Page 1 - Activitatea_1901_11_46
P. 1

Anul  I.                                             O răsti e, 21  Noemvrie  n.  1901.                                                                Nr.  46


                 Redacţia:                                                                                                                                    Administraţia:
         Strada  Beriului  Nr.  2.                                                                                                                      Strada  B eriului  Nr.  2.

                                                                                                                                                          Preţul  de  abonament:
         Toate  manuscriptele  ce  pri­
         vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                               pe  an  8  cor.,  pe  1/2  de  an
             se  adresa  redacţiei.                                                                                                                    4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                        P entru  Rom ânia  şi  străinătate:
         Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an  20  franci.
              nefrancate  nu se  primesc.
                                                  foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Inserţiunile  se  acordează  conform
         Un  nu mă r  costă  16  bani.                                                                                                                        tarifului  obicinuit.



            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a r e      în   f ie c a r e    Joi.
             D r.  A u r e l  M u n t e a n                                                                                                       L a u r i a n  B e r c i a n


                                                   să  poţi  da  semne  de  vieaţă  şi  maturi­    Luptat-am  în  fel  şi  chipuri  în  di­
                                                   tate  politică,  nu  sunt  deajuns  conven-   ferite  conferenţe  cu  nădejdea,  că  ni-se   Alegeri  municipale  şi teatru  unguresc.
                                                   ticule  cu  uşi  închise  şi  manifesturi  lan­  va  deschide  calea  la  o  vieaţă  politică (
                                                   sate  a  şeptea  zi  după  scripturi  de  abia   vrednică  de  posiţia  şi  starea  noastră
              Ne  place  a  ne  mândri  cu  numă­ 10— 18  bărbaţi  adunaţi  ca  pe  sprin­    numerică;  înse  puterile  ni-s’au  sleit  şi   După  o  corespondinţă  sosită  din  Băiţa,
         rul  de  trei  milioane  suflete  române  şi  ceană,  fără  mandat  şi  fără  drept  de  a   lipsurile  ne  împresoară  toate,  fără  nici  la  alegerea  efectuită  la  9  c.  au  fost  aleşi  ca
         strigăm  în  lumea  largă,  că  suntem după  lucra  în  numele  unui  popor  atât  de   un  efect,  ear  era  aşteptată  nu  mai  so­  membrii  în  adunarea  comitatensă  pe  durata
         Maghiari  cel  mai  numeros  element  în  număros,  căruia  chiar  străinii îi  dau mai   seşte.                               de  6  ani  D.  D.  George  Dragan,  preot  în
                                                                                                                                        Băiţa,  Simion Băcila, preot,  Ormindea, Nicolau
         această  ţară.                            multă  însemnătate  politică.                   Cu  intrarea  în  parlamentul  ţerii   Pop,  preot,  Peştere,  Ioan  Roman,  preot, Lun-
                                                                                              noi  ceşti  dela  «Activitatea»  nu  am voit
              Unii  savanţi  politici  străini  dau  o   Precum  noi  zilnic  timbrăm  de  u-                                           coiul  de  sus,  Ioan  Fugata,  preot, Luncoiul  de
                                                                                              alta,  decât  a  ne  crea  starea  noastră   jos,  Petru  Perian, preot,  Trestia, Lazar  Perian,
         importanţă  foarte  favoritoare  elementu­ topîi  toţi  paşii  făcuţi  din  partea  Ma­
                                                                                              politică  cuvenită,  care  şi de altcum ni-se  proprietar,  Băiţa,  Al.  Moldovan,  propr., Deva,
         lui  nostru  nu  numai,  fără  trag  atenţiu­ ghiarilor  în  contra  limbii  şi  a existenţei
                                                                                              recunoaşte  din  partea  unor  strâini  de  Dr.  Ioan  Radu,  profesor.  Brad,  Grdf  Bethlen
         nea  dominanţilor  noştri  chiar,  şi  la  a-  noastre  ca  element  constitutiv  al  ţerii,
                                                                                              origine,  neam  şi  lege.                 Miklds,  comite  suprem,  Deva,  ear’  de  3
         lianţa  aceea  naturală,  care  ar  trebui  să  ale  cărei  sarcini  le  purtăm,  chiar  aşa                                   ani  Dionisie  Sida,  notar,  Băiţa.
                                                                                                   Ajunşi  în  parlament,  representaţi
         existe  între  Maghiari  şi  Români,  fiindcă  utopice  pot  fi  numite  svîrcolirile  fără
                                                                                              acolo  prin  bărbaţi  resoluţi,  destoinici  şi   Notificăm  şi  acea  împrejurare,  că  co­
         laolaltă  formează  o  insulă  împresurată  rost  şi  fără  efect  ale  unor  fracţiuni  se-                                   rniţele  suprem  a  dorit  să  fie  ales  numai  în
                                                                                              cu  tragere  cătrâ  neam,  avut-am  fi  pri­
         de  elementul  slav.                      paratistice.                                                                         acest  cerc  aproape  curat  românesc.  A  dorit,
                                                                                              lej  a  pretinde  respectarea  justelor  noa­
              Este  pusă  în  perspectivă  primejdia                                                                                    să  vede,  să  dovedească,  că  Românii  îl
                                                        Zi-sam  dela  început  şi  am  conti­  stre  postulate  cuprinse  în  programul
         ce  deopotrivă  ameninţă  aceste elemănte                                                                                      au  drag.
                                                   nuat  neîntrerupt,  că  aderăm  cu  trup   nostru  naţional,  fără  de  a  fi  traşi  la
         avisate  în  mod  natural  unul  la  altul                                                                                          Societatea  germână  minerâ  de  aici,  ca
                                                   cu  suflet  pe  lângă  punctele  admise  ale   bariera  justiţiei  şi  aceasta pe  basa drep­ în  tot  anul,  a  arangiat  o  petrecere,  premer-
         faţă  de  cercul  preponderant  al  slavis­
                                                   programului  nostru  naţional.             tului  de  imunitate,  de  care  se  bucură  gându-i  o  producţie  teatrală.  La  dorinţa  Ma­
         mului  şi  urmările  pot  fi  desastroase  cu
                                                        Luptă  de  Sisipus  am  declarat  că  fiecare  deputat  dietal.                 ghiarilor,  puţini  la  număr,  pe  lângă  o  piesă
         atât  mai  vîrtos,  pentru-că împresurătorii                                                                                   nemţiască,  le-a  conces  Germânii  să  se  joace
                                                   nu  suntem  aplicaţi  a  purta,  pentru-că      Eram  de  credinţa  tare  şi  era  o
         noştri  au  spriginul  nu  numai  moral, fără                                                                                  şi  o  bucată  ungurească.  Nemţii  sunt mai  tole­
                                                   aceea  nu  duce  la  scop.  Dacă  un  punct  datorinţă  a  noastră  sfântă  se  recucerim
         chiar  şi  material  în  colosul  dela  Nord,                                                                                  ranţi  ca  bună-oaiă  judaismul  din  Budapesta
                                                   din  programul  naţional  a  fost  odată  terenul  perdut  de  atâta  timp  şi  prin
         care  mai  curând  sau  mai  târziu  îşi  va                                                                                   şi  alte  locuri,  cari  văd  numai  primejdie  în
                                                   condamnat  (procesul  Memorandului), ra-  aceea  se  emancipăm  şi  scutim  poporul  teatrele  naţionalităţilor.
         ţinea  de  datorinţă  a  pune  în  lucrare
                                                   ţionalmente  l-am  abandonat.  Peste  tot  de  sub  influenţa  streinilor,  cari  prin co-
         testamentul  de  odinioară  al  lui  Petru-                                                                                         Până  Ia  acest  loc  nimic  de  observat.
                                                   pe  lângă  dorinţe  ideale,  mai  cu  samă  rupţiune  se  folosesc  de  dreptul  lui  e-
         cel-mare.                                                                                                                      Când  vedem  însă,  că  diletanţii  teatrului  ma­
                                                   dacă  prin  legile  ţerii  sau  verdicte  sunt  lectoral.                            ghiar  să  recrutează  din  elemente  române  de
              Dacă  străinii  fac  studii  despre  noi
                                                   oprite,  nu  poţi  face  politică  de  partid   Numai  aşa  făcend  am  fi  câştigat  naştere,  ne  cuprinde  o  mirare,  cum  vin aceşti
         şi  dacă  şi  în  îngustimea  inimii  lor  ne                                                                                  tineri  să  cultive  talia  străină?  pe  când  a  lor
                                                   în  conferenţe  şi  în  afară  de  parlament. o  stare  politică  vrednică  de  numărul
         dau  o  însemnătate  atât  de  ponderoasă,                                                                                     o  negligă ? I
         apoi  noi,  despre  cari  de  un  timp  în­    Starea  noastră  politică  de  acum  a   nostru.  La  starea  dorită  numai  prin    Am  fi  trecut  peste  acest  tapt,  dacă  ar
         coace  prea  ne  amintesc,  oare  nu  ar  fi   ajuns  în  urma  nefastei  ţinute  pasive  Sn   parlament  se  poate  ajunge.   fi  fost sporadic, dar repetându-se de atâtea-ori,
         la  loc  a  ne  da  înşine  seama  despre   o  stare  nu numai  păgubitoare, fără chiar   Drept  are  o  foaie  românească, care   ne  lasă  a  crede,  că  elementul  român  din
                                                   şi  ruşinoasă.  Dacă  răsfoim  ziaristica dela   zice:  «Urmarea  a  fost,  că  obştea  a  ră­
         starea  noastră• politică                                                                                                      Băiţa  cu  vreme  nu  va  căpăta nici  permisiune
                                                   era  libertăţii  încoace,  apoi nici când mai   mas  fără  sfinţi,  credincioşii  s’au  reslăţit   de-a  mai  da  representaţiuni române, pe motiv
              Scopul  înfiinţării  modestei  noastre
                                                   râu  ca  acum  nu  am  stat.               desamăgiţi  şi  descuragiaţi  şi  credinţa  a  că  au  însuşiri  diletantiste  maghiare.
         foi,  cu  care  este  împreunată  şi  oare­
                                                                                              dispărut  şi  în  locul  ei  s’a  încuibat  ne­
         care  jertfă  materială,  a  fost  dela  înce­  Am  ajuns  ca  popor  după Maghiari                                                 D-şoara  Olivia  Sida,  D.  D.  Ioan  Olariu
                                                                                              credinţa  cea  mai  înfricoşată,  confusiu-  şi  V.  Comşa  sunt  solicitaţi  a-şi  trage  sama
         put  a  lucra  într’acolo,  ca starea  noastră  mai  numeric,  a  nu  mai  socoti  nimic  n
                                                                                              nea  cea  mai  fatalistă».                despre  ceea-ce  cultivă  în  detremântul  cul­
         politică  să  o  marcăm  în faţa  lumii, care  afacerile  ţerii  noastre.  Suferit-am destule
                                                                                                   Eacă  starea  noastră  politică  în  lu­  tului  lor  naţional.   *
         trage  cont  de  însămnătatea  noastră  în  lovituri  pe  terenul  politic,  dar  cea  mai
                                                                                              mina  ei  adevărată.
         vîrtejul  politicei  europene  orientale.  Ca grea  ne-am  dat-o  noi  înşine.
                                                   ţlune  istorică,  ca  dînşii  sunt  descendenţii  co­ din  Apenini,  din  Italia,  din  teritorul  S3bino-  limba  valachă,  care  acum  nu  mai  e  valachă,
              FOIŞOARA                             loniilor  române,  (vrea  să  zică  „romane")  pe  umbric,  care  pe  proprietatea  papală  se  nu-  ci  de  jumătate  Italiană,  de  jumătate  alba­
                                                   care  Traian  în  anul  107,  după  cucerirea  mia  pe  sine  Roman,  (Romai)  precum  popo­ neză,  adecă  materialul  original  (cuvintele)  e
                                                   Daciei  i-a  împământenit  acolo.  Prin  urmare,  rul  român  de  regulă  se  numeşte  pe  sine  Italian, gramatica, modul  de  a cugeta, aproape
          Originea  Rom ânilor.                    Maghiarii  când  au,  cucerit  ţara,  pe  Români  după provinţia, sau după ţinutul unde locueştea). de  tot  Albanez.
                                                   i-au .găsit  aici,  şi,  numai  după-ce  au  învins   Un  astfel  de  popor  de  păstori,  ca   Pe  poporul  valach  astfel  format,  ins­
                                                   pe  Români  ş:  le-au  nimicit  statul,  au  putut  creştin  şi  romano-catolic,  ceea-ce  se  constată
                                                                                                                                        tinctul  seu  de  peregrinagiu,  l’a  mânat  în-
                                                   întemeia  Ungaria.  Aceasta  e  doctrina  conti­ prin  aceea  că,  în  limba  valachă,  terminologia
                                                                                                                                        tr'acolo,  unde  a  găsit  păşune  îmbelşugată
              Sub  titlu  „Originea  Românilor"  —  de­ nuităţii,  pe  care  o  altoesc  în  tinerime  înce­ eclesiastică  e  curat  valachă,  (?)  a  pornit  cu
                                                                                                                                        pentru  turmele  sale.  Astfel  ajung  pe  timpul
         dicat  inteliginţei  române'*  —  ziarul  din  Cluj   pând  din  primele  clase;  aceştia  (tinerimea)  turmele  sale  peste  Friaul  în  secolul  al  IX-a
        „Ellenzâk"  din  10  Iulie  1901  publică  un   apoi  nu  văd  în  înălţime  (în Maghiari)  altceva  şi  peste  Carniolia  ajunse  pe  peninsula  bal­  încurcăturilor  bulgaro-greceşti,  pe  partea  de
        „studiu  istoric",  —  nu  ni-se  spune  din  con­  decât  pe  confiscătorii  drepturilor  avitice  ale  canică  în  vechia  Ilirie.  dincoace  a  Dunării,  la  începutul  secolului
        deiul  cărui  istoric  savant,  —  prin  care  îşi  Românilor  şi  pe  nimicitorii  culturei  romane,   Aici,  din  atingerea  şi  amalgamarea  po­  XIII  în  Sirmiu,  apoi  în  Ardeal,  în  părţile
        dă  aerul  de  a  pune  capăt  semel  pro  sernper  deşi  astăzi  originea  dacică  a  Românilor  nu   porului  roman,  cu  cel  albanez,  s’a  format  carpatine,  Maramurăş,  ear’  mai  târziu,  în
        „fabulei  valache"  despre  originea  Valachilor ;  e  altceva,  decât  o  poveste  istorică.                                   epoca  stăpânirii  turceşti,  în  comitatele  ma­
        despre  credinţa  lor,  că  dînşii sunt  descedenţi   Astăzi  ştim  prea  bine  (vorbă  să  fie)                                ghiare  răsăritene.
                                                                                                   2)
                                                                                                           Ei  bine,  cum  de  nu  se  numesc  pe sine Ro­ Aceste  sunt  astfel  de  fapte,  care  în
        ai coloniilor  romane  din  Dacia.         că  coloniile  lui  Traian  n'au  avut  limba  la­  mânii  din  Uungaria  Unguri,  dacă  Ungurii  sunt  mii
                                                   tină,  ca  limbă  maternă,  ci-câ  au  fost  Greci                                   ziua  de  azi  se  pot  dovedi,  aşa  zicând  cu
              Dar’  să-’l  lăsăm  să  vorbească  însuşi                                       vechi  locuitori  ai  ţerii?  Şi  încă ceva:  Cum  de  nu-
                                                   din  Asia-mică  şi  alte  popoare  din  Orient,  melele  munţilor,  văilor,  piscurilor  şi  altor  locuri  re­ siguranţă  matematecâ 3).
        autorul  acestui  studiu  şi  bine  să  ne  în­                                       numite,  unele  clasice  şi  istorice  chiar,  sunt  româ-
                                                   cari  au  întrebuinţat  limba  latină  astfel,  pre­
        semnăm  „faptele  dovedite  cu  siguranţă  ma­                                        neş i,  sau  nume  slavone  romanisate,  cu termiuaţiune   Românii  însă  nu  s’au  (dat  cu  una  cu
        tematică".                                 cum  au  întrebuinţat-o  şi  naţiunea  română,  românească?  1 pre  exemplu:  Detunata, Cetatea-mare,   două,  n’au  vrut  să  recunoască,  că dînşii  mult
                                                                                              Găina,  Muntele-mare,  Peatra grăitoare,  Vulcanul:-  La
                                                   germână,  maghiară,  slavă,  în secolele  trecute,   plaiu,  Păltiniş,  Piscul  vulturului,  Muma,  Frumoasa.  mai  târziu,  după  constituirea  Ungariei,  au
              Iată-le:
                                                   începând  din  Spania  până  la  Svedia,  în  bi­ Vlădeasa,  Lotriora, Muntele rece, iNegoi,  Surul,  Strun­  păşit  peste  hotarele  Ungariei;  că  originea
             Tot  insul  ştie*),  că  pretensiunea  Ro­                                       ga  dracului,  Retezat;  apoi:  Zimbra-mare,  Zimbra-
                                                   serică,  ca  şi  în  literatură, fără ca  sub  influinţa   mică,  Prigoanele,  Iezerei,  Poiana-cerbului,  Vîrful  lui  lor  dacică  sunt  vorbe  de  clacă,  că  dînşii  au
        mânilor  de  a  stăpâni  Ardealul  şi  părţile                                        Petru,  Vizuina  ursului, Peatra-craiului, Vîrful  cu  dor;
                                                   acesteia  (a  limbei  latine) să se  fi  format  vr’un                               emigrat  din  pâiţile  balcanilor  ca  păstori4)
        până  la  Tisa,  s’a  născut  din  aceea  halncina-  nou  popor  latin.               etc.,  o  sută  şi  o  mie  altele, pe  care  tot  astfel  le-au
                                                                                              scris  şi  Maghiarii;  astfel  se  găsesc  s  r se  şi  tipărite
                                                        Basa  Valachilor,  precum  se  poate  do­ în  actele  şi  documentele  publice,  vorba  Românului:   3)  Quod  erat  demons'randum.
                                                   vedi  prin  limba  lor,  e  un  popor de  păstori1)  „de  când  ne-am  pomenit'1.  Dovadă  eclatantă  că  Ro­
             *)  De  unde  anume  ştie?  şi  dacă tot insul  ştie,                            mânii  k-au  dat  numele  şi  că  dela  Româ> i  le-au  pri­  4)  Mei,  ca  mult  mai  călăriţi  pe  cuvântul
        atunci  nu  mai  e  trebuinţă  de  istorie.  Vedeţi  că  şi                           mit  Maghiarii  astfel.  Dacă  Maghiarii  ar  fi  fost  mai  „păstori";  pe  semne  dumnealui  nu  ştie,  că  croni­
                                                        1)     Minunată  invenţiune,  dacă  prin  limbă  se
                                                                                              vechi'locuitori,  numirile  ar  fi  ungureşti.  Tot  astfel  carii  vechi  numiau  Ungar a:  „Pascua  Romanorum '.
        cel  dintâiu  cuvânt  e  un  neadevăr.     poate  constata  că:  fost a cineva păs’of  sauciobotar.  stă  lucrul  şi  cu  numele  comunelor,  Astfel  o  numeşte  în  secolul  al XII şi Odo  de  Dioglio.
   1   2   3   4