Page 4 - Activitatea_1902_01_02
P. 4
Pag. 4 A C T I V I T A T E A Nrul 2
— A m ară e vieaţa de soldat. Cât de — E l m in istru de agricultură a in bursier pe termele model ale Archiducelui
rău se poartă în Germania oficerii cu soldaţii trodus în proiectul de budget suma de două H i g i e n a . Albrecht (Austro-Ungaria), ne transpune mai
să vede din următorul cas: Pe un învăţător mii coroane pentru a da mijloace unei întinse multe lucrări ale sale proprii şi anume:
din KOnigsberg l-au chemat astăvară la de culturi de vite în toată ţara. Suma va fi re-
prindere de arme. Căpitanul lui s’a purtat partisată în modul următor: 710.000 pentru Zece regule de iarmă. Un doctor 1. «Cultura hemeiului* — Bucureşti,
însă cu el aşa de aspru, că învăţătorul, după ajutarea culturei vitelor cornute; 200.000 pen englez a compus următoarele pentru vremea Tipografia Euf. N. Miulescu, str. Câmpineanu,
Nr. 46, anul 1892, broşurată, cu 19 pagini.
ce a scăpat din casarmâ, drept răsbunare a tru cumpărarea de berbeci; 90.000 pentru galiţe. de iarnă:
Preţul 50 bani.
bătut pe căpitan şi ’l-a batjocorit urît. Căpi 1. Să nu ieşi dimineaţa afară cu sto
tanul ’l-a dat în judecată. La tribunal învăţă — Gâştele de Em den. Gâscanul de macul gol. 2. De pe fermele model ale Archidu
celui
torul a mărturisit astfel: 2. Dacă ai beut beutură caldă să nu Albrecht, «Cultura cu abur*, Bucureşti,
Emden e lung de 110 cm. şi cântăreşte 10—15
»La compania mea aşa s’a purtat căpi ieşi Ia aerul rece. Lito-Tipografia Carol GObl, 16 str. Doamnei 16,
chgrame. Gâştele ouă într’un an 20—50, ba anul 1892, broşurată, cu 20 pagini Preţul 50 b.
tanul cu reserviştii ca cu nişte dobitoace. 3. Ţineţi pieptul şi spatele cald.
şi 70—80 ouă. Ouăle să pot comanda dela
Căpitanul le zicea la fiecare: „câne! porcule! 4. La aer rece să respiri pe nas. 3. «Industria berei* hemeiul şi «Viţele
direcţia grădinii zoologice din Budapesta şi
Nu meritaţi decât bătae!“ Odată, pe când un 5. Să nu te propteşti cu spatele nici Americane* (Berea este pânea licuidă a să
dela colonia pentru prăsirea galiţelor din
căprar făcea cu noi deprinderi, a venit căpi de părete rece, nici de cuptoriu cald. racului) Bucureşti, Tipografia «Gutenberg*
Gfiddlld.
tanul la noi şi a zis cătră căprar: „Aşa-’i că 6. In cupeele trenului nu şedea lângă Ioseph Gftbl, str. Doamnei 25. Preţul 50 bani.
aceştia toţi sunt nişte vite?“ Apoi a venit fereastră. Broşură cu 31 pagini, 1896.
la fiecare din noi şi ne-a batjocorit. Mie mi-a — Tovărăşii de ouă. Dl Emil Hreblay 7. In loc rece să nu stai nemişcat. 4. «Cultura sfeclei*. Industria zahărului
zis: „Dacă nu mă înşel, tu eşti aici cel mai (ministr. de agricultură) trimite numai decât 8. Iarna să nu vorbeşti pe drum. şi Agiul. Bucureşti Tip. «Gutenberg* Ioseph
prost“. Eu nu m’arn putut răbda şi i-am zis: statute pentru tovărăşii de ouă. E destul a 9. Scaldă-te în fie-care zi cât se poate Gobl, str. Doamnei 23, anul 1896. Broşură
„Intre oficeri de sigur n’aş fi cel mai prost". cere dela dînsul statutele prin o corespondenţă. de dimineaţă, ca pielea să-’ţi fie sănătoasă. cu 44 pagini. Preţul 1 leu.
Atunci a voit se-’mi dea o palmă, dar’ eu nu 10. Nainte de culcat să-’ţi încălzeşti 5. «Criza Agricolă-Financiară*, Reme
fam lăsat, ci i-am zis, că n’am permis şi nu picioarele.
* diile şi Agiul. Bucureşti, Tip. «Gutenberg*
permit nimănui să se atingă de mine. De POSTA REDACŢII. Ioseph GObl, str. Doamnei 23, anul 1896
atunci n’am mai avut zi bună în casarmă. In
Răcelele cele mai rele se capătă mai Broşură cu 36 pagini. Preţul 1 leu.
continuu am fost închis şi torturat de toţi
totdeauna dela picioare. Trebue dar să ai
oficerii. Să mă plâng n’am cutezat să mă duc, Acelui anonim, care ne-a scris la 13 1. 6. «Societăţile Agricole* ş căuşele mi-
picioarele calde totdeauna. Pentru aceea nu
căci ştiam, că tot eu voiu trage scurta. La c. că în pretura Orăştiei s’ar afla în o comu seriilor Agriculturei noastre (Răspuns unor
e bine să te încalţi cu ghete strimte; ghetele
soldat nu-'i crede nimenea, când se duce să nă mare atare primar, care a fost pedepsit strimte apasă talpa piciorului şi opreşte cir critici) Bucureşti, Tip. «Gutbg*, str. Doamnei.
se plângă la major sau colonel. Mi-am făcut şi închis în temniţă, îi răspundem: Cu prile 23 anul 1897. Broşură de 22 pag. Preţul 1 leu.
culaţia sângelui, însă dacă nu stringe picio
deci singur dreptate* *. jul alegerii era datorinţa alegătorilor să adu 7. «Eminescu* Pesimist, Profet şi Eco
rul, sângele îşi păstrează cursul liber şi spa
Tribunalul încă nu i-a dat dreptate, ci că la cunoştinţă primpretorelui aceasta îm nomist. Supliment la Revista «Primăvara*
ţiul cuprins între tălpi şi ciorap e totdeauna
’l-a osândit pe fostul soldat la 2 săptămâni prejurare şi atunci, la tot caşul nu ar fi fost plin de aer cald. Nu e bine nici când să Bucureşti. Tipografia «Gazeta Săteanului* 117
închisoare şi 35 coroane amendă în bani. candidat şi prin urmare nici ales. stai cu picioarele umede. Când simţi picioa Calea Victoriei 1899 Broşură cu 106 pag.
Cine a fost soldat ştie, că aşa să În Dacă fapta comisă, pentru care a fost Preţul 1 leu.
rele umede, să schimbi numai de cât ciorapii,
tâmplă şi la noi. Ca şi când soldatul n’ar fi dejudecat, este de acelea, cari să amintesc
pentru-că umezeala ciorapului fură căldura In aceste broşure originale, scrise pe
şi el om. Să nu te miri deci, că aţâţa feciori in §. 34 ai legii comunale, nici acum nu es basa studiilor economice, autorul a depus
piciorului şi transpiraţia e întreruptă, ceea ce
fac otice, ca să scape de miliţie, nu că nu te târziu a se face arătare şi a cere delăturarea totul ce a mai contras din estinsa şi temei
e toarte primejdios.
şi-ar iubi patria, dar’ de frica vieţii ticăloase acelui primar. nica sa pracsă. Modul, cum materialul este
ce o duc în cătănie, unde de toţi e despreţuit. * împărţit, apoi limba curată şi la înţeles, sunt
Abonentului Nr. 214. Pe anul 1901 am BIBLIOGRAFIE: tot atâtea atribute, prin cari broşurile se re
— Econom ilor din corn. Torontal edat 52 Nri. adecă aţâţa, câte săptămâni comandă de sine.
dl ministru cL agricultură a dat un împrumut sunt, ear' în anul curinte 2. Aceasta spre Toate se află de vânzare Ia Aurel G.
de 116.000 cor. cu 4%. ca din banii aceştia conformare. Dacă şi acum vă lipseşte oare Compatriotul nostru loan S. Ordean, Ordean, în Romosz u. p. Szâszvâros (Orăştie)
să poată cumpăra vite cornute de soiu nobil. care Nr., bucuros vă servim. născut în Romos, cotul Hunedoarei. Absolvent şi le recomandăm şi noi cu toată bunăvoin
I al şcoalei de Agricultură dela Ferestrău, fost ţa on. public.
ra inşi. îiDogr., societaiepe acţn m m
„ D A C I A ‘
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
Birourile sooietăţii se află In oasele proprii: ^Lxistă deja de 13 ani şi este pro-
văzută cu to t f el ul de m a t e r i a l
(Strada Berăriei nr. 12, l&ngă posta regească).
ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
Capital social 100.000 cor.
institutul tipografie
Operaţiunile societăţii sunt:
nnerva
A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
aurituri, argintării, pe lângă disposi- m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţ ur i m o d e
cor. 5V*%-
b) depuneri mai însemnate cu anunţ, ţiile legale existente, procurându-şi rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6%- ~ concesiunea forului competent. a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu fără erori.
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
de binefacere cu 6%- lombarda. Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia erarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co l u c r a r e .
puneri. merciale şi economice, în societate Ca unica t i p o g r a f i e românească în
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L) Arândează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
B) A coardă credite personale pe litâţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor.
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
„MINERVA" institut tiopgrafuc în Orăştie.
