Page 2 - Activitatea_1901_11_46

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 46

Respuns Drului Furtuna. sunt actele de infidelitate faţă de causa na­
Epistolă deschisă Daruri de Crăciun pentru săraoii
ţională, pe care Dr. Suciu le-a săvîrşit şi pe noştri.
cari oamenii din jurul Aradului şi al Lipovei
cătră advocatul, proprietar editor al Arad, 18 Nov. 1901.
le cunosc de li acră inima de ele. «Mila dată săracilor te curăţă
„A c tiv ită ţiiD r . A urel M untean
In nrul dela 3/16 Nov. al fiţuicei „T- Vre-o câteva: „Dreptatea" din Timi­ de păcate, îţi câştigă îndurare şi
Domnul meu I P.“ Dr. Ioan Suciu dă în vileag un conglo­ şoara scrie că Dr. Suciu a pactat până şi cu vieaţă vecinică*.
merat, scris într’un stil întortocheat, de pare- partidul poporal catolic, ear despre actul, nu Inscripţia pe icoana
Sub titlul „Scrisoare din Arad" a apărut de infidelitate, dar de tradare naţională, să­ Maicei Domnului, din localul
că-i de doi lucrat. Conglomeratul ar fi să fie
în Nr. 45 al „Activităţii", o corespondenţă vîrşit de Dr. I. Suciu pe la 1893, a mers .Reuniunii sodalilor români
o „Epistolă (!) deschisă11 cătră dl şef-red. al din Sibiiu t.
semnată de anonimul „Delamurăş", în care vestea mai departe de graniţele comitatului
„Activităţii1', care încă ar fi să fie vinovat, că
între altele se face pomenire şi de mine prin Arad. Mulţumită inimilor pline de îndurare,
mi-a publicat o scrisoare din Arad, în care,
următoarele : Pe vremea când băncile noastre erau subscrisului comitet posibil ’i-a fost a îm­
pe lângă alte adevăruri se mai zicea şi a-
„Broşura de corteşire a deputatuhd ceea, că Drul Furtună, deşi pasivist la apa­ mai luate la ochi din partea străinilor, între brăca şi a milui cu alimente în ajunul Naş­
„agrar dela Aradul-nou a tradus-o pe renţă, totuşi a tradus broşura de corteşire a cele două milioane şi jumătate de Români terii Domnului nostru Isus Christos din anul
numai un singur Dr. Ioan Suciu s’a găsit, 1899 şi 1900, sute de copii săraci, văduve
„româneşte Dr. Ioan Suciu din Arad, deputatului agrar dela Aradul-nou şi că ace­
„care a mai dat slabul său sprigin şi laşi Furtună şi-a mai dat slabul seu sprigin care să atace institutul românesc «Victoria» şi oameni lipsiţi
„candidatului guvernamental dela Radna> şi lui Boku Szevâr. Dr. Suciu-Furtună e dis­ din Arad şi l’a atăcat, nu în vre-o foaie ro­ La distribuirea daturilor, ce n’a fost
„lui Bocu Szever". pus să dea 200 cor. pentru ori-ce scop na­ mânească, dar’ chiar în kossuthiata „Arad lipsită da scene mişcătoare, am trebuit să
âs Videke", care pe atunci era în plină fu­ facem dureroasa experienţă, că cu mult prea
Nu sunt tare simţitor faţă de atacurile ţional, dacă voiu spune doi ori un singur roare epileptică faţă de Români. Despre dl puţin am adunat, decât să fim în posiţiune
de prin jurnale. Am experiat, că pe cât te om, care să dovedească, că el a tradus bro­ director al „Victoriei", Dr. Nicolau Oncu, să ajutăm şi numai în parte pe toţi aceia,
şura din vorbă.
lupţi mai desinteresat pentru binele obştesc, om de toţi venerat, Dr. Suciu însuşi scria că cari cu drept cuvânt ar fi trebuit sâ fie mi­
pe atât mai veninos, mai răutăcios ’ţi-se in­ Broşura de corteşire, ori se burzulueşte ia provisiuni mari şi carnete mari, aşa că luiţi.
Dr. Furtună ori ba, d-sa a tradus-o.
terpretează tot faptul. banca a trebuit să intenteze proces şi în de­ Din acest motiv am luat hotărîre a
Om de crezâmânt, care să spună că
Alta e însă apreţiarea vre-unui fapt, cursul cercetării redacţia a spus că însuşi Dr. continua şi pe viitor împărţirea de daruri şi
Dr. Suciu a tradus-o, aş putea numi, dar
şi alta e a scorni minciuni sfruntate pe conta Suciu a fost acela, care a năpădit contra a pune de pe acum la cale colectarea de
neatîrnând dela mine divulgarea numelui, ce-
cuiva, presentându-le ca fapte concrete în­ băncii, căreia i-a trebuit mult până să-şi re­ bani şi de vestminte.
lui-ce mi-a dat informaţia absolut sigură, eu
tâmplate. câştige numele bun de odinioară. Cu o cale ne luăm voe a vesti pe toţi
unul nu-1 numesc cu atât mai vîrtos, cu cât Banchetul de înfrăţire din 1899 în mare
In sus atinsa corespondenţă se susţine când mi-a dat informaţia, mi-a impus să păs­ parte Dr. Suciu I-a arangiat aşa cum l-a a- oamenii noştri cu durere pentru săraci, că
despre mine, că am tradus o broşură de stimabila doamnă Minerva Dr. Brote, a bi­
trez tăcere în ce priveşte isvorul. Aceasta o ranjat şi presa românească, aproape întreagă
corteşire şi am spriginit candidatura lui Bocu. fac cu atât mai virtos, cu cât cunosc marti- a susţinut că a fost un act de infidelitate că­ nevoit a primi şi de astă-dată în mod ge­
Adecă am comis act de infidelitate faţă de rologia din eparchia de Goldiş şi Suciu ne­ tră causa naţională, pe care Dr. I. Suciu de neros protectoratul la sărbările de distribuire;
causa românească. scutită a Aradului, şi eu nu vreau să iau pe sigur că n’a apărat-o atunci, când în cafe­ ear’ un comitet de dame, ajutate de membrii
Eu declar ambele aceste afirmări de suflet nenorocirea nimănui nici de dragul su­ neaua Vass din Arad, ca o vită a năpădit corului reuniunii npaslre s’a angajat a conscrie
simple minciuni scornite de autorul acelei tei de zloţi pentru scopuri naţionale, nici de asupra debilului şi naţionalistului I. Brânda, săracii noştri şi a colecta bani, vestminte,
corespondinţe şi fiind-că nu pot presupune dragul Drului Suciu. pe care l-a culcat la pământ ori cât era re­ alimente, ce să se împartă ca daruri de
despre d ta, ca să fii mândru, că cheltueşti Dacă însă Dr. Suciu e aplicat a de­ dactor la foaia „T. Pop.“, care publică ne­ Crăciun între aceştia.
pe papir şi tipar, spre a scoate „Activitatea" pune la mâna d. p. a dlui Dr. Muntean nu controlate erupţiunile minţii sucite a Drului împărţirea darurilor şi pentru anul de
ca corespondenţii aceleia să o umplă cu 200, ci 20 mii cor., pentru-ca informatorul Furtună. Aceasta de bună seamă fiindcă vrea faţă o vom face în mod de tot sărbătoresc
să dee prilej cetitorilor de a se delecta în
scornituri sfruntate, presentate publicului de să nu cadă cu totului jertfă setei de prigo­ în presenţa tuturor acelora, cari durere au
năsbutiile redactorului dela „Gura Satului",
fapte concrete întâmplate: prin aceasta îţi nire, atunci îl voiu ruga să întărească el În­ care foaie de closet, în ce priveşte calom- pentru cei lipsiţi.
ofer ocasiunca a Te convinge, că anonimul suşi aserţiunea mea şi cu jurământ să testi- Ne permitem a apela şi pe această cale
niarea fruntaşilor noştri, stă să facă concu­
corespondent „Delamurăş'' adevăr grăeşte oare fice adevărul, că Dr. Suciu a tradus broşura renţă „Trib. Pop." la inimile generoase rugându-Ie. ca din pri­
ori minţeşte, şi că astfel merită oare, ca foaia de corteşire, de care acum se lapădă întoc­ De naţionalişti ca Dr. Furtună, care-şi sosul lor să contribue cu cât de puţin la
d-tale să-’i găzduiască proza veninoasă ori ba? mai ca şi de Boku Szevâr, pentru care făcea schimbă părerile cum îşi schimbă „T. P.“ cu­ alinarea suferinţelor săracilor noştri.
Mă oblig adecă a solvi 200 coroane reclamă până şi cu frumseţa în nrii anteriori legătorii şi colaboratorii, oii ,,G. S." respon­ Lacrărnde vărsate de săracii noştri vor
pe ori-ce scop naţional designat de D-ta, în- alegerilor din „Gura Satului", prin care gura sabilii, să ne ferească D-zeu. servi de cea mai înaltă recompensă pentru
Sudului grăeşte. înainte de a încheia, o singură vorbă toţi aceia, cari posibilă ne vor face'această
dată-ce d-.şorul „Delamurăş" la provocarea manifestare a simţului şi datorinţei creştineşti.
D-tale spre a-’şi dovedi sus atinsele aserţiuni, Dealtmintreni „T. P.“ în care şi Suciu am cătră dl Dr. Suciu: când arunci cuiva e-
face exerciţii stilate, făcea reclamă indirectă pitetul mincinos, să iei în socotinţă că ţi-aj Sibii u, 12 Noemvrie n. 19011
va numi doi bărbaţi demni de crezământ
omului lui Suciu, Boku Szevâr, scriind că împărţit şi ai rămas mai sărac cu un epitet-
ori chiar numai unul, care să testifice cu Comitetul «Reuniunii sodalilor români
Vancsd e Ovreu, numai ca alegătorii să se Atâta I Delamurăş.
mărturisirea sa, că eu am tradus cuiva o din Sibiiu*. :*
înstrăineze de Ovreu (?) şi să se dee pe par­
broşură ori epistolă de corteşire şi că nu Deoare-ce dl Dr. Ioan Suciu pof­ V. Tordăşianu, 1. Apolxan,
tea Românului (!) Boku, cel spriginit de cei
am combătut, ci am spriginit candidatura teşte, că eu s6 designez un judecător president. notar.
dela banca „Murăşanul" din Radna, unde Dr.
guvernamentală a lui Sever Bocu. în causă, eu designez pe dl Dr. Ştefan
Suciu e tare şi de dl Dr. Marta din I^ipova,
De judecător primesc pe oii-care om C. Pop, advocat în Arad.
care intimul lui Suciu şi al lui Boku fiind N0UTĂTI
de cinste propus de D-ta. i-a dat acestuia bani împrumut, ca să-şi Acestui judecător îi vom comunica
cu datul de azi persoana raportorului,
Aştept timp de 15 zile. scoată steagurile dela gara din Radna.
care va avea să producă apoi dovezile,
Arad, 1/14 Noemvrie. Ce priveşte actul de infidelitate faţă de de cari dispune. Dl Dr. Ioan Suciu — Recunoştinţă de laudă pentru
causa naţională, pe care, în modestia sa, Dr. are apoi drept să se convingă despre m erite s’a exprimat din partea comandei
Dr. Ioan Suciu. Suciu ci-că nu l-ar fi săvîrşit, să mi-se dee de corp dlor locotenenţi Emil de Pap, oficer
exactitatea acelor dovezi.
voe să spun, că nu unul, dar nenumărate Dr. jl. M untean. la comanda cercului de întregire nr. 64 în
cat şi I’au omorît între Castoria şi Prespa.
fără nici o organisare politică şi culturală, român din Lipsea, care la Români e o auto­ (Albania)2). este diverginţă *), numai povestea aceea se
aparţinători la biserica slavonă, sub a cărei ritate în chestie, — dela dînsul au aşteptat nimiceşte, că Maghiarii ar fi găsit deja aici
Astfel descrie pe Valachi două sute de pe Români2). Nu i-a găsit aici, precum n’au
stăpânire ajunseră în Bulgaria. mulţi că va lua posiţie faţă cu filologii ma­
Dar’ doctrinele false, ori-cum le-ar ghiari; e deci un astfel de bărbat (Weigand) ani în urmă şi Beniamin din Tudelia. Tot găsit aici nici pe Sârbi, nici pe Saşi *).
aţîţa aspiraţiuni politice, pentru vecie nu se în contra căruia din partea Românilor nu Kendrenos aminteşte despre răsboiul din Dar’ pentru aceea simţul politic maghiar
Kinbalong la anul 1014. Acest nume nu a împărţit cu ei nu numai pânea, dar’ şi
pot forţa. încape vr’un prepus că dînsul ar sta în ser­ mai e latin, ci român, când în urechile egalitatea- de drept4); şi numai dela ei atîrnă
In urma urmelor au trebuit să vadă viciul politicei maghiare.
străinului â sună ca î, precum sună şi In ca să trăiască în pace6).
(Românii) ceea-ce istoricii mnghiari de mult Din articolul lui Weigand reproducem ziua de azi în unele ţinuturi româneşti".
vestesc, că originea lor dacică nu e altceva deci pasagiul, ce se refereşte la istoria lim- *
Iată, acesta e punctul de vedere al
decât o beutură ameţitoare, pregătitoare de bei valache: (Va urma).
„Enciclopediei române". Tot acela pe care
somn, care împedecă ori-ce cugetare limpede. „Precum amintirăm mai nainte, Ară- Hunfalvy, Râthy, Lâszlo, Moldovan, şi alţii
Vrând nevrând au fost siliţi să vadă, mânii sunt de aceiaşi origine cu Dacoro­ cu ani înainte l’au accentuat, pe base 1) Care va să zică un progres: pân’acum
că pe basă falsă numai cultură falsă se poate mânii, ce reese din limba lor. ştientifice. eram gunoiul tuturor popoarelor perond.te prin
Dacia; acuma am avanzat la rangul de „păstori cu
clădi; îcî-colea şi-a ridicat vocea câte un buze italiano-albaneze". ’’
întrebarea aceasta numai în legătură Ceea-ce inteliginţa română n’a vrut să
scriitor mai modern, care a rupt’o cu tra- 2) Pardon! o singură poveste se nimiceşte,
cu întrebarea originei tuturor Românilor se creadă acestora, doară ii va crede marelui
diţiunile vechi*), ear’ în timpul mai apropiat, anume: afirmarea d-tale, că „originea dacică a Va-
poate discuta, înainte de toate acea între­ ‘savant, academicianului Bucureştian, Gustav lachilor ar fi o poveste". Ceteşte pag. 74 din stra-
o întreprindere literară, care vrea să stea pe tegiconul strategului grec Kekaumenos, din secolul
bare se iveşte, că oare în Dacia veche, ori Veigand şi distinsului redactor al „Enciclo­
nivelul timpului modern, o rumpe pe faţă al XI, care zice că: „Românii din Thesalia, po­
în Moesia s’a format naţiunea română? Răs­ pediei române", Cornel Diaconovich. poarele de odinioară ale lui Decebal, din părţile
cu prejudeţele naţionale, ceea-ce a causat o dela Dunăre şi Sava au emigrat în părţile de mează- •
punsul dat la aceasta întrebare lămureşte şi Altcum în privinţa originei rasei nu
mare surprindere la acei Români, cari la zi a insulelor Balcanice".
originea Arămânilor. La tot caşul e greşită
aşa ceva n’au fost pregătiţi. 3) Ei bine! dela cine aţi cuce it ţara, dacă
părerea, că limba română s’ar fi format în
Aceasta întreprindere, „Enciclopedia Dacia, ear’ limha arămână în Moesia, căci e 2) Ei bine, pe motiv că Kendrenos n'a dat nu dela Valachi?
Vechii cronicari ne-o spun (vezi: „a honfog-
de urma unui omor săvîrşit de păstori valachi
română" apare în .Sibiiu în broşuri, în re- peste putinţă, ca limba latină vulgară să se asupra vr’unui Bulgar cu secoli mai înainte, nu ur­ lalâs „pag. 108) că Arpâd, Tuhutum şi ceilalţi duci.
dacţiunea lui Cornel Diaconovich. In broşura fi format între secolul al Vl-a şi al Xl-a în mează că n’au existat Valachi; apoi cu ajutorul o săptămână întreagă, zi de zi s’au îmbătat de bu­
curie că au cucerit Ardealul. Dr. Pauler la pag. 50
limbei se pot dovedi multe, dar’ nu toate. Vice-pre-
a treia este vorba despre „Valachii din Ma­ timpul când toate ramurile acestui popor au sidentul academiei maghiare, Eraknoi ne spune în zice că Maghiarii între alte datine urîte aveau şi
cedonia", cari pe sine se numesc Arămâni, vieţuit împreună. înainte de secolul al Vl-a opul seu „A Hunyadiak kurd", la p. 562, că 300 ani aceea că: „Spintecau oamenii pe cari i-JU omorît,
le scotea inima şi o mâncau în stare crudă". După
dela descălecarea Maghiarilor în Ungaria, o singură
ear’ limba lor e o formaţiune comună cu nici că poate fi vorbă despre popor şi limbă literă scrisă în limba maghiară nu există. Din seco­ o luptă aşa teribilă, precum a fost cucerirea Ar­
Istrienii şi cu Valachii de dincoace de Dunăre. română. De aceea nici că poate fi desamin- lul al XIII şi al XlV-lea posed Maghiarii (3) trei dealului, se vor fi putut ospăta cu inimi de „Va­
lachi" după plac. Inima lui Gelu va fi mâncat-o
suveniri limbUtice: o predică de înmormântare, un
Autorul încredinţase compunerea acestui titul „torna torna frate" din limba română, fragment dela Konigsberg şi o formulă de jurământ poate însuşi Tuhutum (Tohotom, pronunţă: Tăteny).
articol lui Gustav Weigand, membru al aca­ ci e pur şi simplu latină vulgară. Cea mai de pe timpul lui Ludovic cel mare. Toate fără va­ 4) Precum dovedeşte: „aprobata şi compilata".
loare, şi, într’o extensiune aşa de mici, încât dacă
demiei române şi director al seminarului veche încunoştiinţare despre Români o găsim s’ar tipări, abia ar da două pagini octav. Poftească
acuma cineva se tragă din aceste conclusiunea că: 5) Adecă să urmeze sf. scripturi: „dacă cine­
la Kendrenos din 976, când zice că pe va îţi trage o palmă, întoarceţi şi cealaltă falcă, să-,ţi
1) Nu-’i cunoaştem de loc pe acei „scriitori înainte de secolulu al XIIMea pe acest pământ n’a mai radă una".
moderni". Bulgarul David nişte păstori valachi l’au ata­ existat limbă şi popor maghiar.