Page 4 - Activitatea_1902_01_03
P. 4

Pag.  4                                                               ACTIVI TATEA                                                                          Nrul  3


             —    Cât  costă  palatu l  cel  nou  al  la  15  Februarie  n. tot la  primăriile  comunale  s’au  întâlnit  cu  o  haită  de  lupi.  S’a  încins  Albrecht  (Austro-Ungaria),  ne  transpune  mai
          dietei.   Aproape  20  de  ani  sunt,  de  când  şi  Ia  perceptoratele  orăşeneşti.  Cel-ce  n’a  între  călători  şi  lupi  o luptă grozavă  pe vieaţă  multe  lucrări  ale  sale  proprii  şi  anume:
          s’au  început  lucrările  pentru  zidirea  noului  înaintat  fasiunea  până  la  31  Ian.  n.,  ori  n’a  şi,  moarte.  Dar’  ca  mai  totdeauna,  lupii
                                                                                                                                               1.  »Cultura  hemeiului*  —  Bucureşti,
          palat  al  dietei,  care  în curând  va  fi  terminat  justificat  întârzierea  ei  până  la  15  Februa­ au  eşit  învingători,  şi  au  mâncat  caii  şi  pe
                                                                                                                                          Tipografia  Euf.  N.  Miulescu,  str. Câmpinearm,
          şi  dieta  îşi  va  putea  continua  şedinţele  în  rie  st.  n.,  pierde  avantagiul  ce  i-1  dă  legea  toţi  drumeţii,  căci  nici  unul  nu s’a  mai  întors
                                                                                                                                          Nr.  46,  anul  1892,  broşurată,  cu  19  pagini.
          palatul  ei  cel  nou.  Acest  palat  măreţ  nu are  pe  acest  an,  adecă  nu  i-se  mai  scade  nimic  acasă.  A  doua  zi  numai  o  baltă  de  sânge
                                                                                                                                          Preţul  50  bani.
          păreche  în  toată  lumea  atât  în  privinţa  mă-  din  darea  suplementară  (aruncul)  după  casă  mai  da  veste  despre  groaznicul  ospăţ  al
                                                                                                                                               2.  De  pe  termele  model  ale  Archidu­
          rimei,  cât  şi  în  privinţa  formei,  în  care  e  şi  pământ.                     lupilor.
                                                                                                                                          celui  Albrecht,  »Cultura  cu  abut«,  Bucureşti,
          zidit.  Pe  dinlăuntru  încă  e  deja  cu  gust  în-
          frumseţat.                                   —    Câte fo i  are  Germ ania?   E vorbă   —    Calendarul  secerii.  In  Ianuarie  se   Lito-Tipografia  CarolGobl, 16 str. Doamnei 16.
               In  21  Ianuarie  1902  preşedintele  dietei,   aici  numai  de  foile  politice  şi  cele  cari  apără   seceră  în  Argentinia,  Chile  (America-de-sud),   anul  1892, broşurată,  cu 20 pagini Preţul 50 b.
                                                     interesele  vre-unui'ram  de  comerciu  sau  in­
          contele  Albert  Apponyi,  a  înaintat  dietei  ra­                                  şi  în  Australia,  în  Febr.  în  India  şi  Egipetul-   3.  «Industria  berei«  hemeiul  şi  «Viţele
                                                     dustrie.  De  present  apar  în  Germania:
          portul  ministrului-preşedinte  Coloman  Szâli                                       de-sus,  în  Mattie  în  Egipetul-de-jos,  în  Apr.  Americane»  (Berea  este  pânea  licuidă  a  să­
                                                      457 de foi  1  (odată) la săptămână
          despre  cheltuelile  ce  s’a  ufăcut  cu  zidirea                                    pe  insulele  Cipru,  Cuba,  apoi  în  Asia-mică,  racului)  Bucureşti,  Tipografia  «Gutenberg*
                                                      618  »    2  ori        *
          acestui  palat. Numai în  anul  acesta  1902  s’au                                   Mexico  şi  Persia.  Recoltă  bogată  au  în  Mai  Ioseph Gâbl,  str. Doamnei  25.  Preţul  50 bani.
                                                      978  »    3   »    »           foi  mici.
          cheltuit  până  acum  2,373.3444  cor.,  ear’  în                                    Florida  şi  Texas  (Statele-Unite, Azia-centrală,  Broşură  cu  31  pagini,  1896.
                                                      106  >    4   »    >    »
          anul  trecut  1901  s’au  cheltuit  1,633.387  co­                                   China,  Iaponia,  Maroco,  Algeria  şi  Arabia),
                                                       12  »    5   »    »    >                                                                4.  «Cultura  sfeclei*. Industria  zahărului
          roane.  Peste  tot  începând  din  1  Noemvrie                                       In  Iunie se strînge  recolta în statele  balcanice   şi  Agiul.  Bucureşti  Tip.  «Gutenberg*  Ioseph
          1884  până  în  10  Decemvrie  1901  a  costat  1100  >  6  »  »                     Ungaria,  Rusia-de-sud,  Spania,  Portugalia.   Gobl,  str.  Doamnei  23,  anul  1896.  Broşură
          zidirea  acestui  palat  cam  32  milioane  cor.  87  »  7  ■ »  >  *    J foi mijlocii  Francia-de-sud, Italia şi  câteva st. din America-   cu  44  pagini.  Preţul  1  leu.
              Palatul  e  aproape  gata  şi  pe  dinlăuntru.                                   de-nord.  In  Iulie  începe secerea  în  Germania,
                                                        1  »   11   »    »    »
          Cu lucrările,  cari  mai  sunt,  să  vor  mai  chel­  73  »  12  >  »  »             Austria,  Şviţera,  Francia-de-nord,  Rosia-de-   5.  «Criza  Agricolă-Financiară*,  Reme­
          tui  încă  3  milioane  100  mii  coroane.   11  »   13   >    »    »                vest,  în  August  în  Belgia,  Olanda,  Anglia-de-   diile  şi  Agiul.  Bucureşti,  Tip.  «Gutenberg*
              Acum  poate  fiecare  pricepe,  de  ce  sunt                          foi  mari.  nord,  Rusia-centrală  şi  Danemarca.  In  Sept.   Ioseph  Gobl,  str.  Doamnei  23,  anul  1896.
                                                        6  »   18   »   »     »
          dările  aşa  de  mari  şi  grele.  Căci  acest  gran­                                vine  la  rînd  Şvedia,  Norvegia,  în  Octomvrie   Broşură  cu  36  pagini.  Preţul  1  leu.
                                                        1  »   19   >   »     »
          dios  palat  e  zidit  din  sudoarea  milioanelor   1  »  20  »  >  »                Scoţia.  In  Noemvrie  se  seceră  în  Transvaal   6.  «Societăţile Agricole* şi  căuşele  mi-
          de  cetăţeni  ai  Ungariei.                                                          şi  Peru.  In  Decemvrie  în  India-posterioară,  seriilor  Agriculturei  noastre  (Răspuns  unor
                                                         Cu totul  dară 3451 de foi.  Dintre  aceste
                F asiunile  asupra  datoriilor In­  1087  stau  în  serviciile  deosebitelor  partide,   Birma,  şi  New-South,  Wales.  critici)  Bucureşti, Tip.  «Gutbg*,  str.  Doamnei
            —                                                                                                                            23 anul  1897.  Broşură de 22 pag.  Preţul  1  leu.
          tabulate pe case ori  moşii.  Cei  cari plă­  792  stau  în  afară  de  partid,  ear’  restul  n’au
                                                    program  pronunţat.
          tesc  interese  pentru  datorii,  sau  rente  In­                                                                                   7.  «Eminescu*  Pesimist,  Profet  şi Eco­
          tabulate  pe  case  şi pământuri  ale lor,  dobân­    M âncaţi  de  lupi.  E  cunoscut,  că   BIBLIOGRAFIE:                    nomist.  Supliment  la  Revista  «Prim  vara*
                                                      —
          desc  un  scăzâmânt  al  dării  suplementare,  iarna,  când  e  ger  mare,  lupii  nu  să  sfiesc,                             Bucureşti.  Tipografia «Gazeta Săteanului*  117
          adecă  al  aruncului  după  darea  de  casă  şi  minaţi  de  foame,  a  să  apropia  de  casele   —  Dela  Librăria  Tipografiei  archidiecesa-  Calea  Victoriei  1899  Broşură  cu  106  pag.
          pământ,  dacă  fac  în  timpul  prescris  de  lege  oamenilor,  ba  de multe-ori  s’au  văzut  lupi  in­  ne  în  Sibiiu  se  poate  procura  »o pagină  din  Preţul  1  leu.
          fasiunile  lor  asupra  acestor datorii  intabulate.  trând  şi  în  oraşe,  să  înţelege  noaptea.  Pe   Itupta  noastră  pentru  existenţă«.  Ar-   In  aceste  broşure  originale,  scrise  pe
          Fasiunile  se  pot  face  până  la  31  Ianuarie  cânp  haitele  de  lupi  să  preumblă  iarna,  ca   ticoli  reproduşi  din  ziarul  „Telegraful  Ro-  basa  studiilor  economice,  autorul  a  depus
          st.  n.  pe  blanchete  ce  se  capâtă  la  toate  oameni  prin  târg.  La  noi  până  acum  n’a   mân“  anul  1900  şi publicaţi de  Nicolau  Ivan  totul  ce  a  mai  contras  din  extinsa  şi  temei­
          primăriile  (antistiile)  comunale  şi  se  pot  pre­ tost  iarnă  aspră  şi  după-cum  să  proroceşte,   protopresbiter,  asesor consistorial,  membru  în  nica  sa  praxă.  Modul,  cum  materialul  este
          da  în  decursul  oarelor  de  oficiu,  provâzute  nici  nu  va  fi  In  Sârbia  însă,  după-cum  să   comitetul  central  al  »Asociaţiunii  pentru  lite­ împărţit,  apoi  limba  curată  şi  la  înţeles,
          cu  datele  şi  cu  subscrierea  de  lipsă.  La  cas  vesteşte,  e  iarna  toarte  grea  şi  deci  călătorii   ratura  română  şi  cultura  poporului  român*. sunt  tot  atâtea  atribute,  prin  cari  broşurile
          de  boală  sau  ivindu-se  altă  pedecă,  din  pri­ sunt  foarte  des  expuşi  la  primejdia  de   Preţul  1  cor.             se  recomandă  de  sine.
          cina  căreia  cineva  n’a  putut  preda  la  timp  a  fi  mâncaţi  de  lupi.  Un  astfel  de  cas  înfio­                          Toate  se  află  de  vânzare  la  Aurel  P.
          lasiunea  sa,  celui  împedecat  îi  stă  în  drept  rător  s’a  întâmplat  aproape  de  satul  Urzica   Compatriotul  nostru  Ioan  S.  Ordean,  Ordean,  în  Romosz  u. p.  Szâszvâros  (Orăştie)
          a  face o cerere  de  justificare,  arătând  căuşele  (în  Sârbia).  Des  de  dimineaţă  mai  mulţi  oa­ născut  în  Romos, cotul  Hunedoarei. Absolvent  şi  le  recomandăm  şi  noi  cu  toată  bunăvoinţa
          pentru  cari  a  fost  împedecat  şi  înaintând  meni  să  întorceau  în  două  sănii  acasă  dela  al  şcoalei  de  Agricultură  dela  Ferestrău,  lost  on.  public.
         fasiunea  datoriilor  sale  pe  imobile  încă  până un  ospăţ  (nuntă)  din  satul  vecin.  Pe  drum bursier  pe  termele  model  ale  Archiducelui













                              „ D A C I                      A “


         institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.




                         Reşedinţa  societăţii:  Orăştie  (Szâszvâros,  Broos).


                    Birourile  societăţii  se  află  în  casele  proprii:                                                        xistă  deja  de  13  ani  şi  este  pro-
                     (Strada  Berăriei  nr.  12,  lângă  posta  regească).                                              văzută  cu  to t    fel ul  de   m a t e r i a l
                                                                                                                        neces ar,   ca  ori-care  altă  tipografie.

                            Capital  social  100.000  cor.
                                                                                                                        institutul  Wipogpafie
                                    Operaţiunile  societăţii  sunt:

                                                                                                                                          ?inei?va“
            A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­    D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă                                        99
         care.                                       siguranţă  hipotecară.
         a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe                           pe    lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c o­
            cor.  5 72%.                             aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-                        m a n d e  r e p e d e  şi  cu  preţ uri  m o d e ­
         b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ     ţiile  legale  existente,  procurându-şi                           rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
            de  un  an  cu  6%-                      concesiunea  forului  competent.                                   a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e   şi
         c)  depuneri  făcute  de  biserici, şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­
            corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop   blice,  pe  cari  în  cas  de  lipsă  le  poate                    t'ârâ  erori.
         de  binefacere  cu  6%-                     lombarda.                                                                Până  de  present  se  bucură  de  sprigi-
               Contribuţia  erarială  pentru  su­      G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.                                nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
         mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­                               aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
              Regulamentul  special  pentru  de­     cruri  mobile.                                                      a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  or i - c e
         puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­                             ucrare.
         puneri.                                     merciale  şi  economice,  în  societate
              Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.                                                Ca  unica t i p o g r a f i e   românească în
         pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
         vează  fără  întârziere.                      L)  Arendează  şi  ex arendează  rea                             voitorul  sprigin  al  celorlalte  1 n s t i t u te
            B)  Acoardă  credite  personale  pe      lităţi  şi  alte  drepturi  şi  întreprinderi                      rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
         lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.
            C)  Acoardă  împrumuturi pe efecte.                     Direcţiunea.




                     ■ir



                                                                             „MINERVA"  institut  tiopgrafiic  în  Orăştie.
   1   2   3   4