Page 3 - Activitatea_1902_01_03
P. 3

Nrut  2.                                                                ACTI VI TATEA                                                                        Pag.  3.

                                                  pania  a  4-a  pentru  representanţa  fondurilor   —    Oameni  amflbici   (cari  trăesc  în   —    Scandal  în   casina  d in   Reciche'
                 N O U T Ă T I                    grăniţereşti  a  fostului  Reg.  I.  Român,  care  apă  ca  şi  pe  uscat).          recul-m are.  Luni  seara a  concertat  în  sala
                        __        i________       este  conchemată  pe  19  Februarie  a.  c.  la   Despre  astfel  de  oameni  publică  o   casinei  din  Becicherecul-mare  un  taraf  de
                                                                                                                                       dame.  Un oficer a luat  parte  la  concert,  dim­
                                                  Sibiiu.                                    foaie  americană  un  studiu  foarte  interesant,   preună  cu  cânele seu.  Prim-notarul  orăşenesc
          —  SS  aduce  la  cunoştinţa  On.                                                  din  cari  extragem următoarele  particularităţi:
                                                      Primarul  numit,  ca  să  reiese  el,  de  di­                                   Dr.  Persici,  care  înlocueşte  pe  căpitanul  poli­
       public,  că  »Dacia«,  institut  de  credit   mineaţa  a  tractat  pe  alegătorii  din Hărău  şi   Pescarii  de  mărgăritare  din  Marea-roşie,  ţiei  suspendat,  a  dispus alungarea  cânelui din
       şi  economii  în  Orăştie,  a  primit  re-  Spini  cu  vinars  şi  a  provocat  cu  oamenii   renumită  prin  trecerea jidovilor  sub  conduce­ sală,  din  care  causă  s’a  iscat  o  scenă  turbu­
       presentarea  «Cassei  generale  de  săi scandal,  pescuind în tulbure,  drept răsplată   rea  lui  Moise  —  Beduinii  şi  sclavii  lor  au  o   lentă între oficer şi prim-notar. Drept  consecu-
                                                                                                                                       enţă
                                                                                                                                             au  urmat  provocări  la  duel  atât  între
       păstrare  din  Budapesta«  şi  aşa  a      a  şi  căpătat  47  voturi.               dexteritate  uimitoare  în  înotat  şi  cufundat.   oficer  şi  prim-notar,  cât  şi  între  secundanţi.
       făcut  posibil  publicului  nostru  sS-’şi     Ioan  Ginea,  tot  deacolo,  a  primit  48   Pe  la  mijlocul  lui  Martie  şi  începutul  lui   Afacerea  a  produs  mare  sensaţie  în  oraş.
                                                                                             Aprilie  pleacă  dimineaţa  între  3—4  ore  Be­
       poată  acuira diferite hârtii  de  va­     voturi,  observând  acesta  şi  oamenii  lui,
                                                  că  prin  purcederea  violentă  a  primarului  oa­  duinii  cu  luntriţele  lor  şi  îndată  ce  un  cu-   —    Marna  am orisată.  Gendarmeria din
       loare  şi  losuri,  cari  pe  lângă  o                                                fundător  descopere  pe  o  stâncă  sau  coastă  Bogojeva  a  arestat  zilele  aceste  o  păreche
                                                  menii  să  scandalizează,  a  cedat  voturile  lui,
       percentuare  sigură,  toate  câştigă       cu  înţelegerea  alegătorilor,  d-lui  Arsenie   de  corale  vre-o  scoică  cu  mărgăritare,  sare  amoroasă  interesantă,  anume  pe  soţia  învăţă­
       nesmintit  cel  puţin  cu  valoarea  Bunea,  secretar  al  fondurilor,  care  încă  pri­  în  mare  şi  fără  a  folosi  vre-un  aparat  —   torului  sârb  Milos  Milojevitz  din Iloc, o femee
                                                                                                                                       de  40  ani  şi  pe învăţătorul  sârb  Iovan Vuits,
                                                                                             înoată  spre  fundul  mării,  desface  scoica, care
        nominală.                                 mise  10  voturi,  aşa  s'a sfîrşit  alegerea,  având                                un  tînăr  de  18  ani. Istorioara e foarte picantă.
             Plătirile  sg  fac  în  rate  mici,   numitul  primar  47,  ear’  dl  Bunea  58  voturi.  e  lipită  de  stâncă,  şi  cu  ea  în  mână  să  vâs­  Nainte  de  aceasta  cu  vre-o  câte-va  luni  s’a
        şi  deja  dela  a  doua  rată  parti­          Verificarea  va  decide,  care  o  să  rămână   leşte  earăşi  spre  suprafaţă.  Asemenea  pur­ logodit  învăţătorul Vuits cu  fiica învăţătorului
                                                                                             ced  ei  şi  atunci,  când  naufragiându-se  o  co­ Milojevitz  şi  peste  vre-o  câte-va  săptămâni
                                                  deputat.  La tot  caşul  lucruri  imorale  nu  se
        cipă  cumpărătorul  la  toate  câş­                                                  rabie,  sco  tmărfurile  din  fundul  mării,  numai   era  să  fie  nunta.  Deodată  dispare  mirele
                                                  pot  admite  şi  drept  a  avut  odinioară  Br.                                      dimpreună  cu  fiito a re a   s’a  so acră,  ear’
        tigurile                                  Urs,  când  pe  un  representant  ales  pentru   dacă  le  este  cunoscut  încât-va  locul  unde   mireasa  găseşte  sub  perină  o  scrisoare  a
             Desluşiri  sg  dau  la  »D acia«.    beutură,  l-a  luat  de  mână  şi  l-a  dat  pe  uşe   s’a  întâmplat cufundarea  năii.  Meseria  aceasta   mamei  sale  în  care-i  scrie:  «Tu  eşti  încă  tî-
                   *
                                                                                             o  exerciază  în  parte  prin  copii  de  arapi,  nără  şi  îţi  găseşti  uşor  un  bărbat  potrivit,
                                                  afară.                                     pe  cari  îi  cumpără  în  târgul  de  sclavi  şi  pe  în ale  cărui braţe  vei  uita  totul.  Mi-e  mi-s’a
          —  > T r ib u n a »  din Sibiiu  referitor  la ale­  însăşi  alegerea  de  primar  a  lui  Petru                             oferit  acum  norocul  şi  nu  l-am  putut  lăsa
       gerea  de  deputat  din  Ighiu,  mai  publică  un  Ginea,  s’a  săvîrşit  în  mod  arbitrar,  cu  care   cari  îi  constrîng  a scoate  din  mare  scoica  cu   din  mână.»  Mireasa  din  desperare  a  luat
        raport,  fireşte  dela  un  anonim,  în  care  acel  prilej  însă l’am  fost  cruţat  şi  noi,  acum  însă,   mărgăritare  ce  le-o  arată,  ceea-ce  neputând   o’ravă  şi  a  murit  după  chinuri  grozave,  ear
        anonim  are  obrăznicia  a  minţi  în  public,  că  la  insistinţa  alegătorilor  ne ţinem  de tatorinţă   sau  nesuccedându-le  a  face,  sunt  în  modul   soţul  părăsit  (şi  totodată  tată  nenorocit)  a
                                                                                             cel  mai  barbar  bătuţi  si  chinuiţi.   tăcut  arătare contra  soţiei  sale  şi  a  fostului
        dl  Dr.  Aurel  Muntean,  candidatul  naţional,  a-i  face  răvaşul  păcatelor  sale,  ca  se  se
        a  ştiut  că  reuşita  lui  e  sigură,  şi  totuşi  a  ştie  ce  plăteşte.               Minuni  lac  şi locuitorii insulei  Sandwich ;  său  coleg  şi  ginere  in  spe,  fiind-că  deodată
                                                                                                                                       cu dispariţia  lor  au  dispărut  şi  cele  300  fl.,
        repăşit?!  şi  prin  asta  odată pentru  totdeauna   Aşa  de  ex.  nu  de  mult  a  beut  în  câr-   cu  ocasiunea  unui  naufragiu  oameni  de   cari  erau  să  fie  zestrea  fetei.  Pe basa  acestei
                                                                                             aceştia  au  sărit  în  mare  şi  au  înotat  în  con­
        ar  fi  pierdut  atât  dînsul,  cât  şi  alţi  candi­ cima  jidanului  şi  pe  rămăşag  sa  lăsat  să-’l                       arătări  a  fost  arestată  la  Bogojeva  această
                                                                                             tinuu  peste  6  ore,  până  a  ajunge  la  uscat.
        daţi   români,  încrederea  Moţilor,  cari  în  lege  de  masă  şi  umbla  cu  masa  după  el                                  ciudată  păreche  amoroasă.
                                                                                             Dară  insulanii  din  Hawaiti  şi  pe  aceştia  se
        urma acestei  «greşeli«  a  dini  Dr. A. Muntean  prin  casă,  căşunând  rîs  spre  batjocura  celor
                                                                                             pare  că  îi  întrec.  Un  rege  de  ai  lor  a  ales
        a rămas  deprimaţi  foarte.               de  faţă  şi  a  tistiei  sale.                                                           Un  monument  pentru  baronul
            Faţă  de  această  minciună  tendenţioasă,   Mai  avem  şi  alte  indicii  despre  mani­  6  bărbaţi,  cari  sărind  în  mare  au  stat  sub   Ketteler.  —  împăratul  Wilhelm  a  pri­
                                                                                             apă  4  inşi  4, al  5-lea  5,  eară  al  6-a  71/2  mi­
        declarăm,  că  dl  Dr.  Aurel  Muntean  convin-  pularea  venitelor alodiale,  scoase  ca repartiţie                           mit  planul  de  a  se  ridica  un  monu­
                                                                                             nute  şi  aceasta  la  o  adâncime  de  U/2  mile
        gându-se  despre  proporţiunea  voturilor  şi  de  pe  spinarea  bieţilor  locuitori,  despre  cari                            ment în  memoria  baronului  Ketteler,  fos­
        conferind  cu  bărbaţii  sti  de  încredere,  dnii  însă  cu  alt  prilej.           engleze pe  fundul  mării.
                                                                                                 Considerând  măestria  acestor  oameni  şi   tul  ambasador  al  Germaniei  la  Peking,
        Ios.  Gomboş  (Abrudsat)  şi  Ioachim  Totoian   Acum  odată  numai  atâtea.                                                   care,  după-cum  se  ştie,  a  fost  asasinat
                                                                                             că  ei  petrec  aproape  toată  ziua  pe  apă,  nu
        fChişfălluj,  cu  consensul,  ba  la  iniţiativa                                     te  va  surprinde  tînguirea  lui  Iamâs  Cook,   de  boxerii  chinezi.
        acestor domni, a repăşit, deoare-ce nu mai erau   —    D ar frum os.   Episcopul  gr.-cat.  rom                                     Monumentul  acesta  va  fi  aşezat în
        prospecte  de  învingere.                 din  Oradea-mare,  Excelenţa  Sa  Mihai  Pavel.   căruia  în  a  3-a călătorie  în  jurul  lumei  i-au   grădina  castelului  din  Miinster şi  frontul
             DI  Dr.  A.  Muntean  a  cerut  dela  «Tri­  a  dăruit  150.000 coroane  pentru a să zidi  din   furat  cuele  din  acea  parte  a  corăbiei,  care   va  fi  îndreptat  spre  cimitirul  central,
        buna» destăinuirea raportorului mincinos, dară,   nou în Oradea-mare seminarul tinerimii gr.-cat.   era  sub  apă.             unde  se  află  îngropat  baronul  Ketteler.
        preafireşte,  «Tribuna»,  bagseamă  simţându-se   rom.  zidit încă pe timpul  împăratului  Leopold
                                                                                               —    Răm ăşag  pe  4  m ilioane.  Ni  să     Monumentul  acesta  va  fi  lucrat  de
        solidară  cu  astlel  de  minciuni,  nu  şi-a  tradat   II.  Zidirea  a  fost  acum  într’o stare  de  tot rea,   aduce  din  Krakkau (Gahţia)  vestea,  că  a  so­ sculptorul  Hidding,  şi  va  avea  o  înăl­
        tovarăşul,  nu  cumva  acel  mincinos  să  poată   eară  guvernul  a  promis  un  sprigin  de  5000   sit  acolo  medicul  Georgescu  din  Bucureşti.  ţime de  16 metri,  aşezat fiind  pe o  colină
        ii  predat  dispreţului  binemeritat  al oamenilor   cor  Fapta  generosului  Episcop  vorbeşte  de   Acest  medic  s'a  rămăşit  cu  prinţul  român  tăiată  în  stâncă.  La  soclu  se  află  in­
        •cinstiţi.                                 sine  de-ajuns.                           Catacuzinp,  că  în  doi  ani  va  cutreera  toată  trarea  în  criptă.  Deasupra  se află efigia
             Aşa  ştim,  că  dl  Dr.  A.  Muntean  vă                                        lumea  pa  jos,  fără  nici  un  ban.  Doctorul  mai   în  bronz  a  defunctului,  încungiurată  de
        intenta  proces  de  presă  contra  «Tribunei»   —    P entru învăţători.  Ministrul de culte   are  un  tovarăş,  care  a  apucat  pe  alt  drum  steaguri  de  boxeri  şi  cu  inscripţia:  »In
        nu  pentru-câ  doară  prin  minciunile  vădite   şi instrucţiune publică  prin  o  ordinaţiune  spe­  şi  se  va  întâlni  cu  Georgescu  în  Hamburg.
                                                   cială  imputerniceşte  d’acum încolo  pe  respec­                                    memoria  baronului  Clemens  de  Ketteler,
        ale unui  anonim  ar  putea fi cineva ofensat, ci                                    Dacă  pe  doctorul  Georgescu  l’ar  împedeca  care  a  căzut  la  28  Iunie  1900,  victima
                                                  tivii  inspectori  şcolari  reg.  de-a  legalisa  valid
        pentru-că  prin  delarvarea  acelui  calumniator,                                    ceva  în  drumul  său,  tovarăşul  său  are  să  fa­ datoriei  sale  ca  ambasador  al  imperiu­
                                                   şi  fără  taxă  eventualele  acte  trebuincioase
        credem  că  barem  cu  unul  se  va  împuţina                                        că  calea,  care  Georgescu  nu va putea-o  face.  lui  german «.
                                                  învăţătorilor.
        numărul  acelor oameni  stricaţi,  cari  pe  arena
                                                                                             Georgescu  călătoreşte  în  haine  de  ţăran  rus.   Pe  obeliscul  pe  care  se  află aceste
        publicisticei  noastre  duc  rolul  principal  cu                                    Pe  drum  îşi  va  câştiga  cele  trebuincioase  cuvinte,  se ridică figura  Sf.  Michail,  care
        activitatea  lor  de  după  tufă.            —    Am m onal.  Aşa  s’a  botezat  cea  mai   cântând.  El  eu  un  tinăr  de  24  ani,  şi  toarte  cu  mâna  stângă  ţine  scutul,  ear’  cu
                                                   nouă  materie  explosivă,  cu  care  s’au  făcut
                                                                                             vânjos  şi  puternic.                     cea  dreaptă  o  lance.  Pe părţile laterale
                                                  în  17  a  lunei  curgătoare  probe  de  împuşcat
          —  P r im a r   scandalos.  Mai mulţi  locui­                                                                                se  află  dou6 frumoase relifuri. La dreapta
        tori  şi  metnbri  de  comunitate  din  înveci­  cu  o  obiţă  (fel  de  tun),  de  asemenea  nouă,   —    Poporaţiunea  în   R usia.   Se  ves­  este  portretul  împăratului,  cu  inscripţia:
                                                   de  un  calibru  10  cm.  Efectul  distrugător
        nată  comună  grăniţerească  «Spini»,  s’au  în­                                     teşte  din  Petersburg,  că  oficiul  central  de   «Popoare  ale  Europei,  păstraţi  cele  mai
                                                   al  granatelor  umplute  cu  această  materie  a
        făţoşat  azi  la  Redacţia  noastră  şi  amărîţi                                     statistică  a  publicat resultatul recensământului   scumpe bunuri  ale  voastre«.  Sub  această
                                                   fost,  după  «Pester  Lloyd»  —  îngrozitor.  Ex­
        până  în  suflet  de  lucruri  netrebnice,  ce  le                                   ale cărui  date le-au adunat încă în  1897.  După   inscripţie  se  află  o  cruce.
                                                  perimentele  s’au făcut  sub  conducerea  briga-   raport Rusia  atunci  avea  125,668.000 locuitori.
        comite  primaiul  de  acolo,  Petru  Ginea,  ne                                                                                      Scăiţa  de  pe  partea  stângă  arată
                                                   dirului  de  artilerie,  a  generalului  Ludovic
        roagă  a  publica  pe  responsabilitatea  lor  ur­                                   Dintre  aceştia 87.389  sunt  de religie ortodoxă   Germania  la  ţărmul  mării,  trimiţend  pe
                                                   Merkel  în  presenţa  întregului  corp  de  gene­
        mătoarele  lucruri  scandaloase.                                                     1,520000 rom. catolici,  13,888.000 muzulmani,   fiii ei  pe  corăbii în  depărtare,  ca  să răs-
                                                   rali  şi  oficeri.  Resultatul  se  zice  că  a  fost
            La  26 c.,  adecă  Duminecă,  s’a  ţinut  ale­                                   5,189.000  jidani,  ear’  3,733.000  protestanţi.   bune  crima  săvîrşită  de  boxeri.
        gerea  de  deputat  pentru  o  parte  din  com­  peste  toată  aşteptarea  favorabil.  Ceiaialţisunt de deosebite religii sau fără religie.
        prindă,  însă  chiar  o unguroaică,  care eară  am  la  Câmpeni  şi  ne  putând  isbuti  nici  în  un   Nota  Red.  Din  toată  procedura  lui  Moş  prin  curăţenia  ei,  păreţii  erau  văruiţi  cu  alb
        scăpat-o  dela  moarte,  mi-a  făcut  de  ştire, că  chip,  pentru-că  la  toate  vadurile  Murăşului  Herlea  nu  reiasă  decât  numai  o  inimă  no­ perdelele  albe  şi  dese,  erau  lăsate  în  jos.  In
        să  mă  depărtez  de  acasă,  precum  m’am  şi  erau  străgi  de unguri şi  nu  putea  nime  trece  bilă  de  ţăran,  care  s’a  purtat  întru  toate  casă  mult  miros  de  sulcină,  la  dreapta  două
        depărtat.  Insurgenţii,  dacă  nu  m’au  găsit,  dincolo.  Spionul  acesta  a  fost  un  Român  cinstit ca căpitan  şi combatant,  pe când  mulţi  mari  divanuri  cu  velinţe  roşii  şi  verzi,  ţăsă-
        au  promis  judelui comunal  de  atunci  Simion  din  comuna  Sălişte,  cu  numele  Oprea  Vlad,  alţii  au  profitat  de  izbânzile  lui.  Furci  ar  fi  tură  de  casă.  Intrând,  dăm  cu  ochii  de
        Mihu  (moşul  lui  Dr.  Ioan  Mihu)  ca  să  mă  întorcându-se  înapoi  fără  nici  o  ispravă,  din  meritat  toţi  aceia,  cari  altceva  decât  jafuri  Eminovici,  tatăl,  care  ne  zice :
        prindă,  1000  fl.  m.  c.  Judele  îndată  a  adu­ norocire  ne-am  întâlnit  amândoi  în  muntele  nu  au  comis.  După  de  aceia  ar  fi  fost  con­  «Eată-vă  finul,  botezaţi-1 U  Ear  mama
        nat  juraţii,  gornicii  de  pădure  şi  jutarii  de  «Văratic»,  unde  mi-a  înmanuat  o  epistolă  sult   se  face  goană  cu  pârcălabii  comune­ adaugă: «botezaţi-1 I dar’vă rog nu-1 deşteptaţi!»
        câmp,  apoi  mai  câţiva  oameni  şi  cu  feciorul  dela  Nicolae Bălcescu, translatorul lui Ltiders,  lor.  De altcum  ajunge-i-va  b’ăstămul,  precum   Cum  aveam  de  gând să-’l botezăm,  nici
        lui,  Mihâilă  Mihu  (tata  soţiei  lui  Orbonaş)  in  care ne  provoacă,  ca  pentru  eliberarea na-  pe  mulţi  i-a  şi  ajuns  deja.  noi  nu  ştiam,  ba  chiar  nici  visam.  Priveam
        dintre  cari  unii  şi azi  sunt  în  viaţă  şi  venind  ţiunei  şi a patriei,  să  aflăm  mijloace,  ca  să  se               noul  născut  de  departe  şi  cu  mirare.  Muţi
        peste  munte,  unde  eram  cu  familia,  că  eu  poată  strecura  numitul  spion  până  la  Iancu.                             era  de  tot  uimit,  el  care  nu  văzuse  încă
                                                                                                 Cum a fost botezat Eminescu.*)
        de  Români  nu  m'am  păzit,  ne-au  ocolit  să  M’am  pus  în  frunte  şi  am  trimis  la  Balomir,                           copil  mic,  de  odată  un sunet  străin,  un plâns
        ne  prindă,  după  mine,  dacă  am  văzut  că  nu  pe cumnatul  meu, Nicole  Mihaiu, pe  servitorul                            necunoscut,  o  mişcare  în  leagăn  şi  bâeţelui
        mă  pot  prinde,  a  puşcat  chiar  feciorul  ju­ fratelui  meu  popa  Ioan  Herlea,  pe  Apost   Doamna  Constanţa  de  Dunca  Schiau  deschise  ochii.  Muţi  rămase  electrisat.  Apoi
        delui,  Mihailă  Mihu  (tata  mai  sus  numitei   Barbu,  care  şi  azi  este  în viaţă,  să caute Mu-   povesteşte  următoarele:  repede  la  leagăn,  sare,  strigă,  se  extasiază
        cocoane).  Au  prins  însă  pe  cumnatul  meu,   răşul  pe  alt  loc,  ca  să  putem  trece  cu  spio­  Era  în  ziua  de  sf.  Constantin,  părinţii  şi  deschide  o  cutie  de  cristal  roşie.  Sfir 1
        Ilie  Mihăilă,  care  fusese  sergent  la  gardă  şi   nul.  Am  şi  aflat  locul  şi  am  trecut  la  co­  mei  şi  d-na  Balş  voiau să  fie  singuri  în  acea  Sfîr 1  un  nor  de  fluturi  sboară  peste  noul
        a  fost  şi  el  cu  mine, când  au  avut  atacul  cn   muna  Acmar,  la  George  Bota  şi  acela  a  dus   zi,  singuri  cu  tristele  lor  amintiri ;  pentru  născut  şi  eu,  ca  să  nu  rămân  îndărăt,  arunc
        insurgenţii  la  posta  din  drum.  A  doua  zi l-au   pe  numitul  spion  până  la  Iancu  şi  trecerea   acea  zi,  eu  şi  cu  Muţi  (fiiul  d-nei  Balş)  peste  prunc  toate  florile  mele.  Ce  făceau
        dus  la  Orăştie  şi  Iau  predat  la  Unguri  şi  în   aceasta  s’a  repeţit  de  patru  ori,  până  mai   hotărîsem  botezul  copilului  d-lui  Eminovici,  ceialalţi  nu  ştiu ;  dar  Muţi  şi  eu  eram  plini
        aceeaşi  zi  l-au  împuşcat  fără  nici  o  judecată,   pe  urmă  a  trebuit  să  ducă  o  scrisoare  în   un  botez  plăsmuit  de  noi,  cari  eram  copii  de  bucurie,  de  entusiasin,  de  conştienţa  ma­
        rămânând  soru-mea  văduvă  cu  patru  prunci   fortăreaţa  Alba-Iulia,  Ia  generalul  Augustin,   ca  de  4—5  ani.  La  11  ore,  21  Maiu  1849,  relui  nostru  act  împlinit.
        (mai  târziu  călugăriţă  în  România).   care  o  a  dus  popa  Vasilie  Crainic  din  Bul­  eram  gata,  amândoi  purtam  haine  negre,   Am  plecat,  spune  d-na  Dunca,  uitând
                                                                                             însă  gulere  albe,  purtam  haine  negre,  căci  să  dăm  nume finului  botezat de noi  cu  fluturi
                                                  buc.  Toate  acestea  le-am  păţit  eu  şi  mă
             După-ce  am  scăpat  şi  din  mâna  Ro­                                         murise  Constantin Balş, tatăl  lui Muţi. Mergem  şi  flori.  Numele  însă  l’a  primit  dela  alţii.  Un
                                                  subscriu
        mânilor  (trădătorilor),  pe  la  Dumineca  a  4                                     în  aceea  casă  mică,  joasă,  însă  sclipitoare, nume  ce-1  ştiţi  cu  toţi, ce  nu-1 va uita nimeni,
        după  Paşti  a  trimis  generalul  LUders  pe   Al  D-voastră  sincer  stimător                                                un  nume  scump  Românilor,  numele  de
                                                                                                  *)  Notiţă  biografică  din  broşura  «Amorul  în
        un  spion,  ca  să  ducă  o  înştiinţare  la  Iancu  Nicolau  Herlea  senior  m.  p.  poesiile  lui  Eminescu»,  de Miron  Nicolescu,  Mihail  Eminescu.
   1   2   3   4