Page 1 - Activitatea_1902_02_04
P. 1
Anul II. O r ă ş t ie , 6 Februarie n. 1902. Nr. 4
redacţiei şi acelea nu sâ înaACTIVITATEA Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
ABONAMENT:
INSERTIUNI:
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
poiază. Pentru România ţi străinătate:
Pe an 16 franci.
foaie politică, economică, socială şi literară.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
Sâ nu negăm râul, dacă vrem sâ-’l şi în special contra activităţii d-lui Dr. că cineva ia parte la un conventicol,
Câteva vorbe. vindecăm. A. Muntean, ce a desvoltat în cercul ori scrte ceva «apel«t ori apoi pe lângă
— Răspuns „Tribunei". — Sâ nu afirmăm, că există solidari Orăştiei. oareşi-care apanagiu, adecă plată, su
tate, dacă tocmai şi membrii comitetului Dovadă e, că: acel apel în sute fere închisoare) şi apoi agraţiarea îl
naţional au fost certaţi unii cu alţii) ca de exemplare s’a trimis preoţilor şi scoate din sărite şi aleargă pe la cel
Sub acest titlu scrie „Tribuna11 din
nişte duşmani de moartei alegătorilor din cercul Orăştiei imediat mai mare oprimător al naţionalităţilor,
Sibiiu doi articli lungi, al căror înţeles
Da, a fost solidaritate; o solidaritate înainte de alegere; ca 30 pdTdlîseze pe la baronul Bdnffy, închinându-se cu
ar fi, că deoare-ce partidul naţional era
admirabilă — în nelucrare. însufleţirea înălţătoare şi viul mulţumită pentru graţie, şi lasă apoi
certat şi divisat, apoi nu s’a putut de intexes al poporului faţă de causa sa causa mare — baltă; noi nu-l conside
libera : să intrăm în activitate parla Această solidaritate păcătoasă, adecă: proprie, ce au fost produs vorbirile d-lui răm de om mare/
mentară ori nu P nelucrarea perfectă, — a călcat’o dl Dr.
Zice mai departe, că „înţelegerea s’a A. Muntean. Dr. A. Muntean prin comunele în cari Chestia «valoarei* bărbaţilor noş
s’a presentat. tri în mod adevărat numai şi numai
făcut (IP) numai în preajma alegerilor Şi bine ar f i fost, dacă se călca
A fost un mijloc regretabil acel în parlamentul ţerii se va lămuri.
dietale“ când, apoi a văzut, câ toţi băr această solidaritate în toate cercurile „Apel") spre a strica causei noastre, şi
baţii noştri de valoare (1) s’au pronunţat electorale române; pentru-că şi dacă Azi, în situaţia noastră naţional-
a seduce pe mulţi în tabera adversari politică domneşte, s6 fim sinceri, un
pentru — pasivitate. n’ar fi reuşit candidaţii noştri, po lor politici.
Mai zice, că: oare massa poporu porul prin vorbirile de program trecea chaoS) o confusie ne mai pomenită.
Altcum, aceasta a şi fost scopul ace
lui este îndestul frământată (sic!) pentru printro şcoală excelentă — şi acesta e lui „Apel“, nu doar susţinerea pasivităţii; Foştii conducători prin negligenţa
ca să ne servească de armă sigură în câştigul m om i! deoare-ce din cei 18 inşi nu presupu şi certele lor sunt discreditaţi, nu-i mai
campania electorală? cu această între Nu o pricepi D-ta aceasta, domnule consideră nimenea de conducători.
nem sâ fi fost nici unul aşa de scurt
bare; însă „nu si ocupă acum“ — şi autor înţelept (?)? In locul lor, se vede că ar fi dorit
la vedere, ca sâ creadă, că poporul va
totuşi zice, că: Apoi despre ce „înţelegere" vorbeşti asculta de ei, şi va râmânea pasiv? să păşască cei 18 conventiculişti, ca noi
Eată de ce a trebuit să ia posiţie D-ta d-le autor, că s’ar fi făcut în «generali* (!?); dar’ pe această societate
Urmările au şi dovedit aceasta.
severă ţaţă de toţi acei inteligenţi ro preajma alegerilor P ocasională, cine s6 o ia în serios? ni
Din punct de vedere tactic este
mâni, cari au călcat solidaritatea (PPf), Doar’ conventicolul din Cluj îl în şi o neghiobie la culme, sâ ţii tu „în menea, om cuminte.
seducând şi poporul neştiutor! ţelegi sub „toţi bărbaţii noştri de valoare", Conferenţă naţională nu putem ţi
ţelegere“ înainte de alegeri cu j —p. zile
Zice apoi, fireşte, că dl Dr. A. cari s’au pronunţat pentru — pasivitate? nea, pentru-că deşi în contra dreptului,
— ut aliquid fecisse videatur!
Muntean nu s i pricepe la politică, pen- o afirmare de tot ridicolă! dar’ se opreşte; altcum d-nii conducători
Ţinerea acestui »conventicol« tot
tru-că dacă s'ar pricepe, apoi n’ar bîzgâi In Cluj s’au adunat 18 ori 20 de nici încercare n’au făcut, prin urmare:
cu acea importanţă se putea efectul şi
atâta pe „Ardeleana"! (risum teneatis)! „pasiviştiu, dintre cari vre-o 3—4 s’au Nu se poate aştepta, că după toată
după alegeri; însâ adevărata conferinţă
Apoi, exclamă în alt loc: şi dacă prefăcut de-atunci în „activişti-pasivişti" formă să se aducă vre-o hotărîre privi
naţională din 1892 încă abea CU 6 zile
s’ar decreta activitate, doar’ nu au toţi (un fel de ermofrodiţi politici, cari sin tor la părăsirea nelucrării; ci în fie
înainte de alegeri s’d fost ţinut;
drept sâ sară după mandate, etc., şi guri nu ştiu ce vreau); acei 18 pasi- care cerc, ori barem în unele cercuri
deci conducâtorii, mai bine zis cuncta-
aci identifică marele autor al »Vorbelor*, vişti, fireşte că s’au pronunţat pentru ar fi trebuit s6 lucre cu fapte păşind
torii naţionali) şi atunci prin întârzierea
intenţiunile d-lui Dr. A. Muntean, cu pasivitate! tocmai aşa precum s’ar fi ca candidat în fruntea poporului câte
lor letargică au impus obştei române —
cele ale unor foşti candidaţi guverna pronunţat 18 activişti pentru activitate, un bărbat de inimă şi energic, cu acea
pasivitatea; fiind timpul prea scurt să
mentali, de naştere Români, (i-s'a pus şi 18 anarchişti pentru anarchie. firmă resoluţie că: şi singur dacă va
pregăteşti poporul de luptă.
albeaţă pe ochii spirituali, marelui autor). întrebăm însâ, că: avut-au ei man rămânea, îşi va face datorinţa fără
Pasivitate de silă, pe hârtie, în rea
Sâ râspundem la aceste, fiind în dat dela naţiune s i se pronunţe în nu frtcă şt şovăire în parlamentul ţerii,
litate deloc; ci demoralisare.
dreptate la adresa noastră. mele ei} Să ne oprim niţel la cuvântul pentru causa noastră naţională.
Autorul singur afirmă, că partidul Nici vorbă, se fi avut! deci con ■«valoare «. Cari vor lupta astfel în parlament,
naţional era certat şi divisat; deci: pe clusul lor a fost şi este — o nulă. Noi dela „Activitatea" suntem foarte aceia vor dovedi, că din punct de ve
ce basă vorbeşte de solidaritate, dacă „Apelul" lor a fost un act de ură pretensivi şiscrupuloşi în privinţa aceasta; dere naţional-politic sunt bărbaţi de
recunoaşte stările anarchiştice P1 şi invidie contra activităţii în genere, noi numai după fapte judecăm; pentru- «valoare».; aceia vor f i punctul de cris-
a aceleiaşi idei, a aceleiaşi poveşti vechi, ceti versurile... să te miri dar’ că sărmanii nu ceea-ce de multe ori nu produce un scriitor
F01Ş0ARA vechi de când e lumea: a dragostei fericite se îndeletnicesc cu studiarea gramaticei, cu trecut frumos, şi apoi «trebue să încu
sau înşelate către un Ea.* limbei şi literaturii române, când foile noastre rajăm talentele*.
Sunt cel din urmă care s’ar îndoi în şi fără aceste cunoştinţe Ie deschid coloanele? 1
Frumoasă încurajare 1 Frumoasă logică I
exactitatea celor spuse de domnul Moldovan
E şi lucru atât de firesc I De ce să şi Prin încurajarea asta d’o străină logică foile
şi cel din urmă care ar susţinea, că versurile
auzi studiând scrierile autorilor celebri, de noastre nu fac serviciu nici «talentelor ti
— Câteva reflexii inofensive. — de cari e vorbă sunt mai mult decât nişte ce să petreci ciasuri lungi, singur în camera nere* şi nici publicului cetitor, căci «talen
«ciripituri nevinovate*... dar eu merg cu un
Sub titlul potrivit de sus, publică ta cu capul plecat spre vr’o carte, de ce să-’ţi tele aceste tinere* văd în publicarea încer
pas mai departe.
domnul Vaier Moldovan în numărul 1 al frămânţi zile întregi mintea cum să exprimi cărilor lor slabe o încurajare de-a scrie lucruri
Da, lipsa unui studiu serios e causa, că
«Revistei Iustrate**) un mic articolaş, în care idea, ce te urmăreşte, într’o formă cât mai — şi mai slabe!
scriitorii noştri — să folosesc şi eu acest
analizează activitatea poetică a scriitorilor frumoasă şi corectă, când şi fără de toate Lipsa unei critice literare e causa re
termin, deşi e greşală de-a numi toţi înce
noştri din Ungaria şi ajunge la concluzia, că aceste ajungi ca prin vis la renume? gresării noastre literare I N’avem bărbaţi cari
pătorii de «scriitori* — nu produc nimic
«poeziile ce zi de zi apar In foile noastre nu N’avem critică literară! Ne lipsesc oa să critice 1
de valoare. Cu constatarea asta tristă însă
sunt decât nişte ciripituri nevinovate, cari te menii cari să critice lucrările noastre asupra
nu mă îndestulesc, ci voiu să ştiu ce e causa, lncurajarea-publicare a încercării dintâi
încântă (.... HîmU) pe un minut cu melodia valorii lor absolute, obiective, cari să arete ce se preface — ca prin farmec I — într’un
câ tinerii noştri scriitori nu simţesc imbold
lor, dar’ nu lasă în sufletul nostru nici o e bun şi ce e rău, pentru ce e bine şi pentru passe-par-tout d’o putere absolută I «Tinerele
urmă*. spre un studiu serios, ci se mulţumesc cu o ce e răul
ştiinţă superficială uşor câştigată? talente* se provoacă ia publicarea anterioară,
Causa ? Domnul Moldovan o vede tn
Am urmărit şi eu întru cât mi-a fost Critica înseamnă înaintare, căci înain redactorii d’asemenea se bazează pe ea,
lipsa unui studiu serios din partea scriitorilor cu putinţă în toiul unei vieţi pribege, pro tarea înseamnă îndreptarea greşelilor şi cum cetesc lucrarea asta numai fugitive, a treia
noştri
gresarea — regresării noastre literare şi m’am să îndreptăm noi greşelile ce nu le cunoaş n’o cetesc de loc, ci o dau de-a dreptul la
«Lipsa unei culturi universale, neorien-
folosit de ori ce prilej ce mi-se îmbia, să tem şi alţii nu ni-Ie descopăr ? întreaga cules şi astfel apoi progresează — regre
tarea în privinţa ideilor mari humanitare, a expun cu cuvântul viu şi cuvântul scris pă noastră critică nu-i decât o banală apreţiare sarea noastră literară.
curentelor filozofice şi literare: iată cauza rerea mea individuală asupra acestei regre de şablon, nimicmai adânc, mai hotărît, totul
pentru care mulţi, aproape toţi scriitorii noştri sări triste, părerea câ vina o poartă: foile superficial, evazivi... Nu auzim şi nu vedem Trebue să cerem dela scriitorii noştri
tineri nu o duc mai departe decât la câte-va ceva mai mult 1 Să nu ne îndestulim că ver
noastre tn cari apar acele versuri. decât de succese şi începuturi «îmbucurătoare*, surile lor sunt bine scrise ca formă, dar’ să
versuri de dragoste, bine scrise ca formă Cei mai mulţi dintre scriitorii noştri — «promiţătoare*.... «de bun augur*... şi câte
(....minoritatea disparentă), dar cari în esenţă fie bine scrise şi ca idei, la din contră — în
întrebuiinţez cuvântul tot cu rezerva amintită epitete vagi mai sunt în lumel coş cu ele!
nu-s altceva decât variarea până la infinit
— n’au avut şi nu au alt dor decât să-’şi Nu-i vorbă, încât-va trebuie să fii şi Ei da, şi azi ameninţă foile noastre
*) Bistriţa: Anul 5, nutnirul 1. vază numele tipărit, decât ca «Ea* să-i poată Indulgent, să nu aştepţi dela un începător mereu cu coşul de hârtie, dar’ sărmanul de
