musicală împreunată cu dans, ce să va ţinea 30 Noemvrie a. c. provăzute cu următoarele kifuggeszteset koveto' naptol szâmittatik.
Oare organele noastre pentru-ce nu să Joi în 21 Noemvrie st. n. 1901, în sala documente : Kelt Szâszvâroson, 1901. evi novem-
întrepun de timpuriu pentru evitarea astor- ,Hotelului Central11 din loc. Pentru tinerime : a) Atestat de botez; ber ho 3. napjân.
fel de rupturi, cari numai la bun sfirşit nu Comitetul aranjator. începutul precis la 8 b) Testimoniu şcolar de pe semestrul Râcz Arpâd,
pot duce ? 1 ore sara. Preţul de Intrare de familie 5 cor., din urmă al anului şcolar 1900—1901 ; kir. bir. văgr.