Page 3 - Activitatea_1901_12_49
P. 3

A C T I V I T A T E A                                                               Pag.  3.
            ni - xi  d

           tatea  Ta  despre  stările  dt-la  Dunărea  de  jos.  societatea  avută  din  New-York.  Diamantul                              hrsz.  ingatlanra  6  kor.,  A  f  8.  rd.
           Mulţumită  politicei  Ilustrităţii  Tale  influinţa  a  fost  plătit  cu  1,250,000  franci  şi  a  fost                        128  hrsz.  ingatlanra  2  kor.,  A  f  9.  rd.
           de  putere  a  Germanici  a  luat  o  periferie,  ce  transportat  cu  extra-ordinare  precauţiuni.                             148  hrsz.  ingatlanra  4  kor.,  A  f  10.
           trece  departe  peste  frontierele  României,  ale  Fericitul  său  posesor  a  fost  întimpinat  la   Un  manuscript  dela  Apostolul  Petru.
           cărei  stări  cred  că  interesează  de-aproape  pe  debarcader  de  unul  din  confraţii  săi,  care   In  1  Iulie  1879  murise  în  Ierusalim,  în  I rd.  152  hrsz.  ingatlanra  2  kor.,  A  f
           Ilustritatea  Ta.                          i-a  oferit  1,750.000  de  franci  pentru  acest   etate  de  100  ani,  un  cerşitor  cu  numele  11.  rd.  839  hrsz.  ingatlanra  8  kor.,
                Cu  cea  mai  distinsă  stimă  rămân  al  faimos  diamant  albastru.  Dar’  nu  i-l’a  dat.   Lore.  Cu  peste  50  de  ani  dela  data  morţii   A  f  12.  rd.  874  hrsz.  ingatlanra  16
           Ilustrităţii  Tale                         Milionarii  oraşului  revalisează  în  a-.şi  procura   bătrânul  îşi  pierduse  graiul  şi  trăia  viaţă  de   kor.,  A  f  13.  rd.  881  hrsz.  ingatlanra
                                       prea  plecat   această  peatră  scumpă. Se zice  că  Vanderbilt   sihastru,  retras într’o speluncă  dela  marginea   28  kor.,  A  f  14.  rd.  884  hrsz.  ingat­
                                                                                                oraşului.  Poporul  îl  venera  ca  pe  un  sfânt.
                                         Carol.      vrea  se  o  cumpere  pentru  soţia  sa,  dar’  nu                                    lanra  10  kor.,  A  f  15.  rd   979  hrsz.
                                                                                                Neştiindu-se  dacă  are  bătrânul  rudenii,  au
                                                     o  va  putea  dobândi  mai  ieftin, decât cu două
                Pe  epistola  aceasta  se  află  o  însemnare                                   torităţile  au  hotărît  să  îngrijească  de  înmor   .ngatlanra  24  kor.,  A  f  16.  rd.  985
                                                     milioane  şi  jumătate. Neguţătorul, care  a ajuns
           de  mâoa  lui  Bismarck,  unde  roagă  pe  Ra-                                       mentarea  lui  şi  să  ia  în  stăpânire  eventualul  hrsz.  ingatlanra  4  kor.,  A  f  17.  rd.
                                                     în  proprietatea  diamantului,  are  de  altfel  di­
           dovitz  să  erueze  că  ce  intenţionează  plinei                                    rămas  după  el.  Când  comisiunea  a  întrat  în   1046  hrsz.  ingatlanra  12  kor.,  A  f  18.
                                                     ficultăţi  cu  vama,  care  nu  cere  pentru peatră
           pele  şi  că  dacă  voeşte  a-l  cerceta  in  Varzin                                 speluncă,  fosta  locuinţă  a  bătrânului,  la  poa
                                                     mai  puţin  de  125.000  de  franci.                                                  rd.  1576  hrsz.  ingatlanra  18  kor.,  A
           sau  mai  târziu  în Berlin.  (Principele Carol era                                  lele  muntelui Gethsemani, au  aflat  padimentul
                                                                                                                                           f  19.  rd.  1809  hrsz.  ingatlanra  12  kor.,
           ocupat  cu  plănui  despre  declararea  indepen­                                     speluncei  tapetat  cu  blâni  de  tigru,  ear’
                                                       —    Cea m a i scum pă  coroană.  Regele                                            A  f  20.  rd.  2614  hrsz.  ingatlanra  6
           denţei  României  şi  voia  a  cere  sfatul  lui   Edward  VII  s’a  hotărît  să  facă  soţiei  sale   un  unghiuleţ  sub blane  au  aflat  o  ladă  de
           Bismarck).                                o  preţioasă  suprindere  cu  ocasiunea  încoro­  fer,  mare  si  încuiată  cu  mai  multe  lăcate,  în  kor.,  ezennel  megâllapitott   kikiâltâsi
                Comunicându-i  Radovitz  că  principele   nării :  a dispus să se  facă pentru  ea  o  coroană   care  erau  tot  felul  de  bani  de  metal,  în va  ârban  az  1881.  dvi  LX.  t.-cz.  156
          Carol  nu  vine  la  Berlin,  ci  se  reîntoarce pi in   nouă,  în  care  podoaba  cea  mai  preţioasă  şi   loare  de  200  mii  de  fianci,  ear’  pe  fundul   §-nak  alkalmazâsâval  elrendeltetik.
          Viena,  unde  crede  a-l  întâlni  (pe  Bismarck;   fără  părechie  în  toată  lumea,  va  fi  diamantul   lăzii  învălit  în  pânză  verde  un  papyr.  La   Megjegyeztetik,  hogy  ezen  ârver£s
          la  expos ţia  univers dă,  acesta  în  o  a  doua   Kohinoor  (muntele  luminii),  aflat  înainte  de   atingerea  cu  mâna  pânza  s’a  prefăcut  în pul­
          însemnare  roagă  pe  Radovitz  a  da  principe­                                      bere,  papyrul  însă deşi  e  foarte  vechili,  era   a  gridi  233  szâmu  telekjegyzokonyvben
                                                     aceasta  cu  341  ani  în minele  dela  Golconda,
          lui  Carol  un  răspuns  cu  c.năspunzătoare  po   cari  ajungând  în  posesia  tesaurului  regal era   destul  de  elastic  şi destul  de  bine  conservat   C  1  szăm  alatt  a  Szerbescu  luon  ja-
          liteţă  şi  părere  de  rău,  că  starea  sănătăţii  il   păstrat  într’o  sală  cuirasată  şi  păzit  zi  şi   începutul  textului  scris  pe  acest  papyr  cu  vâra  bekebelezett  lakos  szolgâlni  jogot
          ţine  legat  de  casă.                     noapte  de  o  întreagă  gardă.  La  început  di   litere  roşii  şi  în  limba  hebraicâ  veche  suna  es  kikotmenyeket  nem  erinti.
                                  «Frcmden  Blalt».  amantul  era  de  800  carate,  dar’  prin  ciselare   astfel:  >Petru pescarul  lui  Isus Fiul  Iui  Dum   Az  ârverdst  ezennel  megâllapitott
                                                     a  scăzut  la  lOâ1/^  carate.  Şi  aşa  însă  e  cel   nezeu,  vestitorul  evangeliei  sale,  cătră  po   kikiâltâsi  ârban  elrendelte  es  hogy  a
                     NOUTĂTI                         mai  mare  şi  mai  scump diamant  dintre  toate   poarele  întrtgei  lumi  grăeşte  la  porunca  şi   fennebb  megjelolt  ingatlanok  az  ipoi.
          ______        ___          »_     ____     câte  s’au  aflat  până  acum ;  e  cât  un  ou  d   numele  Domnului». Subscrierea  e  foarte clară   dvi  deczember  hâ  i 6-ik  napjdn  dilelott
                                                     găină  şi  preţueşte  patruzeci  milioane  de co­  şi  eurmătoaroa:  „Eu  pescarul  Petru,  în  nu   p  orakor  Grid  kozseg  hâzânâl  megtar-
                Onoraţii  abonenţi  ai  »Activităţii*,   roane.                                 mele  lui  Isus  hotărî tu-m’am  la  vârsta  de 50
                                                                                                ani  să  scriu  cuvântul iubirei.  In  a  treia  pască  tando  nyilvânos  ârverdsen  a  megâllapi­
          cari  simt  în  restanţă  cu  preţul foii,
                                                       —    D inosaurusul   a  fost  cel  mai  mare  dela  moartea  învăţătorului  şi  Domnului  meu  tott  kikiâltâsi  âron   aiul  is  eladatni
          sunt  rugaţi  a-şi  plăti  datoria  în  ter-   animal antidiluvial. Profesorul  universitar Reed  Isus  Christos  Fiul  Păcii,  în  casa  lui  Beleri  în   fognak.
          minul  cel  mai  scurt  şi  credem,  că  nu  a  aflat  în  vara  trecută  în  o  vale  secată  a   apropiere  de  templul  Domnului".
                                                     rîului  Laranue  din  America  scheletul  unui                                            Ârverezni  szândekozok  tartoznak
          vor  da  prilej  la  alte  spese şi  neplăceri.                                            Savanţii  Ierusalimului,  după  îndelungate
                                                     dinosaur,  care  este  lung  de  40  metri,  înal                                    az  ingatlanok  becsârânak  10%-ât  kesz-
          Cugete  fieştecare  restanţier,  că  edarea  de  105  metri  şi  greu  de  40  de  măji  me­ studii,  au  ajuns  la  conclusiunea  că  dintre   penzben,  vagy  az  1881.  dvi  LX.  t.-cz.
          şi  expedarea  unei fo i  este  împreunată   trice.  Grumazul  acestui  colos  a  fost  de  9  scriitorii  timpurilor  mai  nouă,  nu  ar  fi  în
                                                     metri,  ear’  coada  ‘de  15  metri.  Capul,  în   stare  nici  unul  să  scrie  în  o  limbă  ebraică   42.  §-âban jelzett ârfolyammal  szâmitott
          cu  cheltueli.                             raport  cu  corpul  a  fost  foarte  mic.  Osul  cel   veche  atât  de  clară  şi  cu  atâta uşurinţă  şi  cu  ds  az  1881.  dvi  november  ho  1-en
                                                     mai  mic  din  acest  schelet  abia  îl  poate  ri­
                                                     dica  un  om.                              atâta  siguranţă  în  întorsăturile  anumitelor cu­ 3333  sz.  a.  kelt  igazsâgugyminiszteri
                Invitare.   Corul  bisericii  române  din
                                                                                                vinte.  Societatea  biblică  din  Londra  încă  a   rendelet  8.  §-âban  kijelolt  ovaddkkdpes
            —
          Budapesta  are  onoare  a  vă  învita  la  serata                                     trimis  o  cornisiune,  ca  să  studieze  manus
                                                       —    D in  am en in ţările lu i B ism arck.                                        ertekpapirban  a  kxkiildott  kezdhez  le-
          festivă  ce  o  va  arangia  în  memoria  marelui   Profesorul  Frederiksen  publică  într’o  revistă  criptul,  care  a  opinat  hotărît  că  manuscriptul
          archiereu Andrei Baron  de  Şaguna Duminecă,  danesă  o  epistolă  a  lui  Bismarck  scrisă  în   e  oiiginal  şi  e  al  însuşi  Apostolului  Petru.  tenni,  avagy  az  1881.  dvi  LX.  t.-cz.
          2/15  Dec.  1901,  în  sala  Hotelului  „Archidu-  toamna  anului  1862  lui  Blixen-Eileck",  mi-   In  răstimp  s’au  aflat  şi  crezi  ai  cerşi   170.  §-a  ertelmeben  a  bânatpdnznek  a
          cele  Ştefan*'  (Akadămia-u.  1.)  Oferte  bene­  mstrul-president  al  Danemarcei,  cu  care  era   torului  Lore.  cari  cu  nici  un  preţ  nu  voesc  birosâgnâl  eloleges  elhelyezdserol  kiâlli-
          vole  în  tavorul fondului  bisericesc  să  primesc   în   h u n i i   prietenie».  I n   1& 62  n ju r.n c so   B i s m a r c k    tott  szabâlyszerii  elismervdnyt  âtszol-
                                                     ninistru  al  Prusiei şi  — d-.ipă-cum  dovedeşte  să  cedeze  manuscripul  cu  toate  că  societatea
          cu  mulţumită  şi  se  vor  cuita  publice  şi  au   ipistola  din  cestiune  —  deja  de  pe  atunci  biblică  din Londra le-a oferit pentru el  20 000
          să  se  trimită  pe  adresa:  Cornel  Popescu,  era  hotărît  să  starme totul  ce  ar  sta  în calea   de  lire  engleze.  Numai  la  atâta  s’au  învoit   gâltatni.
          teol.  abs.  şi  stud.  fii.,  Budapesta,  IV,  Kecs-  unirii  principalelor  germane.  Epistola  conţine   ca  societatea  să  ia  de  pe  manuscript  foto   Miro'l  drdekeltek  ertesittetnek.
          kemeti  uteza  8,  III  em.  35.  începutul  la  8   în  acest  obiect  următoarele:  »Sunt  ministru.                          A  kir.  jârâsbirosâg  mint  tlkvi  hatosâg.
                                                     Dacă  scopul  tău  e  să  faci  din  Scandinavia  o   grafia  şi  să-’i  traducă.
          ore  sara.  Programa :  1. Imnul Marelui Andrei,                                                                                     Szâszvâroson,  1901.  evi  oktober
                                                     singură  ţeară,  nisuinţa  mea  e  să  unesc  Ger­
          de  D.  Cunţan,  cor.  2.  Discurs ocasional, rostit   mania  într’un  imperiu;  atunci  vom  legi apo                          ho  1-en.
          de  Seb.  Stanca,  teol.  abs.  şi  stud.  fii.  3.  Se   alianţă  scandinav-germană  şi  vom  fi  aşa  de                                                    Sâhalmit
          renadă,  de  C.  G.  Porumbescu,  orchestră.  4.   uternici,  în  cât  vom  putea  stăpâni  peste  în­  Ârver^si  îiirdetme nyi kive nat.                      kir.  albiră.
          Dragostea  Românului,  disertaţie  de  Dionisie   treagă  lumea.  Suntem  de  una  şi  aceeaşi  re­
                                                     ligie,  una  ne  este  cultura,  şi  nici  limba  nu   A  szâszvârosi   kir.   jârâsbirosâg
          Stoica,  stud.  fii,  5.  Furtuna,  de  J.  Dilrner,
                                                     ni-se  deosebeşte  mult  una  de  alta.  Spune
          cor.  6.  Barbu  Lăutarul,  monolog  de  V.  Ale­  însă  compatrioţilor  tăi,  că  de  cumva  n’ar   mint  telekkonyvi  hatosâg  Icozhirr6  teszi,   7022—1901.  tlkvi  szăm.
          xandri,  predat  de  V.  Gael,  stud.  iur.  7.  voi  o  asemenea  alianţă,  voiu fi  necesitat  să  hogy  Szerbeszk  luon  vegrehnjtatonak   Ârveresi  hirdetmenyi kivonat.
          „Hora  Sinaia",  marş de  C. Mazalic,  orchestră.  mi-’i  fac  inofensivi,  pentru-că  nu  voesc  să   Szerbeszk  Fyru  es  târsa  vdgrehajtăst
                                                     am  în  dosul  meu  duşmani,  cari  să  mă  atace
          După  producţiune  urmează  cină  comună  â                                                                                          A  szâszvârosi  kir.  jbirosâg  mint
                                                     din  dos  in  momentul  când  eu  atac  în  altă  szenvedo'  elleni  124  kor.  tokekoveteles
          la  carte.
                                                     parte».                                   6s  jdruldkat  irânti  vdgrehajtâsi  iigyeben   tlkvi  hatosâg  kozhirre  teszi,  hogy  Pa-
                A utom obil  electric  în   serviciu l                                         a  ddvai  kir.  torvenyszdk  (a  szâszvârosi   velka  Anna  vegrehajtatonak  Oancsa
            —                                           —   V in  cu  2  er.  litru l   se  capătă  în
                   Administraţia  poştelor  franceze  a                                                                                   llie  es  târsai  vegrehajtâst   szenvedo'
          poştei.                                   Italia,  unde  bieţii  viieri  sunt  buni  bucuroşi,  kir.  jârâsbirosâg)  teruleten  levo  a  Gri-
          introdus  de-o  vreme  încoace  —  ca  încercare   dacă  pot  să  ş:-’I  vendă  cu  preţul  acesta,  căci  den  fekvo  a  gridi  173  sz.  tjkvben  A   elleni  700  kor.  tokekoveteles  ds  jâr.
          —  un  automobil  electric  cu  scopul  să  mij­  nu  ştiu  ce  să  facă  cu  el,  aşa  de  mult  e anul   f  1.  rd.  982— 684  hr.  26  kor.  A  f  2.   irânti  vegrehajtâsi  iigyeben  a  devai
          locească  transportul  scrisorilor  dela  o  postă   acesta.  5 miliarde  de  litre  de  vin  nou  sunt                         kir.  torvenyszek  (az  algyogyi  kir.  jbi­
          la  cealaltă.  Administraţia  a  purtat  grije  ca   anul  acesta  în  Italia,  aşa  că  ministrul  de   rd.  1538— 1539  hrsz.  ingatlanra  124   rosâg)  teriileten  levo  Cseben  fekvo'  a
          acest  automobil,  rînd  pe  rînd,  să  circuleze   răsboiu  a  hotărît  să  dec  soldaţilor  în  fiecare   kor.,  A  f  3.   rd.  1585— 1586  hrsz.
          prin  toate  cattierile,  atât  prin  strade  bine   zi  poiţiuni  bune  de  vin.    ingatlanra  52  kor.,  az  u.  34  sz.  tjkvben   csebi  209  szâm  tjkvben  A  f  1.  rd.
          pardosite  şi  pline de  lume,  cât  şi  prin  strade                                A  f  1.  rd.  90  91  hrsz.  ingatlanra  30   344  hrsz.  22  kor.,  2.  rd.  1050/2  hrsz.
          cu  suişuri.  Mai  ales  era  vorbă  să  constate   —  C urentarea  lu i  K ecskem ety.   En-   kor.,  A  f  2.  rd.  101 — 103  hrsz.  in­  12  kor.,  3.  rd.  1052  hrsz.  2  kor.,  4.
          dacă  automobilul  e  în stare  să  facă  serviciul   tusiastului  cavaler   ungur,  defraudantului   gatlanra  38  kor.,  A  f  3.  rd.  145— 146   rd.  1078  hrsz.  1  kor.,  5.  rd.  1158/a
          transportului în mai  puţină  vreme.  încercările   Kecskemăty,  ’i-s’a  perdut  urma  cu  desăvâr­                             1158/b  1159  hrsz.  12  kor.,  6.  rd.  1478
          aceste  au  succes  întru  atâta,  încât  e  vorbă  şire.  Două  săptămâni  autorităţile  maghiare   hrsz.  ingatlanra  4  kor.,  A  f  4.   rd.
          să  se  înlocuească  acum  toate  vagoanele  cu  toţi  detectivii  au  făcut  haită  după  el  —  1162  hrsz.  ingatlanra  10  kor.,  A  f  5.   hrsz.  6   kor,,  7.  rd.  1347/1  hrsz. 12
          prin  automobile.  In  mediu  automobilul  a  dar’  înzădar.  Prefectul  de  poliţie  din  Buda­ rd.  1193  hrsz.  ingatlanra  10  kor.,  A   cor.,  8.   rd.   2976  hrsz.  20  kor., 10.
          făcut  o  cale,  la  percurgerea  căreia  trăsurile  pesta  s’a  simţit  acum  îndemnat  a  da  un   f  6.  rd.  1204  hrsz.  ingatlanra  10  kor.,   rd.  3128  hrsz.  2  kor.,  13.  rd.  5748
          trase  de  cai  aveau  lipsă  de  20  minute,  în  nou  act  de  ui mărire,  ridicând  premiul  la  20   A  f  7.  rd.  1240  hrsz.  ingatlanra  6  irsz.  16  kor.,  14.  rd.  6010/2  hrsz.  12
          15.  Pe  lângă  aceasta  automobilul  poate  tran­  mii  de  coroane.  Zelul  urmăririi  va  fi  duplu,   kor.,  az  u.  o.  233  tjkvben  A  f  1.  rd.  cor.,  15.  rd.  6284/2  hrsz.  10  kor.,  16.
          sporta  poveri  de  800  de  chilograme,  pc   pe  când  faimosul  Kecskemăty  va  da  mâna   1694— 1695  hrsz.  ingatlanra  18  kor.,  rd.  6476  hrsz.  12  kor.,  17.  rd.  6482
          când  vagoanele  trase  de  cai  numai  500  de  înfrăţire  cu  toţi  defraudanţii  şi  şarlatanii
                                                    de  peste  mân  şi  ţări.                  A  f  2.  rd.  1754— 1756  hrsz.  ingat­   trsz.  2  kor.,  18.  rd.  6778  6779  hrsz.
                H on oraru l  u n u i  tenorist.   Sub                                         lanra  24  kor.,  A  f  3.  rd.  2053— 2055  44  kor.,  tovâbbâ u. o. 2*86  szâm  tjkvben
            —
                                                          Soldat  m a ltra ta t  de  m oarte.
          titlul  acesta  scriu  foile  franceze  despre  re­                                  hrsz.  ingatlanra  22  kor,  A  f  4.   rd. A  f   1.    rd.    1738  1739— 1745  hrsz. 70
                                                    Petru  Florian  a  fost  soldat  în  regimentul  de
          numitul  tenorist  dela  Opera  mare  din  Paris                                     2101— 2103  hrsz.  ingatlanra  6  kor.,  kor.,   2.      rd.    3113— 3118  3121  hrsz. 44
                                                    honvezi  din  Oradea-mare.  Mercuri  dimineaţa
          Alvarez,  a  cărui  contract  expiră  luna  asta.   cu  răni  grave  pe  corp  a  fost  transportat  la  A  f  5.  rd.  2318/2  hrsz.  ingatlanra  26  cor.,  3.   rd.   3380—3381  hrsz.  32  kor.,
          I-s’a  şi  făcut  un  ofert  american,  pe  care  l’a
                                                    spital,  unde  a  şi  murit  după  chinuri  de  câ­ kor.,  vegre  az  u.  o.  20  sz.  tjkvben  A  5.   rend   3877—3882   3962—3964
          primit.  Va  face  anume în  America  un  turneu
          de  3  luni,  pe  lângă  un  honorar  de  100,000   teva  ore.  Soldatul  s’a  plâns  îngrijitorului,  că  f  1.  rd.  46/2  hrsz  ingaltanra  16  kor.,  3971— 3972  hrsz.   158  kor.,  6.  rd
                                                    sergentul  l’a  bătut  cu  patul  puştii  şi  că  de
          franci,  adecă  300,000  pa  vremea  întreagă.                                      A  f  2.  rd.  48/2  hrsz.  ingatlanra  12  3938—3940  hrsz.     48  kor.  10.  rd.
                                                    când  sei veste  tot  mereu  l’a  bătut.  Sergentul
                                                                                              kor.,  A  f  4.  rd.  89/1  hrsz.  ingatlanra  5221a/2  5221 /b  5222/a  5222/b/l  hrsz.
                Un  d ia m a n t  albastru.   Decurend  a  fost  arestat  şi  atunci  alţi  12  soldaţi  s’au
            —
          un  neguţător  de  petri  scumpe  din  America a  plâns  contra  lui  pentru  barbariile  comise   46  kor.,  A  f  5.  rd.  104  hrsz.  ingat­  70  kor.,  11.  rd.  5859— 5862  hrsz.
          reuşit  a-şi  procura  un  diamant  albastru.  In   supra  lor.  S’a  pornit  cercetare.  lanra  18  kor.,  A  f  6.  rd.  116  hrsz.   8  kor.,  12.  rd.  6000—6004  hrsz.  38
          Vtrma  aceasta  o  mare  emoţiune  a  cuprins                                       ingatlanra  10  kor.,  A  |   7,  rd.  125  cor.,  14.  rd.  7139— 7140  hrsz.  16  ko-
   1   2   3   4