Page 1 - Activitatea_1902_01_02
P. 1
Anul II. O r ă ş tie , 23 Ianuarie n. 1902. Nr. 2
redacţiei şi acelea nu să înaACTIVITATEA Pe an 6 cor. pe >/s an 3 cor.
ABONAMENT:
INSERŢ1UNI:
e plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
poiază. Pentru România şi străinătate :
Pe an 16 franci.
foaie politică, economică, socială şi literară. Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
Activitatea adevărată fiind-că nu Astfel de mijloace însă noi să nu cu acest prilej s’a dat o nouă dovadă
Şcoală politică. are să se mărginească numai la scriere aplicăm, ci dispreţul general binemeri despre interpretarea falsă ce o dau
de nescai articoli sarbezi, este dară un tat să-’i alunge din sinul Românismu conducătorii nemijlociţi ai poporului tac
— A legerile din O răştie şi Ighiu. —
lucru mai greu, obositor, pretinde băr lui, ca pe nişte elemente infecte, peri ticei »paşivităţii« proclamate de condu-
băţie, zel şi jertfe, dar’ apoi vedem, că culoase pentru organismul întreg. cătorii-şefi ai poporului român. «Telegra
Afirmarea noastră, că poporul nos este şi resultat. La acest soiu de creaturi nu con ful român « mai ales vorbeşte despre
tru părăsit de aţâţa zeci de ani, numai Ni-s’ar pune după aceste întreba tăm : numai prin o pocăire adevărat această alegere într’un articol de fond,
prin frecările luptelor electorale poate rea : că oare după atâta însufleţire, cum sinceră şi-ar putea încâtva spăla ruşinea! în care apreciând activitatea de până acum
se capete şcoală politică, — azi după s’a putut totuşi întâmpla, că candidatul dacă mai sunt capabili de oare-care a d-lui Muntean, zice că putea să aducă
experienţele câştigate la alegerile din naţional în amândouă cercurile a rămas sinceritate şi moral. cele mai bune servicii poporului român
Orăştie şi Ighiu, trebue se fie un adevăr în minoritate, deşi Românii atât de în Aceste sunt experienţele noastre în parlament. Şi dl Muntean putea uşor
recunoscut şi de cei mai incarnaţi pasivişti. sufleţiţi, au fost în maioritate? câştigate la aceste doue lupte electorale, să învingă, dacă i-s’ar fi dat spriginul
La amândouă alegerile am obser cari ne impun, că cu toţii să părăsim recerut.
E uşor de deslegat:
vat aceleaşi simptoame; şi anume: lenea, nelucrarea şi letargia la o parte, Nu ca să aducem laude d-lui Mun
Poporul nostru, mai bine zis, alegă
Vorbirile de program a candidatu tean am reprodus aceste şire. Am fi
torii noştri, sunt aproape toţi de aceia, să nu negligăm poporul şi mai departe/
lui naţional au produs însufleţirea cea Să-’i dăm şcoală prin luptele elec tăcut despre întreaga alegere, dacă toate
cari au alergat pe la toate alegerile trecute,
mai înflăcărată şi generală,; atât în inimile foile noastre ar fi apreciat lupta pentru
fă ră să f i fo st conduşi de oareşi-care torale, si-’l luminăm prin păşirea în
ţăranilor, cât şi în inimile inteligenţilor activitate în toate cercurile unde sunt mandatul dela Ighiu, obiectiv şi calm.
convingere; candidaţi de-ai sei, n’a avut;
nostrii. alegători români în număr mai conside Şi «Gazeta Transilvaniei« să nisueşte
au votat parte pentru mâncări şi beu-
Toţi să părea, că au venit la o rabil; că: umblând se învaţă copilul să fie obiectivă şi să lămurească unde
turi, parte pentru bani, parte de silă.
sfântă şi firmă convingere, că tot ce e e vina, numai singură »Tribuna«, —
Să fim sinceri: prin astfel de mij să stee firm pe picioarele sale!
Român trebue s i conlucre cu trup cu însufleţire este, tărie încă nu; şcoala urmând politicei sale nefaste — într’un
loace, s’a demoralisat poporul.
suflet pentru învingerea steagului des adevăratei activităţi va întări inima po raport primit din părţile acele ia quasi
De astă-dată văzând, că are candi
făşurat în mijlocul lor! porului. în apărare pe alegătorii români cari au
dat de sângele şi simţirile sale, acest lu
Trebue să crezi, că, însufleţirea ţă votat în contra candidatului român di
cru neobicinuit, ’l-a însufleţit; dară fiind Să şi scriem, dar’ să şi facem !
rănimii e atât de puternică ş i fir m e i, sident şi înregistrează cu satisfacţie că
acesta, cel dintâiu pas pe arena luptei
încât nu există putere în lume, care derea d-lui Muntean.
serioase; nici însufleţirea, nici convinge
să-’i poată tesislal şi toate pedccile şi
rea n'a putut să fie — după legile naturii Alegerea dela Ighiu. Credem că nu punem o întrebare,
greutăţile ce i-se vor pune în cale, le
— destul de firme. al cărei răspuns întrece facultăţile spiri
va delâtura cu o bărbăţie ne mai pomenită.
Tocmai ca şi copilul fraged, când tuale ale celor dela «Tribuna», când li
Simţul de naţionalitate, voinţa şi- (!) A doua-oară ne ocupăm de
începe a umbla; tot vântul, toată pedeca întrebăm: «Ar fi fost mai mare păcat,
dorul de a lupta pentru pretenţiunile această alegere. La 4 Ianuarie n. s’a
cea mai mică îl răstoarnă. dacă ar fi reuşit la alegere un Român
noastre, s’a aprins în immile tuturor făcut repeţita alegere de deputat die-
Aşa a fost şi cu însufleţirea şi con care totdeauna a lucrat şi va lucra şi
ţăranilor noştri, auzind ei cuvintele în- tal în cercul electoral al Ighiului, (corn.
vingerea alegătorilor români. de-acum înainte pentru interesele bine
sufleţitoare a candidatului lor. Albei-Inferioare). Alegerea întâie, precum înţelese ale poporului român, decât e
Eram mândri de ţăranii noştri, de După vorbirile de program au tre se ştie, fusese atacată pe baza că de
cut încă câteva zile, până la alegere; păcatul că sute de alegători români, —
grandioasa însufleţire — în stadiul vor putatul ales: Werner Gyula nu avusese
în acest restimp s’au aplicat toate forţele în butul pasivităţii proclamate cu atâta
birilor de program, rostite acolo în co drept electoral pasiv, nefiind trecut în
de capacitare, înfricări, adălmaşuri, bac alai — au votat în contra acestui can
munele lor, în mijlocul lor. nici o listă electorală. Mandatul s’ar şi
şişuri, etc. tot atâtea mijloace, cari ’l-au didat pentru un străin, renegat?
Această însufleţire, acest interes atât fi cassat, dacă Werner n’ar fi abzis încă
scos pe copilaşul începător din echilibru; Candidatul român în caşul cel mai
de viu pentru causa românească, ce s’a înainte de cassare. în urma acestei abzi-
la mulţi dintre poporeni a dispărut în rău ne-ar fi putut aduce mai mari ser
suscitat în inimile ţăranilor, cari până ceri s’a eschis apoi alegere nouă, ear’
sufleţirea şi a păşit în locul ei pofta de vicii, decât cele ce ni-le-ar putea aduce
aci erau copleşiţi de o indolenţă şi le fostul deputat s’a îngrijit într’aceea să
beuturi, frica de terorisări — şi a votat un străin — în caşul cel mai bun.
targie înrădăcinată, pentru-că pasivitatea, fie trecut şi el în o listă electorală şi
apoi eară aşa precum a votat de jo de «Tribuna* însă, precum se vede, e con
tactica noastră de până acum, i-au ne- apoi a păşit a doua-oară de candidat.
ani încoace! adecă nu din convingere, dusă de principiul că e mai bine se
gligat cu totul — este o simptoarnă, ce Alegătorii români de astă-dată însă i-au
ci din alte motive — imorale. ajutăm duşmanilor noştri să ajungă în stare
dovedeşte, că poporul nostru, dacă te pus un contracandidat în persoana şef-
Puterea demoralisării create de o de a ne putea strica, decât să întindem
interesezi de durerile, de năcazurile lui, redactorului nostru: Dr. Aurel Muntean.
praxă, de o tradiţiune de 30 de ani', e mână de ajutor unui Român cu inimă
dacă îl desluşeşti despre drepturile lui Alegerea s’a ţinut la 4 Ianuarie n.,
lucru firesc, că nu s’a putut nimici de pentru durerile noastre, care însă a căl
legale, constituţionale şi naturale, dacă ear’ ales a fost Werner Gyula cu vre-o
tot prin această primă încercare. cat pe faţă o hotărîre. ce o calcă mii
vede că inteligenţii sei sunt una cu el, 300 de voturi faţă de vre-o 360 a le
Două-trei lupte de aceste, şi o ac de inşi — pe ascuns.
şi sunt gata a purta lupta dimpreună d-lui Muntean, căci de faptă aţâţa au
tivitate generală: şi atunci vom avea
cu el pe terenul care singur ne promite fost, ales a fost, zic, renegatul Werner «In frunte cu steaguri albe având
un popor cu mult mai statornic în în
isbândă, pe terenul combaterilor parla Gyula faţă de un Român cu inimă pen subscris cu litere roşii numele lui Mun
sufleţirea şi convingerea sa, decât să
mentare: să ştie ridica la chemarea sa tru soartea bietului popor român, faţă tean, preoţi şi învăţători din Abrud-sat,
poată fi abătut dela datorinţele sale cu
politică, simte datorinţa sa faţă de causa de un advocat, care de câte-ori i-s’a Petrânjeni, Galaţi, Buciumani au sosit la
astfel de mijloace imorale.
naţională; şi: tocmai în această însu dat numai prilej, a luptat cu energie şi gara din Şard. In alte împrejurări ’ţi-s’ar
fleţire, în acest viu interes ce s’a ma Sunt însă atât între ţărani, dar’ bărbăţie pentru drepturile noastre na fi înălţat inima văzând peste o sută 40
de Români, toţi Munteni, prezentându-
nifestat la ţăranii noştri, aflăm noi mai cu seamă între inteligenţi, zicem ţionale, ales într’un cerc românesc. Mare
se compact, — dar’ acuma numai scârba
Câştigul moral! vedem roadele şcoa- »domni«, şi de aceia, pe cari nu lipsa desastru.
lei politice, adecă a vorbirilor rostite de şcoală ori de rutină politică, ci in Era şi grea lupta! Trebuia dusă şi durerea au trebuit se-’l cuprindă pe
acolo în mijlocul lor. terese de-ale lor personale, adecă interese luptă în contra terorisării alegătorilor, om« — scrie «Tribuna* în raportul seu
Aceste le produce activitatea ade murdare i-au dus în tabăra adversari în contra presiunei morale din partea din numărul 240.
vărată, nu cea scrisă numai pe hârtie. lor politici. oamenilor puterii, şi în urmă, durere! Numai scârbă şi durere! E carac
Dacă în toate cercurile române, Aceştia sunt creaturi degenerate, şi în contra nu a »pasivităţii« alegăto teristică miopia politică şi intelectuală
s'ar fi lucrat şi s’ar lucra aşa conştien- suflete perdute, pe cari poate că numai rilor români, ci în contra «activităţii» de care dau dovadă şi cu acest prilej
ţios, precum a lucrat candidatul naţio cu oase mai bune de ros, i-ai putea mo- lor pentru un străin.
cei dela »Tribuna«... Adecă scârbă şi
nal, în aceste cercuri, — noi în două ralisa, (?) decât ce li-se dă în tabăra Ziarele noastre româneşti au scris durere îţi stîrneşte alipirea Românului
cicluri am fi avut un popor cualificat adversarilor; adecă cu o concurenţă în toate despre alegerea aceasta, relevând cătră Român, şi fireşte apoi, admirare
pentru luptele constituţionale politice. procedeu demoralizător t mai ales împrejurarea din urmă: că şi şi bucurie alipirea lui cătră — străin !
