Page 2 - Activitatea_1902_01_02

Pag. 2
A C T I V I T A T E A
Nrul 2
De dragul formei ei jertfesc esenţa, la dignitâţi înalte, pentru-ca cu puterea
mam documentată şi cu o listă originală (căci era negoţul not. Metes din Cricăul Ca
va veni vremea când de dragul esenţei primită dela noi sâ lovească în noi?! suhscnsă de peste 8o alegători români - ori avantgardă era Metes si un domn maghiar
— îi vor jertfi pe ei. „La Aiud ni-am încordat adecă apoi vor respecta dorinţa unei elice de vre-o\ dupâ aceea a urmat un popă; eu 11 cunosc’
Şi vremea asta va sosi, avem nu­ toate puterile, ca sâ scoatem de vice­ i o - 15 tnţz, protectori de-ai lui dl Daniil Da- şi de unde? ascultaţi să vă spun: cam prin
mai s6 aşteptăm şi vom şti aştepta. comite pe unul care sâ introducă de vid care pentru lucruri slabe a t.ebuit să anul 1898 mg aflam în Alba-Iulia într’un
păiăsească şi Sebeşul, unde ş. azi îl pomenesc hotel la un pocal de bere, fiind cu mai mulţi
In mod obiectiv şi românesc sb nou sistemul cel vechiu de alegere, ear’
oamenu cu mdignare, - şi care oi senator amici la masă, le spun, că un făcător de rele
apreţiază alegerea din Ighiu în »Gazeta la Ighiu ne-am încordat earăşi toate ui Orăştie a perdut cu desăvârşire încrederea | mi-a aprins o şură d -la munte, la aceste
Transilvaniei», care trece peste veleită­ puterile, pentru a-i face posibil lucrul popottdui. vorbe vine in faţa mea dela altă masă un
ţile pasiviştilor şi perceptele lor vrednice acesta, combătând şi noi pe candidatul preot, şi-mi zice: domnule I dă-1 pe mâna
a fi date uitării. român! E politică aceasta, şi e politică mea, câ-’l fac să nu mai calce iarbă verde I
Ear’ «Telegraful Român« în nu naţională aceasta ? CORESPONDENTA. îl întreb: da cum? îl afurisesc; cum îl
afuriseşti ?
mgrul dela 29 Dec. (11 Ian. 1902) pri­ „Cei-ce au urechi de auzit sâ audă
Eu sunt popa Bursan din Cricău, preot
veşte actul electoral prin prisma reali şi sâ dee la vreme puncte de orienta­ De pe Valea-Ampoiului, 6 Ian. IQ02. gr.-cat. In trei Dumineci după olaltă îna­
tăţii, purcezând singur numai din punct re corecte politice, pentru-că altcum inte de liturgie, îngenunch: poporul şi ceteşti
de vedere românesc. Eacă ce zice mergem dearipa şi cu siguranţă spre M ult onorată Red acţiune 1 alurisania, şi când e gata, ori v ne sg se roa-
»T. R.« prăpastie. Cu permisiunea onor. Red. îmi iau li- £ e ^‘ta’ ° '' moare> Ş' numai 5 fl. trebue
bertate a descrie pe scurt unde date scanda- s^' m'
„Ear’ într’un cerc electoral, în care
loase dela alegerile de deputat săvîrşite în Oc- L;l acestea 'l-am privit de sus până jos,
Românii au majoritatea covârşitoare ca tomvrie şi acum în 4 Ianuarie aici în Ighiu. am cugetat că e smintit de minte, dar’ în
Clubul român din Orăştie.
alegâtori dietali, lucrul acesta nu s’a La alegerea primă am lost şi eu de faţă urmă m ani convins, că nu e chiar de tot
putut întâmpla decât numai aşa, că şi şi ca pasivist m’a cuprins mirarea când am smintit. ci e un înşelător. Şi ’mi-am zis în
Românii şi-au dat votul pentru alesul Alegătorii români din Orăştie s’au adunat văzut atâţia alegători români, cu scop să vo- mine : Vai de P°Pollll, care e păstorit de un
teze pentru străini şi mirarea mi-a fost si inai ast^el de preoţi Iată dară de unde îl cunosc
Dr. Werner. în număr peste maioritatca absolută în 20
mare, când am observat bărbaţi români de- Pe acest iesuit I In caravana lui Meteş, am
„Nu putem zice că e bine aşa. Şi Ianuarie a. c. şi de-oare-ce cu activitatea clu­ claraţi de pasivişti, că corteşesc în ruptul ca- mai observat încă trei dărabe de «marfă
bului de până acuma n’au fost îndestuliţi, au
nici cei-ce au combătut candidatura pului, unii pentru un candidat, ear’ alţii pen- scumpă», şi fireşte m’am interesat de a şti,
constituit un club nou, sub primu-presidiul
d-lui Dr. Muntean nu vor putea afirma, că tru alt candidat, adecă Werner şi Rainer. că cum să chiamă acel trifoiu, adecă trei
d-lui Dr. Ioan Mihu (preşed. II-lea dl Dr.
e mai bine cum s’a întâmplat, anume, Aurel Muntean) şi despre această nouă con­ M’am scandalisat cumplit si am venit domni—uşori—domnişori, cu ajutorul unor
la convingere, că pasivitatea Românilor nu este am*ci din jurul meu, am venit la lumină, că unul
ca cercul sâ fie şi mai departe repre- stituire l-a încunoştiinţat în absenţa d-lui I.
alta, decât o speculă de câştig personal. e ficiorul adv. Nicolae Barbu din Alba-Iulia,
sentat în parlamentul ţerii prin un stră­ Mihu pe vicepreşedintele fostului club Nico- Dela decretarea pasivităţii — care nu Iproprietar în Ciicău; ceialalţi doi, sunt doi
in de tagma lui Werner, şi nu prin un lae Vlad, apotecar; care tocmai convocase | ne-a adus nici un bine ci loarte mult rău das-cali, Angliei din Cricău si Murgău din
, , ,
clubul vechiu, dar deja destituit, pentru de- _ r . , u . , , u . ', *
Român de inimă, cum e dl Dr. Muntean, 4 , , , am lost pasiv cu trup si suflet si aceasta Ttbru; de celalalt negoţ mai dur, nu mam
signarea candidatului român la postul de se- , ' • . X*V x „
care amâsurat pregătirilor sale, şi amâ- r 1 contra conştiinţei mele. interesat, ci î-am urmărit, ca să văd, că unde
nator al II-lea la oraşul nostru.
surat energiei cu cu care a apărat şi La alegerea săvîrşită în 4, ştiind că este au popăşească; odichnească. Caravana în-
Ce să vezi ?!
până acuma causa naţională unde nu­ candidat şi un Român şi încă cu program na- treagă a intrat în curtea unei crâşme, unde
Nicolae Vlad şi soţii săi, au declarat, că I ţional, m’am angageat la luptă, ştiind că sun- fiind sub mare pază, nu i-am mai văzut până
mai i-s’a dat ocasiune, — putea sâ
ei nu respectează hotărîrea alegătorilor, ci tem în maioritate. la votare. La votare earăşi sub escortă au
aducă cele mai bune servicii poporului să ţin morţiş şi mai departe de mandatul In ziua de alegere eram sigur de o în- fot duşi; not. Meteş şi primariu în frunte şi
român în parlament. Şi dl Muntean alegătorilor 1 vingere strălucită pe lângă toate că si scum coada o suplinea preotul reformat şi încă un
putea uşor sâ învingă, dacă i-s’ar fi Explicându-le Dr. A. Muntean în pre- jucau unii alegători mendrele de pasivişti, domn de ungur din Cricău, însă acuma erau
dat sprijinul recerut. Dar’ nu i-s’a dat. senţa alegătorilor, că aceasta faţă de noua ajutând pe candidatul Werner contra candi- mai mulţi cu unul, era unul între ei, cu o
hotârîre a alegătorilor nu o pot face, şi fiind datului naţional Dr. Muntean. lână mare în cap, încât odată m’a umplut
„Chestia trebue prinsă însâ şi din
provocaţi să-’şi sisteze activitatea: ei deşi Şi deşi cei dela putere, au adus spre frica, cugetam că e un urs scăpat din prin-
altă parte. Un ziar archipatriotic, „Pes-
mandatul lor era acum detras, au procedat ajutor o grămadă de oficiali dela comitat, cu soare, d a r ’ n u ; era un biet de ticălos măr-
ter Lloyd“, ne spune, că meritul aces­ mai dtparte şi îmbulzindu-să de-a fi «club», vice-comitele în frunte; din Alba-Iulia, Turda, ginean, de cătră Sălişte, care după-cum am
tei strălucite învingeri a elementelor au procedat la designarea candidatului!? Cluj, ba chiar şi din Pesta, cu mulţime de fost informat, a deschis prăvălie în Cricău şi
patriotice asupra Românilor în cercul Pretextul lor a fost: că ei oare câţi-va gendarmi, totuşi nu ne putea decima, dacă care mult timp fiind cioban prin Turcia,
dnii notari şi primari — născuţi din opincă— acum ajungând da ceva stăricică prin mila şj
electoral al Ighiului, este a se atribui vre-o 10—15 inşi, n’ar fi ayut cunoştinţă nu-’şi împlineau rolul draconic. Toţi notarii facerea de bine a Cricovenilor, s’a lăpâdat
în mare parte noului vicecomite al co­ (? I) despre adunarea alegătorilor, care a for­ români — de cei de ungur nu ne mirăm — de sângele şi neamul său şi s’a făcut Iuda
mat clubul nou 1
mitatului Alba-interioară. Va sâ zică, din cercul de alegere al Ighiului, umblau ca vânzătorul. Acest puiu de urs viclean să
Presupunând, că-i drept acest pretext:
tocmai omului, care cu câte-va zile mai smintiţi de minte să câştige prada, şi care chiamă Raceu.
apoi doară maioritatea imposantă a alegăto­
nainte a fost aşezat în postul seu cu cum a câştigat? nu ştiu; însă pe not. Pop din Toată ceata caravană, spre dispreţul publi-
rilor români poate hotărî şi fără ştirea ce­
concursul Românilor din acel comitat, lor io—/5 inşi din clică1 Oieşdea, ’l-am văzut de multeori răpind câte cului român, a trecut printre ei, ca arestanţi,
pentru-câ numai cu ajotorul voturilor o pradă. la urna lui Werner. Şi cine e notariul Meteş ?
Biroul noidui club, fiind însărcinat de Dintre toţi notarii însă, mai slugărni- feciorul tată-seu din Şard, care a alungat pe
româneşti a putut învinge pe contra­ cătră adunarea alegătorilor, a comunicat în I ceşte s’a purtat not. Meteş din Cricău," care creştini cu preot cu tot dela crucea aflătoare
candidata! seu. Ştim ce însemnează lau­ sensul pactului cu cluburile Saşilor şi Maghia­ şi-a adus alegătorii sei sub escortă, ţinându-’i pe pământul său, cu prilejul ceremoniei de
dele lui «Pester Lloyd«. însemnează, rilor că: atât clubul nou român cât şi adu­ sub pază până la votare. sfinţire a ţarinelor, nu numai, fără a şi îm-
narea alegătorilor Români a decis, că pentru
că nou! vicecomite din Aiud şi-a tăcut Ca om curios, mă furişam în toate păr­ burdat masa cu toate cele sfinte aflătoare
postul de senator al doilea designează de pe ea. Toţi cei din caravana notarului
datorinţa patriotică la alegerea din ţile să văd şi să aud ce să întâmplă.
candidat al său pe dl Severin Procinkiewitz. De-odată văd, că întră în Ighiu, un şir Meteş au speranţă să li-se împlinească câte
Ighiu. Ni-a trebuit şi ne trebue o mai
Noi stând pe basa corectităţii aştep­ lung de trăsuri, ca legate una de alta. o dorinţă şi adecă notarul Meteş sperează
mare batjocură, şi o mai eclatantă do­
tăm să vedem, că: oare cluburile partidelor La prima vedere cugetam că e o ca­ la o zgardă (de care?. R.) Popa Bursan spe­
vadă, că noi nu suntem decât numai săseşti şi maghiare respecta-vor voinţa clubu­ ravană de „Ceangăi1*; îi transpoartă la lunca rează să capete gratis «o carte nouă de afu­
scară pe sama altora, ca sâ-’i ridicăm lui adevărat al nostru şi a alegătorilor ro- Feneşului spre popularisare, dar’ m’am înşelat, risenie», fiind cea veche toată ruptă: isvor

Lauda e mai mult efluxul unui gene­ la vorbă, să-’i contrazici, ca să aibă apoi aminte de ceva sau cineva care ne-a umplut
FOIŞOARA ral simţ estetic, e totodată un compliment ce prilej să ’ţi răspundă ţie, numai ţie.... de fericire, de o vreme când ne-am simţit
Vezi, ăsta e motivul, că mă simt mai fericiţi, de locuri unde am petrecut zile
te atinge şi pe tine, ca pe unul care ai în­
ţeles ce vrea să zică altul... Te ridici şi tu, mândru de critica... plăcute....
ridicând prietinii tăi. Critica — pe lângă toa­ Mă rog? Hm! Nu-i vorbă, zimbetul Iubeşti poate floarea veştejită ce-o
CJoai «tsnîe. te aceste — e întru câtva şi eflucsu! unui tău ironic e cam îndreptăţit, mai vârtos că porţi deasupra inimii, de dragul florii ?... Iu­

— Scrisori in grădină. — oare-care simţ de... de., ei, cum să-’i şi zic... nu m’ai înţeles pe deplin... Cuvântul «interes» beşti poate obiectul adus din lumea depăr­
de — interes... e vag ca surisul unei icoane-femei: fiecare tată de dragul lui? Şi icoana-peisaj de pe
V.
privitor crede că lui şi numai lui îi sună acel păretele odăii tale de dragul icoanei ?...
(Urmare din numărul 48—1901.) Critica e totdeauna un fel de contra­ suris fericitor... «Interes» încă e o noţiune Nu, ci de dragul amintirilor dulci ce-ţi
zicere, un fel de dovadă că te interesează
Dacă nu aşi fi deja încrezut, grozav de vagă, îl poţi tălmăci în multe chipuri, dedu- deşteaptă vederea lor....
ceea de ce e voi ba, sau cel care vorbeşte.
încrezut, scrisoarea ta din urmă ar fi fost in cându-I din simpatie., prietinie, iubire.... Tot această putere a aducerii aminte e
Vei fi fost şi tu de multe ori în poziţia să
stare să mă facă s’o devin La adecă, ştii, Din ce simţământ las eu să purceadă şi motivul, că de uneori nu mai poţi suferi
azisti la o conversaţie care nici cât de puţin
vorbele coconiţelor tale totuşi au avut darul interesul ei? un om, de care într’o vreme te legau poate
nu ţi-a putut de tepta atenţia... >N’am drept ?»
se mă încred încâtva şi mai mult. Fapte, Dintr’o reminiscenţă de simpatie pentru legături dragi de prietinie...II încungiuri pen­
te va fi întrebat vorbitorul şi tu îi vei fi răs­
că de când ţi-am cetit scrisoarea nici nu-’mi — o vorbă. Care vorbă? N’o ştiu... Poate tru-că te-a văzut odată într’un cias de slă-
puns apatic, abea stâpânindu-te să nu căşti!»
mai vine să stau de vorbă cu ori-cine. E odată fără voie, fără să-’mi dau seamă, voi băciune, şi vederea lui îţi aduce mereu
Cum nu! Hotărît! Pe deplini», pe când
asta o plângere ce să ridică des în contra fi dat expresie unui gând ce frământa şi aminte de clipa asta, ce tu doreai să se fi pierdut
nici nu vei fi ştiut de ce e vorbă, căci te
mea, m ii ales d n partea — creditorilor mei. mintea ei, unui gând frumos, curat... de mult în marea vecinicei uitări....
gândeai la... Ei, cine poate pune stavilă
Un alt semn al creşterii încrederii mele Vezi, şi simpatia ascunde în sine o Da, da, purcede dintr’o reminiscenţă
>
e şi răspunsul meu, cita1: dmtr’o epigramă gândurilor, când eşti tinăr, când cerul e umbră de egoism, ce-i drept, de un egoism de simpatie — întunecată, de umbra unui
senin, firea veselă şi când cunoşti doi ochi
a lui Lessing. ceva mai senin, dacă egoismul peste tot poa­ egoism curat.... O, de multe ori îmi pare că
zimbitori ?....
Wir wollen weniger erhoben te fi senin... zidesc numai ca să am ce dărîma, că ţes
Und fletssiger gelesen sein.... Şi iar vei fi fost şi în poziţia să iai De multe-ori nici nu ştim de ce ne visuri numai ca să am ce spulbera, că plă-
Dar' gluma la o parte I Vmbe'e măgu­ parte la o conversaţie, care te interesa, care place cineva, nu ne ştim da seamă de atra­ muiesc ca apoi să am prilej să mă desfătez
litoare ale coconiţelor tale, ce-i drept, m’au te interesa, pentru-că trata de o temă ţie gerea noastră pentru persoana lui şi zicem în privirea ruinelor plăsmuirilor mele.... şi
făcut mândru, dai’ pe departe nu atât de simpatică, sau era dusă de o persoană ţie apoi că-i o persoană simpatică, pe când mo­ mă simt apoi aşa de singur, singur in mij­
mândru ca şi critica, ştii a cui. simpatică..,. Cum vei fi ars să ajungi şi tu tivul de cele mai multe ori e că ne aducem locul unei mulţimi nenumărate...