Page 2 - Activitatea_1901_12_49
P. 2

Pag-  2.                                                                  A C T I V I T A T E A                                                             Nuri  49

                             Orăstie.                      întrelăsărilor  şi  comodităţii de care  mai  toate  de  interpelări  şi  răspunsuri  promiţătoare.  Re-  ofertul  mai  mare  nu  să  primeşte.  Aci  este
                                                          organele  orăşeneşti  cuprinse  sunt.      sultat  nimic !                            pe  deplin  constatată  pâgubirea  oraşului  în
                                                                Aceste  împrejurări  păgubitoare,  mai  cu   La  interpelarea  făcută  în  şedinţa  tre­ profitul  unui  favorit  pe  motive  de  totului  tot
                                                          seamă  în  multe  afaceri  de  natură economică,  cută  din  partea  membrului  de  corn.  Cari  seci  şi  neadmisibile.  O  ştim  cu  toţii,  că
                     O  comună  orăşenească  cu  magistrat
                                                          zace  în  lipsa  de  conducere  exactă,  promptă  Antoni  şi nu  Dr.  Amlacher,  după  cum  zisese  averea  oraşului  a  fost  şi  până  acum  inono-
                regulat,  care  după  conscrierea  poporaţiunii
                                                          şi  energică  a  dlui  primar,  care  nu  îngrijeşte  dl  primar  Acker  a  răspuns,  că  în  urma  es-  polisată  de  unele  familii,  cari  şi-or  făcut
                din  anul  acesta numără 6299 suflete şi anume:
                                                         I ca  actele  să  fie  pe  deplin  instruite  cu  toate  misiunei  la  Viena  şi  Sibiiu  a  comisiunii  de  avere  din  venitele  alodiale  pe  contul  majori­
                3128  Români,  1280  Saşi-Germani,   1836
                                                          recerinţele  şi  la  timpul  potrivit.     3,  în  causa  câştigării  încă  a  unui  Bataillon  tăţii  locuitorilor.  Astfel  de  favoruri  neiertate
                Maghiari,  computaţi  aci  şi  192  Jidani  şi  alţi
                                                                Despre  astfel  de  neajunsuri  s’a  făcut  de  miliţie  şi  ştab,  a  venit  răspuns  „că  de-o-  trebue  stîrpite  pentru  totdeauna  şi  credem
                slabi  de  înger,  cărora  le  place  a  se  ţinea
                                                          amintire  mai  în  toate  şedinţele,  însă  tot  de  camdată11  nu  s’a  primit  cererea.  Să  ia  Ia  că  afacerea  nu  va  rămânea  baltă,  făcându-se
                de  naţia  domnitoare,  adecă stăpânitoare,  apoi
                                                          atâtea-ori  fără  nici  un  efect.         cunoştinţă.  Acesta  încă  a  fost  un  paş  pripit. recurs  motivat  contra  acelui  conclus,  adus
               55  de  alte  naţionalităţi  diferite.
                                                               La  administraţia  acestui  oraş,  care    Dr.  Amlacher  interpelează  in  causa  încă  „extra  dominium“.
                     Conscriere  făcută  după  calapodul  bine
               cunoscut  unguresc,  fără  controlă  din  partea   costă  nu  mai puţin  de  55724  cor.  pe  an,  moşiei  dela  Căstău.              Vama  târgului  şi  a celui  de  vite  nu  s'a
                                                          funcţionari  şi  servitori  de  tot  soiul,  lipseşte   Primăriul  răspunde,  că  stă  chiar  acum  apiacidat,  fireşte  pe  motive,  că  nu  s’a oferit
               acelei  corporaţiuni,  care  este  chemată  a  în­  sistemul  recerut  de  conducere  şi  buna  împăr­ în  tratări  cu  representanţii  de  acolo.  Inter-  arânda  de  acum.
               griji  de  toate,  ce  taie  mai  afund  în  vieaţa
                                                          ţire  a  tuturor  agendelor  între  cei  chemaţi  pelantul  află,  că  afacerea  să  prea  lungeşte,   Motivul  principal  şi  asemenea  vedit
               unui  oraş  sau  comune  din  punct  de  vedere
                                                          a Ie  şi  împlini.                         ar  fi  timpul  să se  finaliseze.         este,  că  oferenţii  sunt  V.  N.  Bidu  şi  Samuil
               economic-naţional.  Că  conscrierea  aceasta                                               Tot  Dr.  Amlacher  interpelează,  că  sta­ Lăzăroi.
               unilaterală  s’a  întâmplat  aşa, numai  indolenţii   Afară  de  acestea  funcţionarii  principali
               representanţilor  orăşeneşti  se  poate  atribui,   sunt  ocupaţi  şi  cu  alte  afaceri private,  biseri­  tutul  salariat  mult  promis,  la  care  să  lucră   Aceste  sunt  fructele  pactului  încheiat
                                                                                                     de  3 ani,  pentru  ce  nu  se  aşterne  spre  per­ înainte  de  asta  cu  12  ani  şi  renoit  acum  6
               care  toate  le  ia  de  bani  buni,  mai  cu  seamă   ceşti, şcolare,  fundaţionale  şi  de  bancă,  încât
                                                          mulţi  din  ei  lipsesc  anual  câte  50—70  zile   tractare, căci  ştiut  este,  precumcă  în  anul  ani  şi  tot  aşa  se  va  încheia  şi  cel  următor
               atunci,  când  disposiţiile  sunt  emanate  în                                        acesta  are să  se  facă  organisarea  ordinară  pe  alţi  6  ani,  despre  care  vom  scrie  în
               mod  arbitrar  şi  rău  pricepute,  după-cum   din  oficiu,  şi  aceasta  o  întreprind  pe  contul   a  oraşului.              numărul  viitor.
               chiar  aici  la  noi  s’a  întâmplat.  Despre  cari   şi  în  detrimântul   administrăţii  orăşeneşti.                               Exarîndarea  păşunei  din  munţii  Orăş-
               împrejurări  s’a  amintit  în  o  şedinţă  a  repres.   Fireşte  că  astfel  apoi  întrelasă  a  pregăti   Primăriul  promite  a  învita  comisia  ex-   tiei,  în  lipsa  de  reflectanţi,  s’a  decis  din  nou.
               trecute.                                   actele orăşeneşti  şi  nu  sunt  în  stare  a  face  misă  şi  însărcinată  cu  compunerea  acelui
                                                          ca  administraţia  să  fie  grabnică,  exactă  şi  statut  încă  în  săptămâna  viitoare  aşa,  ca  să   Pent u  abatoriul  orăşenesc s’au  prelimi­
                    Să  trecem  la  o  altă  şedinţă,  ţinută  la                                                                              nat  43.700  cor.
                                                          corăspunzătoare.                           fie  pertractat  înainte  de  organisaţie.  (In  afa­
               3  Decemvrie  a.  c.                                                                                                                 Statul  de  pensii  a  funcţionarilor  şi
                                                               Sub  aşa  împrejurări  la  tot  caşul  nu  să  cerea  aceasta  s’a  făcut  până  acum  şasă  in­
                    Un  vast  program  cu  21  obiecte  ne                                                                                     servitorilor  orăşeneşti  fiind  apiacidat  va  întră
                                                          pot  aşterne  socoatele  orăşeneşti,  budgetele  terpelări  şi  tot atâtea răspunsuri  promiţătoare).
               sta  înainte  scris,  în  un  stil  şi  ortografie  ne­                                                                         în  viaţă  cu  1  Ian.  1902.
                                                          anuale  decât  numai  cu  întârziere  de  ani  şi   Decisul  municipal  prin  care  să  eartă
               pricepută  şi  copiat  de  atare  individ  şi  mai   luni.  Condiţiuni  de  licitaţie  încă  nu  să  pot  cele  6000  cor.  contribuire  la  podul  de  peste   Celelalte  obiecte  de  interes  mai  neîn­
               nepriceput  în  celea  româneşti.  O  adevărată                                                                                 semnat,  nu  aflăm  cu  cale  a  le  mai  Înşira,
               batjocură  a  limbei  române  făcută  din  partea   compune  şi  traduce  în  toate  trei  limbile  usi-  Murăş  dela  Gelmar  să  ia  la  cunoştinţă.  Re­  din  lipsa  de  spaţiu.
                                                          tate,  fără  simplaminte  să  cetesc  cele  contrac­ presentanţa decide a pretinde şi  contribuirea de
               unor  sluşbaşi  nu  mai puţin  decât  nemernici,                                                                                                                  Itip.
                                                          tuale  trecute,  la  cari  să  adaug  apoi  stante  18 000  cor.  dacă  municipiul  nu  va  deschide
               ignoranţi  şi  poate  înadins  răutăcioşi.
                                                          sesione  câte  una,  despre  cari  representanţa  drumul  comitatens  dela  staţie  cătră  Gelmar,
                    înainte  de  ordinea  de  zi  s’a  născut  o
                                                          nici  o  cunoştinţă  nu  are.             după  cum  adecă  promisese.
               discuţie  viie  cu  privire  la  verificarea  proto­                                       La  ordinea  zilei  vine  exarîndările  tu­  Din epistolele lui Bismarck.
               colului  din  şedinţa  trecută,  întrucât  preşe­  Prescrierea  dării  erariale  şi  aruncurilor
                                                          comitatense  să  fac  mai  târziu  decât  în  ori   turor  realităţilor  orăşeneşti  pe  un  nou  period
               dintele  substitut,  senatorul  prim  Szekely,  nu                                   de  6  ani,  adecă  presentarea  protocoalelor  de
                                                          şi  care  comună  slabă,  ear’  încheierile  acelora
               l-a  subscris,  afirmând  cu  provocare  la  actele                                                                                  La  Cotta  în  Stuttgart  a  apărut  la  „Cu-
                                                          mai  totdeauna  costă  spese speciale,  pe  motiv,   licitaţie  pentru  aprobare.
               referitoare,  că  nu  este  exact  conceput  din                                                                                getâtile  şi  Reminiscenţele11  Iui  Bismarck  un
                                                          că  nu  sunt  organe  de  ajuns.               Licitaţiile  efectuite  să  primesc  ioate
               partea  protonotarului.                                                              afară  de  adunarea vămii  de  piaţ  şi  a  vitelor.  apendice,  care  conţine  nişte  scrisori  foarte
                                                               Repartiţiile  comitatense  şi  orăşeneş'i                                       interesante.
                    Expunerea  preşedintelui  Szâkely  pusă                                              Pentru  aceste  obiecte  de  interes  si
                                                          până  acum  încă  nici  când  nu  s’au  ratificat  în                                     Reproducem  una  dn  aceste  episto'e
               pe  hârtie  era  cât  se  poate  de  clară  şi  mo­                                  particular  era representanţa  adunată  aproape
                                                         representanţa orăşenească, unicul for competent.                                      traduse  din  limba  germană,  care  ne  intere­
               tivată,  cu  toate  aceste protocolul  s’a  verificat.                               în  număr  complet,  mai  cu  seamă  pentru-că
                                                              Asupra  căuşelor  bagatele şi  lăsământare                                       sează  mai  d'aproape.
                    Şi  cu  acest  prilej  s’a  constatat,  că  re-                                 era vorba a-se da moara  din jos  arîndaşului  de
               feradele  magistratului  în  multe  caşuri  lipsesc   sunt  plângeri  continue,  dela  locuitorii  ora­  până  acum  A.  Zeitler  cu  2218  cor.  sau  în­  Principele Carol din România cătrâ Bismarck.
                                                         şului  să  pot  zilnic  auzi  fel şi chipuri  de  blăs-
               şi  acele  să  iac  toarte  des  numai  verbal,  apoi                                văţătorului  I.  Branga  cu  2810  cor.
                                                         teme  asupra  stagnărilor  şi  amânărilor  ne­                                             O  epistolă  a  actualului  rege,  p’atunci
               celea  ale  comitetului  permanent  nici  când                                            Kepi esemanpa  orăşeneasca  cu  malorl-
                                                         motivate.                                                                             principele  Carol  al  României,  din  26  Iulie
               nu  se  pun  pe  hârtie,  ba  nici  proces  verbal                                   tate  de  voturi  (saşi  şi  unguri)  decide  a  să   1873  adresată  din  baia  Itnnau  din  Hohcn-
               nu  să  ia  despre  propuneri  şi  concluse  şi  aşa   Lucrările  publice  orăşeneşti  asemenea   lăsa  moara  şi  cu  arândă  mai  mică  lui  Adolf
                                                         să  întâmplă  în  mod  părtinitor,  încât  despre                                     zollern-Hechingen  cătră  Bismarck este  de  ur­
               lipseşte  cu  desăvîrşire  temeiul  esenţial  al                                     Zeitler,  pe  motive  :  că  este  un  cetăţean  de   mătorul  cuprins:
               obiectelor  de  pertractat.  O  dovadă  mai  mult,   multe  strade  nu  îngrijeşte  nime,  ear’  unele   omenie,  că  a  ţînut tot  aceea moară  în  decurs
               că  prin  astfel de întrelăsări să suscep concluse   an  de  an  să  reparează,  mai  cu  seamă  de   de  26  ani  neîntrerupt  şi  că  nici  când  nu  a   Ilustrisime  Principe 1  In  călătoria  mea
               opuse  cu  starea  faptică,  ear’  verificătorii  nu   acelea,  despre  cari unii membrii mai  marcanţi   cerut  relaxare,  apoi  că  a  plătit  arînda  tot­ prin  ţara  Hohenzollern  n’aui  putut trece peste
               sunt  în  stare  a-’şi  revoca  în  memorie  celea   să  prea  interesează  şi  au  oare-care  influinţă   deauna  punctual.    graniţele  Germaniei  fără  a-mi  aduce  mai  ne­
               întâmplate,  cu  atâta  mai vârtos,  că  nu  poartă   asupra  organelor  orăşeneşti.      Propunerea  lui  Dr.  Ioan  M.hu  susţinută  mijlocit  aminte,  ca  din  depărtare de  bărbatul
               nici  o  notiţă  cel  puţin despre  atari propuneri,   In  ori  şi  care ram ai privi,  găseşti  man-  şi  de  Constantin  Baicu,  ca  moara  să  se  lase  acela,  care  a  îndeplinit  unitatea  Germaniei şi
               cari  să  fac  cu  abatere  dela  celea  ale  magis­ cităţi  cu  duiumul.  Despre  afacerile  interne   celui  mult  promiţător, adecă  lui  Ioan  Branga  a  înălţat-o  la  o  mărime  necunoscută  până
               tratului  şi  comitetului  permanent.     ale  oraşului,  cari  sunt  sumedenie,  abia  odată  sau  să  se  facă  o  altă  licitaţie,  a  căzut,  sus­ aci.  Simţămintele  acestea  nu  s’au  putut  deş­
                    Precum  în  toate  afacerile  administrative   ne-a  învrednicit  dl  primar  cu  un  raport spe­ ţinută  fiind  numai  de  10  voturi  româneşti. tepta  în  mine  fără  de  a  face  loc  şi  dorinţei
               ale  oraşului,  aşa  şi  aici,  lipsesc  total  dispo­  cial  şi  acesta  numai  la  insistinţă,  deşi  oare­  Şi  cu  acest  prilej  s’a  dovedit  până  la  de  a  Te  saluta  pe  Ilustritatea  Ta  în  călăto­
               siţiile  de  lipsă  prin  cari  exactitatea  recerută   care  §.  al  statutului  orăşenesc  îi  prescrie  evidinţă  cât  sunt  de  nesuferiţi  Românii  îna­ ria  aceasta  şi  a-ţi  exprima  în  persoană  vene-
               s’ar  putea  obţinea.  Cu  tot  dreptul  suntem   aceasta  datorinţă.                intea  concetăţenilor  saşi  şi  unguri.   raţiunea  mea.  Deşî  principe  al  României, am
               siliţi  a  timbra,  şi  din  acest  punct  de  vedere,   De  aici  urmează,  că  mai  în  toate  şe­  Diferinţa  arîndei  pe  un  an  face  592  păstrat  însuşirile  unui  principe german şi tn’aş
               administraţia  noastră  de  superficială,  în  urma dinţele  să  răpeşte  timpul  scump  cu  tot  felini cor.  eară  pe  şase  ani  3552  cor.  şi  totuşi simţi  fericit  putendu-mă  întreţinea  cu  Ilustri-

               de  ani  din  urmă  au  arătat  oportunitatea  numerisch  bedeutenden  Volksstamm  von  in  Frage,  und  darin  liegt  die  Ursache,  wes- '   Revin  la  tesa  din  fruntea acestui studiu.
               uniunei  Ardealului,  în  toate  direcţiunile.  krăttiger  Lebensfăhigkeit  zu  thun  hat,  und  halb  die  Magyaren,  wenn  sie  und  ihr  Staat   Negatu-s’a  393  de  ani  d’arîndul  că
                    Toate  aşteptăi ile,  cari  le-au  legat  na­ dass  die  „Rumânenfrage11  fiir  Ungarn  und  bestehen  wollen,  in  Siebenbtirgen  eine  so   Huneadeştii  ar  fi  fost  „Valachi11  ;  dai’  în
              ţiunea  şi  statul  maghiar  de  uniune,  în  mare  die  Magyaren  von  gtăsster  Wichtigkeit  ist.  entschiedene  Haltung  einnemen111).  urmă  au  fost  siliţi  să  recunoască.
              parte  s'au  împlinit,  şi  de  sigur  că  nu  va fi  Den  Magyaren  kann  es wahrlich nicht  gleich-   Mă  grăbesc  a  înregistra  la  locul  acesta   Sute  de  ani  ni-s’a  contestat  originea
              greii  a  ajunge  la  toate  câte  mai  sunt  de   giltig  sein,  ob  die  Rumânen  auf  ihrer  Seite  enunciaţiunea  din  amintita  broşuiă,  scrisă   noastră  latină ;  dar’  au  trebuit  să  capituleze.
              făcut  în  direcţia  aceasta“.             stehen,  oder  ob  sie  mit  den  anderen  Natio-  negreşit  de  un  partisan  al  baronului  Bânffy.
                    Nu  pot  să  nu  amintesc  o  coincidenţă   nalitâten  vereint  gegen  die  Positionen  der  Cetind  aceste  mi-a  a  venit  aminte  fără veste,   Tot  astfel  va  urma  şi  cu  chestia  con­
                                                         Magyaren  anstilrmen.  Es  wird  daher  ein  lupta,  pe  care  comitetul  central  al  Asocia-  tinuităţii  ;  mai  ales cu cronica lui  „Anonimus 1
               din  cele  mai  semnificative.  In  timpul  când
               acest  studiu  era  sub tipar,  îmi  cade  în  mână   Ausgleich  mit  den  Rumânen  gesucht  werden  ţiunii  a  trebuit  s’o  poarte  cu  guvernul  lui  despre  cucerirea  Ardealului,  la  care  Românii
                                                         miissen,  aber  der  kann  nur  auf  dem  Wege  Bânffy,  care  mersese  atât  de  departe,  încât  ţin  cu  sfinţenie.
               broşura:
                    „Die  Wahrheit  liber  Ungarn“,  în  care  getunden  werden,  dass  sich  die  Rumânen  pretindea  nici  mai  mult,  nici  mai puţin, decât   E  deci  foarte  ridiculă  şi  ingrată  fră­
               la  pag.  50  stă  negru  pe  alb:        von  den  slavischen  Nationalitâten  lossagen  să  ştergem  din  statute  numirea:.  „poporul  mântarea  acelora,  cari  se  încearcă  să  ne
                    „Der  rumanische  Stamm  ist  in  Ungarn und  sich  mit  den Magyaren  zur Bekâmpfung  român11,  pe  motiv  că:  ,,în  Ungaria  există  un  sugereze  o  altă  credinţă.
               neben  den  Deutschen  unstreitig  das  wich-  der  beide  Theile  gemeinsam  bedrohenden  singur  popor,  ear’  acela  e  poporul  maghiar11.  Cetim  şi  noi  cu  atenţiune,  ceea-ce scriu
              tigste nicht  magyarische  Bevolkerungselement   slavischen  Gefahr  vereinigen.  Nur auf  diesem   După  o  luptă  energică  i-a  succes  co­
                                                                                                                                              Maghiarii  despre  originea,  despre  luptele lor,
               des  Landes.  Schon  an  Zahl  steht  er  nach   Wege  ist  ein  elirenvoller  Friede  fiir  beide  mitetului  central  de-a  scăpa  poporul  român
                                                                                                                                              de  unde  au  venit  şi  cum  au  cucerit  o  jumă­
               den  Magyaren  an  der  ersten  Stellr.  Die  Theile  măglich,  nur  so  konnen  die  ungar-  de  o  astfel  de  umilire  şi  batjocură.  tate  de  lume.  Ne-o  spune  şi  Dr.  Pauler  în
               Volkszăhlung  im  Jahre  1890  ergab  bei  einer  lăndischen  Rumânen  eine  Aufgabe  vollbrin-   La  toate  aceste  comentar  nu  face  tre­  opul  seu  „A  magyar  nemzet  tărlânete  szent
               Gesammtbevâikerung  17,340.000  Seelen  21/a  gen,  welche  iiber  den  Rahmen  eines  unga-  buinţă,  şi-’l  va  face  cetitorul  însuşi,  şi  nu  eu
                                                                                                                                              Istvânig11,  că:  „vechii  cronicari  maghiari,  au
              Millionen  Rumânen,  was  einem  Procentsatze rischen  Werkes  hinausreichen  mtisste.  Aber  voiu  fi  de  vină  dacă  vre-unuia dintre  cetitori
                                                                                                                                              început  istoria  maghiară  cu  diluviul,  sau  cu
              von  1404  gleichkommt.                    freilich,  so  lange  die  Rumânen  auf  dem  îi va veni  aminte  străbuna  zicătoare  :  „Lupus   turnul  Babilonului  şi  pe  cel  dintâiu  maghiar
                    Wenn  man  nun  auch  noch  erwânt,  Boden  der  Beschlusse  der  Conferenz  zu   dum  langvebat,  monachus  esse  volebat; atta-
               dass  die  Rumânen  eine  weit  stărkere  Propa-  Reusmarkt  vom  Jahre  1869  stehen,  so  lange   men  quod  convaluit,  mansit  ut  ante  fuit11.  l’au  căutat  între  fiii  lui  Noe.  Cercetători  mai
                                                                                                                                              noi  vreau  să-’i  găsească  pe  străbunii  maghia­
               gativkraft  besitzen  als  die  Sachsen  und  Ma­  sie  die  Wiederherstellung  der  Autonomie           *                     rilor,  cu  mii  de  ani  înainte,  pe  pustele  Asiei,
              gyaren,  dass  sie  von  der  Theiss  sudiich  und   Siebenbtirgens  verlangen,  kann  von  einem                               ceea-ce  e  o  naivitate  biblică11.
              siidostwăerts  bis  an  die ungarisch-rumănische  Frieden  mit  den  Magyaren  nicht  die  Rede
                                                                                                         1)  Bismarck  a  zis  odată  că:  „cine  va  stăpâni
               Landesgrânze  dicht  beisammen  wohnen  und  sein.  Fiir  die  Magyaren  ist  Siebenbtirgen   Bohcmia,  aceia  impune  în  Europa1-;  ear’  Bâm,  re­         (Va  urma)
               dass  sie  in  den  letzten  drei  Dezennien  we-   das,  was  fiir  die  Deutschen  in  Oesterreich   numitul  strateg,  cunoscut  în  luptele  dela  1849,  zicea
               sentliche  Fortschritte  gemacht  haben,  so   Bohmen  ist,  wie  hier  eminent  deutsche,  so  adese:  „Cine  va  stăpâni  în  Ardeal,  acela  va  domni
               ergiebt  sich,  dass  man  es  hier  mit  einem  kommen  dort eminent magyarische Interessen  peste  Ungaria  şi  România11.
   1   2   3   4