Page 1 - Activitatea_1902_01_03
P. 1

Anul  II.                                               Or ăst ie,  30 Ianuarie n. 1902.                                                                 Nr. 3



              1NSERT1UNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1ji  an 3 cor.
                  reduse.
                                                                                                                                                       Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                               4  coroane.
        Manuscriptele sunt a se adresa
        redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­
                                                                                                                                                       P entru  Rom ânia  şi  străinătate .
                  poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.
                                                   foaie politică,  economică,  socială  şi  literară.
         Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani.



            F.DVTOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR :                                                                                                 REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a r e      în   f ie c a r e
             D r.  A urel  Muntean                                                                                                                L auri an     B e r c i a n


                                                   economie,  etc.  Voim  mereu  să  sburâm  despre  puterea  de  viaţă,  inteliginţa,       Succesul  e  uimitor.  Numârul  mem­
           Pecate naţionale.                       şi  nu  vedem  că  aripile  ne  sunt  încă  viitorul  măreţ  al  poporului  roman,  brilor  societăţii  creşte  zi  de  zi.  Capita­
                                                   fragede  şi  nu  voim  să  aşteptăm  până  versifică  trei-patru  cuvinte  de  laudă  la  lul  se sporeşte.  Iată-ne în urmă în  1901.
                                                   ne vor  creşte.  încercăm  se  sburăm,  dăm  adresa  cărui-va  Român  şi  eşti  scriitor  „Cei  cari, prevăd  viitorul"  sunt  în  număr
                                                   de  câte-va ori  din  aripi,  ne  ridicăm  vre-o  cu  renume,  eşti  poet!           de  260.000.
              (S.)  Pe  neaşteptate,  fără  pregătire
                                                   două  palme  ca  se  cădem  apoi  la  pă­       Ia-ţi  însă  îndrăsneala  să  areţi  că   I-au  recrutat  de  pretutindeni,  spu-
         ne-a  izbit  flacăra  redeşteptării,  prea  pri­
                                                   mânt,  sdrobiţi.                           poporul  român  e  mai  înapoiat  decât   nându-le  că  în  schimbul  unei  cotizaţii
         pit  ne-a  lovit  căldura  acestei  flăcări  şi
                                                        Şi  n’avem  putinţă  să  ne îndreptăm,   a  fost  ori  când,  căci  acum  îi  lipseşte  şi   lunare  de  1  franc,  plătite  20  de  ani,
         binele  prea  mult  ne-a  adus  un  râu  mare.
                                                   căci  suntem  surzi  pentru  ori-ce  critică,   conştiinţa  stării  sale  înapoiate,  că  cul­  după  aceşti  ani  se  vor  bucura  de  o
         N’am  fost  încă  pregătiţi  pentru  rolul  ce
                                                   fie  aceea  isvorîtă  chiar  din  cel  mai  cu­  tura  noastră  e  numai  culoare,  că  tot   rentă  destul  de  mare  ca  să  poată  trăi
         ni-l’a  impus  spiritul  vremijor,  nu  trecu­
                                                   rat  simţ  românesc,  căci  cu  laptele  din   ce  facem  e  dibuire  în  întunerec  şi  —  în  tichnâ.
         sem  încă  prin  procesul  de  lipsă  spre
                                                   sinul  mamei  am  supt  pe  lângă  iubirea   înzâdar  vei  declara  că  durerea  de  neam
         dobândirea  unei  oţeliri  politice,  eram  în­                                                                                     Capitalul  se  urcă  la  34  milioane.
                                                   de  neam  şi  umbra  ce  întunecă  ori-ce   ţi-a  dat  în  gură aceste  adevăruri — triste
         că  numai  copii  mici,  când  ni-se  cereau                                                                                   Interesele  se  împart.  Aderenţii  anului
                                                   iubire:  orbirea  pentru  greşelele  obiec­  —  vei  fi  hulit,  atacat,  presentat de  Ro­
         fapte  de  bărbaţi  copţi.                                                                                                     1881  sunt  în  număr  de  300,  cari  au
                                                   tului  iubit.                              mân  rău,  sau  în  caşul  cel  mai  bun  —
              Ca  o  floare,  ce  amăgită  de  nişte                                                                                    să  împartă  cam  un  milion.  Fiecare  din­
                                                        S’a  înrădăcinat  în  noi,  a  trecut  în   ignorat.
         raze  calde  de  soare  îşi  scoate  căpuşo-                                                                                   tre  ei  a  plătit  în  realitate  240  franci  şi
                                                   sângele nostru credinţa,  că noi suntem un      Dar’  icoana  preşentată  aici  e  o
         rul  printre  ierburi,  a  încolţit  şi  în  noi                                                                               acum  capătă  3300  franci.  Sumă  destul
                                                   popor  inteligent,  menit  spre  un  viitor  icoană  urîtâ!  Cine  v’a  privi-o ?  E  mai
         floarea  naţionalismului,  o  floare  plă­                                                                                     de  considerabilă.
                                                   strălucit,  şi  că  nici  o  putere  omenească   mare plăcere se priveşti la cealaltă  icoană
         pândă,  ce  n’a  fost  în  stare  sâ  vegeteze                                                                                      Anul  acesta,  1902,  pensionarii  vor
                                                   n’o  să  ne  poată  împedeca  dela  ajunge­ unde  strălucim  încunjuraţi  de  o  aureolă
         dupâ-ce  soarele  s’a  ascuns  după  norii                                                                                     fi  în  număr de  600  (300 ai anului  1881,
                                                   rea  ţintei  noastre....  şi  nu  voim  să  ve­ plină  de  soare!...
         grei....                                                                                                                       300  ai  anului  1882)  şi  nu  vor  căpăta
                                                   dem  că  noi  înşine  ne  suntem  duşmanii      Ţinta  noastră  însă  trebue  să  fie
              Abea  s’a  deşteptat în  noi  conştiinţa                                                                                  decât  1800  de franci.  Peste  doi  ani vor
                                                   cei  mai  cumpliţi  şi  primejdioşi.       adevărul.....  scopul:  se-’l  facem  frumos.
         originei  noastre  romane,  abea  am  ajuns                                                                                    fi  în  număr  de  1500  şi  nu  vor  căpăta
         se  ne  dăm  seamă  de  naţionalitatea  noas­  Ţinem  mai  mult  la  formă  decât  la                                          decât  câte  1000  franci,  ear’  peste  10
         tră,  de  drepturile  ce  ni-se  compet  ca   esenţă!  Nime  în  lume  nu ne  poate  con­                                      ani  nu  vor  căpăta  decât  38  franci,  din
         popor care locueşte o ţară în  masse  com­ vinge,  că  ceea-ce  facem  e  rău,  poate  să  Societatea „Celor cari preyed viitorul11.  cari  însă  vor fi  a se  subtrage  12  franci
         pacte  —  şi  am  şi  crezut  că  e  de  ajuns  fie  rău,  deşi  suntem  conduşi  de  intere­                                  plătiţi  în  decursul anului,  va să  zică  nu­
         sfi  întindem  mâna,  ca  sâ  căpătăm  tot  sele  poporului  român.  Ce-a  fost  bine     La anul  1881  un  număr  de cetăţeni  mai  26  franci  la  an.
         ce  voim.                                 ieri,  credeam  că  e  bine  şi  azi  şi  va  tre­ francezi  se  adună  la  Paris  şi  hotărăsc
                                                                                                                                             Diferinţa  între  sumele  ce  le capătă
              Prea  cu  forţă  ne-a  izbit  flacăra  re­ bui  să  fie  bine  şi  mâne  şi  poimâne  şi  de-a  solvi  la  lună  o  cotizaţie  de  un   aderenţii  anilor  întâi u  şi  între  cele  ale
         deşteptării,  prea  mare  a  fost  puterea  cât  va  dura  lumea.                    franc,  punend  astfel  bază  unui  capital,   celor  din  anii  din  urmă,  e  atât  de  isbi-
         căldurii  ei,  încât  pe  din  afară  eram  deja   Noi  numai  un  singur  punct de  ve­ ale  cărui  interese  în  decurs  de  20  de
                                                                                                                                        toare,  încât  chiar  şi  membrii  societăţii
         de  mult  copţi,  pe  când  sîmburele  din  dere  recunoaştem:  »punctul  de  vedere  ani  să  rămână  neatinse  spre fructificare.
                                                                                                                                        au  protestat  în  contra  distribuirii  în
         lăuntru  încă  nici  nu  se  încălzise.   Că  naţional«,  un  singur  ideal:  »idealul  na­ Se  înţeleg  apoi,  că  la  sfîrşitul  acestor
                                                                                                                                        forma  de  mai  sus  şi  cer  o  modificare
         unii  şi  alţii  au  fost  pregătiţi  la  această  ţional»,  dar’  numai  ca  fraze  le  cunoaş­ 20  de  ani,  adecă  în  1901,  interesele
                                                                                                                                        a  statutelor.  A  mai  întrevenit  şi  minis-
         schimbare,  nu  alterează  cele  spuse,  căci  tem,  închipui  nimic  nu  ne  mai  putem  capitalului  astfel  câştigat  să se  distribue
                                                                                                                                        trul-preşedinte  Waldeck-Rousseau,  Invi­
         au  fost  numai  excepţii,  massele  mari  cu  sub  ele  şi  nici  nu  ni-e  iertat  să  ne  aderenţilor  din  anul  1881,  că  mai  de­
                                                                                                                                        tând  societatea să  înlăture  diferinţele  in­
         nepregătirea  lor  formau  şi  formează  închipuim.                                  parte  în  1902  interesele  aceluiaşi  capi­
                                                                                                                                        juste.  în  Paris  se aşteaptă acum  cu  mare
         regula.                                         Succes  numai  sub  egida  ocrotitoare  tal se  se  distribue  aderenţilor  din  1881   curiositate  desfăşurarea  mai  departe  a
              Şi  urmarea  acestui bine  prea  mare,  a  acestor  fraze  poţi  ajunge.  E  destul  şi  1882  şi  aşa  mai  departe.  Cu  un  cu­
                                                                                                                                        lucrului. Vom raporta  şi noi la vremea sa.
         acestui  binevenit  prea  pripit,  e  super­ să  cochetezi  cu  ele,  ca  tot  ce  faci  se  vânt,  se înţeleg  ca  după  o  stagnare  de
                                                                                                                                                                             5.
         ficialitatea noastră, această superficialitate  fie  încununat  de  succes  —  fireşte  nu­ 20  de  ani,  să  tragă  foloase  din  capital.
         de  care  dăm  zilnic  nenumărate  dovezi  mai în  ochii  Românilor.  Pune-te  şi  scrie  Acesta  e  mecanismul  societăţii  „celor
         pe  toate terenele:  în  politică,  literatură, osane  despre  mărimea  poporului  roman, cari prevăd  viitorul


                                                   nicipii  precum  şi  chiar  în  treburile  ţării,  da­ activă  la  campaniile  de  atunci  şi  am  văzut  două  lăturile  de  drum,  dară  tribunul  era
                 FOIŞOARA                          tori  suntem  a  da  ascultare  plugarului  —  cu  ochii,  fiind  faţă  în  multe  locuri  cu  Cen­ fricos  şi  s’a  tras  cu  trupa  (lagerul)  lui  în
                                                   ţăranului  român,  până  când  ne  batem  gura  turia  (compania)  mea.              comuna  Vaidei,  cu  însă  am  rămas  pe  loc  cu
                                                   şi  pieptul,  că  el  este  „talpa  ţării".     La  foaia  437 a Istoriei  D-voastră,  unde  centuria  (compania)  mea  şi  o  am  postat  pe
                  0  rectificare istorică.              Ca  onoraţii  noştri  cetitori  să  aibă  con­ a-ţi  scris  »Bătaia  dela  Ocna-Sibiiului«  şi  după  garduri  şi  sălcii,  poruncindu-le  ca  ni­
                                                   vingere  despre  acest  ţăran,  despre  care  pos­ reterarea  lui  Bem  cătră  Deva,  că  Ritt-  menea  să  nu  facă  nici  o  puşcătură,  până-ce
              Moş  Herlea!  Cine  nu-’şi  aduce  aminte
                                                   teritatea  datoare  este  a  face  amintire  în firul  meisterul  Alberti  ar  fi  prins  400  Unguri  cu  vor  sosi  tunurile  şi  să  ţintim  numai  în  caii
         de  acel  ţăran,  în  etate  de  70  am,  care  era
                                                   istoriei  sale,  lăsăm  să  urmeze  o  rectificare  a  ajutorul  lăncerilor,  raportul  acela  al  Nemţi­ dela  tunuri  şi  imediat  să  facem  asalt  asupra
         decoarea  deputaţiunei  dusă  cu  Memorandul   lui,  cu  care  s’a  adresat  cătră  autorul  George  lor  e  jumătate  tals.  E  drept  că  Ritt-meiste-   duşmanului.  La  o  oră  după  miezul  nopţii  si
         la  Viena ?  Cine  nu  ţine  minte  vorbirea  lui                                    rul  Alberti  era postat  în partea  de’ cătră  Vest  sosiră  Ungurii,  cari  nu  ne-au  simţit  că  sun­
                                                   Bariţiu,  după-ce  a apărut  al  treilea  şi  cel din
         pătrunzătoare  şi  cu  simţământ  adevărat  ro­                                      de  Sebiş, cu  escadronu! lui  şi  Ungurii  au  pus  tem  postaţi  aci,  au  trecut avantgarda  şi acum
                                                   urmă  volum  »Părţi  alese  din  Istoria  Transil­
         mânesc,  zisă  în  faţa  deputaţiunii  şi  a  ade­                                   armele  jos,  pentru-că  îi  strîmtorisem  între  venia  grosul  despărţământului,  tunurile  încă
         renţilor  Românilor ?  Ne  este încă în proaspătă   vaniei  pe  200  de  ani  din  urmă*.
                                                                  i                           două  tocuri  şi  întâmplarea  a  fost  aşa:  în  nu  sosiseră  ci  erau  cu  200  paşi  înapoi.  Du­
         memorie  îmbrăţoşarea  Iui  cu  savantul Bianchi
                                                                    Vinerea,  21  Martie  1891.  noaptea  de  5  spre  6  Februarie  1849,  fiind  mitru  Onescu  din  Şibot  (fiind  beat)  iasă  din
         şi  Lueger.                                                                          Bem  în  Sebeş, pe  la  10  ore  noaptea  a trimis  pândă  afară  şi  descarcă  puşca  în  Unguri,  un
              Procesul  Memorandului  dela  Cluj  a  dat   Mult  Stimate  Domnule!
                                                                                              un  despărţământ  de  trupe  pentru  observare,  Kossuth Huszâr l-a puşcat, pe  fratele  său  Ioan
         din  nou  prilej  acelui  moşneag  cu  inimă  ti-   Venindu-tni  şi mie Ia  mână  a  doua parte  totodată  să  deschidă  comunicaţia  şi  să  se  Onescu  l-a  lovit  cu  sabia  în  cap,  însă  deşi
         neră,  de  a-’şi  desfăşura  vederile  sale  în  faţa   din  Istoria  Domniei-Voastră,  despre  Revo­ concentrere  cu  trupele  cari  i-au  venit  pe  la  era  greu  rănit,  nu  a  murit.  In  acest  moment
         miilor  de  Români,  după  sfîrşirea  căror  ex­ luţia  din  anii  1848/9,  am  văzut,  că  cu  multă  Brad  într’ajutor.  Fiind  eu  avizat  despre  re­ nu  prea  bun,  am  dat asalt  din  toate  puterile
         puneri,  îmbrăţoşarea  cu  Dr.  Vasilie  Lucaciu   scrupulositate  te-ai  sîrguit  a  clarifica  lucru­ terarea  lui  Bem,  încă  din  5  Februarie  am  şi  am  despărţit  armata  ungurească  în  două.
         a  emoţionat  până  la  lacrămi  pe  toţi  cei  de  rile,  ca  să  scrii  Istoria  adevărată,  însă  văd  făcut  cunoscut  tribunului  Ignat  Viorel  (din  Din  ai  mei  a  rămas  un  singur  mort,  eară
         faţă.  Un  moment  mai  sărbătoresc,  o  manifes­  că  în  multe  locuri  ai  scris  după  raporturile  Şibot,  frate  al  preotului  Ioan  Viorel  şi  a bu­ dela  insurgenţi  24.  Am  luat  24  cară  şi  72
         tare  mai  viuă  de  bună  înţelegere  între  inte-  care  le-a  făcut  armata  imperială  cătră  Ge-  nei lui Dr.  Dobo) cu scop de a-1 ataca şi  noi de  prisoneri,  între  cari  au  fost  şi  5  mueri,  pe
         liginţă  şi popor, abea s’a  petrecut  până  atunci.   neral-Comando,  care  însă  nu  sunt  tocmai  vre-o  parte.  Ne-am  adunat  şi  aşezat  Ia  posta  cari  pentru  apropiere le-am  trimis  în  comuna
         El  a cimentat  acel  principiu  măreţ,  că  numai   drepte,  fiindcă  şi  ei  au  tras  foc  la  oda  lor,  Şibotului  (acum  cârcimă)  din  drumul  ţării,  Şibot,  altedouă  căruţe,  în  cari  au  fost  preoţii
         atunci  ne  putem  aştepta  la  resultate  ducă­  precum  şi  Ungurii  la  a  lor,  şi  se  laudă  unde  aveam  o  posiţie  foarte  bună  de  atac de  de  reg.  Ioan  Muntean  dela  Oradea-mare  şi
         toare  la  scop,  dacă  popor  şi  inteliginţă  pur­ pe  sine.                       pe  dealul  deasupra  făgădăului  (acum  stricat),  Ioan  Cristian  din  Leta-mare  şi  doi  căpitani:
         cede  mână  în  mână  în  toate  ale  noastre  tre­  Insă  eu,  care  eram  atunci  de  30  ani  care  domina  terenul şes,  pe unde  duce drumul  un  căpitan  de  artilerie/  celalalt,  Ioan Popescu
         buri de bun  obştesc. Fie în comune,  oraşe, mu­  şi  eram  Centurion  (căpitan),  am  luat  parte ţării,  şi  de  după  garduri  şi  sălcii  de  amân­ Român  din  Haţeg,  trecut  la  insurgenţi,
   1   2   3   4