Page 3 - Activitatea_1902_02_04

A C T I V I T A T E A Pag- 3.
Nrul 4.

membrii conferenţei, rînd pe rînd, a se in­ Carneval. _ experinţa, că lumina parte înceată dC
sinua la cuvânt, eventual, dacă oare-care ar Resboiul tot şi parte este întunecoasă şi în loc
fi pregătit vre-un elaborat, care ar putea seivî din Africa-de-Sud. de lumină să trezeşte publicul cu o
de basă a desbaterilor, se se insinue şi să-’i — Suboficerii garnisoanei din Orăştie (Reg. întunecime infernală; dacă şi arde, lu­
Nr. 63 şi 64) arangează la 8 Februarie a. c.
dea cetire. mina este aşa de slabă, încât puterea
un B al în sala hotelului »Transsylvania«.
In urma acesteia George Guga desco­ Din ce merge tot mai bine stau Burii începutul la 8 ore seara. Pot participa numai de 10 lumini abea emulează cu o lu­
pere conferenţei a fi elaborat o disertaţie iaţă de Englezii, cari să poartă atât de ne­ invitaţii, având a produce biletul. mină amărîta de seu. De unde urmează,
coiăspunzătoare şi basată pe principiile ex­ milos cu ei. Am înţeles, că simpaticnl domn A. Baiaş,
că electrica şi-a trăit traiul....
puse în Înalta pastorală; eară Nicolae Şinca căpitan c. şi r. va fi arangerul acestei petre­
In timpul din urmă au fost straşnic
luând cuvântul propune, că mai înainte de-a ceri, care îngrijeşte ca şi „Romana" să fie Din toate reasă, că inspecţia şi
bătuţi Englezii în mai multe locuri. Mulţi au
se începe pertractarea asupra obiectului, să jucată. manipulaţia nu-’şi împlineşte datorinţa,
rămas morţi pe câmpul de luptă şi mulţi au
se compună şi trimită Excelenţei Sale I. P. S. Le dorim succes strălucit! după-cum ar pretinde binele de obşte.
fost răniţi. Cei cari ajung vii în mânile Bu­
Achiepiscop pe cale telegrafică o adresă de *
rilor sunt lăsaţi pe picior liber desarmaţi, Face mai departe unele comparaţii
aderenţă şi loialitate. — Tinerimea săsească, ca în toţi anii, şi
după ce şi-au dat cuvântul, că nu să vor hazlii pe contul conducerii necorăspun-
în anul acesta va arangea la 111. c. renumi­
Propunerea făcută s’a primit între aplause mai lupta împotriva lor. De-ar fi, ca să-i zctoare.
generale, unanim, şi cu redactarea adresei a ţină prinşi, ar fi o greutate pentru Buri, căci tul „Bal Mascat" în sala hotelului »Transsyl-
fost însărcinat însuşi propunătorul, care ar trebui să le dea şi lor de mâncare şi ei vania». Programa împărţită cuprinde multe In fine trage atenţia autorităţii
lucruri hazlii. Acum vor a produce „Intrarea
stante sesione a şi expedat'o, subscrisă de bieţii de-abia au pentru ei. Poate mulţi dintre Curţii chineze în Peking" Tsching-Tschang- orăşeneşti, care este chemată a face
preşedintele adunării, înalt Preasfinţiei Sale. cetitorii noştri să vor fi gândit, că din ce disposiţiile de lipsă pentru împlinirea
trăesc Burii, de vereme ce ei cu mic cu Schang. Mai toate comunele dimprejur sunt datorinţelor contractuale.
în legătură cu cele premerse disertantele înşirate cu jargon chinez — bine potrivite —
mare sunt în luptă şi n'au timp să stea de
insinuat, George Guga, dă cetire elaboratului încât trebue să bufneşti de rîs. Persoanele Mai întrebăm şi noi: Cum stăm
lucrarea pământului. Nu de mult s’a desco­
seu, care cetit şi ascultat, a fost compus alt- conducătoare sunt asemenea schimonosite în cu venitele acestei întreprinderi riscate ?
perit, că toate cele de lipsă le primesc prin
mintrenea în termini destul de lămuriţi, cu chinezeşte şi numai dacă eşti atent, recunoşti Vom vedea la timpul său câte sunt
mijlocirea alor 5 Englezi. Să înţelege că
citate din sf. scriptură şi înlrumseţat cu unele că: Poth-schi—fi-tschi este Brotschi, care e
plătesc pentru toate bani frumoşi. Dacă ar fi venitele — dar reale — ale luminatului şi
poesii, sari se refereau la chemarea preotului. supremul ceremonial-magistru de curte şi casă
mari patrioţi Englezii, n’ar vinde Burilor de mai vârtos a morii artificiale, dată pe
In acest elaborat s’a tractat un singur obiect: a Curţii chinezeşti. Regatul Pe-trO-seng repre-
mâncare, ci i-ar face să moară de foame
îndatorirea preotului de-a ţinea cuvântări în sentat prin — Cemore. Ambasadorul Se-ra-ku sub mână şi în mod forţat unui membru
Ei, dar' întâiu geşeftul şi apoi când e vorba,
toate Duminecile şi sărbătorile în scop de-a de patriotism mai zică şi altul — vorba (săraca) prin Jan-Tschiko-Wilrsthaus Todos- de direcţiune (Ioan Vulcu & Comp).
ridica simţul religios şi moral. lângă — Mu-res. Pe lângă pagubă mai mâncarăţi
Ţiganului.
Conductul ce să va arangea din partea
După cetirea elaboratului presidiul des­ Englezii umblă ruptul capului, ca mascelor promite a fi cât se poate de comic. şi ocară!
făşură, că din disertaţia rostită, lucrată cu să se sfirşească răsboiul, dar' Burii nu vreau Bilete de întrare se capătă cu 2 cor.
mare diliginţă, s’au auzit multe lucruri fru­ să lase nimic din drepturile lor. — E piscopul A radu lu i—bolnav. P. S.
de persoană la d-nii H. Graef şi F. F. Wid-
moase, însă unilaterale; opinează, că disertan­ episcopul Iosif Goldisy având trebuinţă de
In zilele trecute s’a deschis casa depu­ mann, ear’ seara la cassă vor costa 2‘40.
tele trebuia să fi venit cu lucruri mai reali taţilor (parlamentul) din Londra (Anglia) Loge peptru 6 persoane 20 cor. linişte a plecat la Rontău pentru petrecere
si concrete şi să fi fost arătat căuşele de­ mai îndelungată. In absenţa sa agendele pre-
şi peste tot era vestea, că Englezii stau mai Cine voeşte să fie distras, are să participe,
cadenţei, precum şi mijloacele pentru stîrpirea sidiale ale consistorului din Arad vor fi
bine, decât oricând în Africa-de-miază-zi. la acest Bal-Mascat.
răului. Lipsind acestea, roagă conterenţa pe Acestea însă au fost numai amăgiri, ca nu * resolVate de Preacuvioşia Sa Archimandritul
basa studierii obiectului a căuta mijloacele Augustin Hamsea. Aşa să presupune, că
cumva guvernul englez la deschiderea dietei — Tot acum am primit invitarea din par­
de îndreptare. lucrurile prin Arad se vor mai schimba. Oare
să păţească ceva. tea tinerimii maghiare, care asemenea va
Alimpiu Oprea opinează, că mijlocul arangea tot în 11 1. c. Bal-Mascat în sala drept să fie ? Noi am dori ca clicaşii de pre-
Adevărul îl descopere acum o foaie en­ tutindenea să ajungă puşi la locul cuvenit!
principal pentru propagarea simţului religios „Casinei Maghiare".
gleză (»Westminster Gazette«)Jspunând verde,
si moral, este susţinerea şcoalelor confesionale Acesta este primul. Cum va succede şi
că nici pe departe nu stau Englezii aşa de
prin aplicarea de învăţători bine cualificaţi şi cu ce fel de reuşită? nu putem şti. Destul — Secuestrarea salarului învăţăto­
bine pe câmpul de luptă, după-cum cred
salarisaţi, prin ţinerea de catechisaţie din par­ că două baluri mascate deodată Orăştia nu rilor. Paragraful 54 al art. de lege LX. din
unii. Mereu mâncă bătăi Englezii, chiar şi
tea preoţilor, prin conducerea jtinerimii adulte aa avut prilej a produce şi nici publicul a vedea. 1881, relativ la căuşele de execuţie, enunţă
trupele, cari păzesc oraşele (gardele) sunt
de preot la toate ocasiunile şi prin intrarea Ce pagubă, că Românii din Orăştie nu hotărît, că salariile funcţionarilor aplicaţi în
prinse de cătră Buri, dar’ foaia oficioasă
preotului străin în relaţiuni confidenţiale cu (care are să scrie tot ce se întâmplă pe fac şi ei atare Bal, pentru-că chiar şi fără serviciul statului, comitatului, comunei, apoi
poporeii sei; opinează in fine, că preotul să masce încă ar apărea mascaţii competinţele preoţilor şi capelanilor din pa-
câmpul de luptă) nu face amintire de toate *
emancipeze încât numai se poate poporul de rochii, ale profesorilor, învăţătorilor (învăţă­
acestea. — Societ. acad. „Junimea" din Cernăuţi învită
sub influinţe străine. toarelor), aplicaţi la şcoale publice de stat,
O altă foaie engleză (»Corespondenz la Bal ul care îl va arangea Joi în 4 Eebr. comunale şi confesionale, precum şi ale altor
Presidiul ca adaus la cele înşirate de 1902 st. n. în localităţile societăţii filarmonice.
Nedeiland») îl ia la refec (frecuş) peKitchener, aplicaţi în diferite servicii de stat, — dacă
antevorbitor e de părere incontestabilă, că Presidentul de onoare: Eudoxiu bar. Hormu-
pentru-că bătăile mâncate ori le tace ori salarul anual pentru fiecare în parte nu
numai atunci va avea poporul învăţători sta­ zachi; Presidentul corn. arangeator: Othon cav.
spuue, că Englezii au eşit învingători. Des­ trece peste 1600 cor. — pentru nici un fel
bili, dacă fiecare comună bisericească îşi va deFlondor; Presidentul societăţii: Maximilian
făşură apoi toate învingerile Burilor faţă de de datorie nu să pot secuestra, nici detrage
creşte din sinul ei cu timpul învăţători şi Englezi, cari în luna lui Decemvrie (1901) Hacman. începutul la orele 8Va seara. Peţul
pentru realizarea acestei idei, preoţii să în­ de întrare: 8 coroane de persoană. Loja prin vr’o sentinţă judecătorească.
au fost nenumărate. Generalul Botha i-a
demne părinţii copiilor talentaţi a-i da la 40 coroane.
fost bătut pe Englezi cu desăvârşire la
şcoală afară de comună, în oraşe şi a-i pregăti * — Zestrea archiducesei Elisabeta.
Wilgeriwier şi Bronkborstprun. De lupta în­
pentru cariera învăţătorească. tâmplată apoi la Carolina şi astăzi îşi aduc — Bal filantropic se va ţinea Mercuri In 23 Ianuarie s’a cununat cu prinţul Otto
în 12 F e b r u a r i e n. în sala «Otelului Windischgrătz archiducesa Elisabeta, fiica
Vorbind mai toţi membrii la acest obiect, aminte soldaţii englezi ca de o năpaste în­ Univers». Venitul curat e distinat pentru
preşedintele reasumează părerile şi enunţă, că grozitoare. In luptele dela Brugsprint si • fondul studenţilor morboşi». Blaj, la 27 reposatului moştenitor Rudolf. Scriind despre
căuşele de decadenţă sunt multe şi felurite, Middelburg a căzut şi un comandant englez, Ianuarie n. 1902. Comitetul aranjator. Alexiul festivităţile date în Burg cu această ocasiune,
de-asemenea şi mijloacele de îndreptare. Ca despre ce Kitchener n’a dat de ştire. La Viciu, preşedinte. Octavian Bonfiniu, cassar. raportorul din Viena al lui »Figaro« spune că
resultat al desbaterilor enumără căuşele de Standerton a prins Bota pe Burul Andries Dr. Ambrosiu Cheţian, Iacob Murăşan, Ioan M. Sa împăratul şi Rege Francisc Iosif I. a
decadenţă şi adecă: 1. spiritul timpului, care Cronje, care cu o trupă de 300 soldaţi s’a Băgăian. (Dr. Ioan Raţiu, secretar. Valeriu dat nepoatei sale zestre: opt milioane de
împinge poporul la lux în îmbrăcăminte, mân­ luptat în contra fraţilor săi. In Heidelberg Suciu, controlor.) Ioan Fodor, Emil Sabo, coroane de hârtii de valoare, 1,200.000 co­
care şi beutură; 2. Nerespectarea Duminici­ a fost aşa de înfocată lupta, că Burii au Flaviu C. Domşa. începutul la 8 ore seara. roane rentă anuală, un castel cu o mare
lor şi sărbătorilor şi ca urmare necercetarea pătruns până în mijlocul oraşului. La Stan­ Preţul de întrare: persoană 2 cor., familia de moşie aparţinătoare castelului, un palat în
bisericii; 3. Concubinatele; 4. Indiferentismul derton şi Bethal au pus mâna pe tot felul 3 membri 4 cor., de mai mulţi 5 cor. Supra- Viena, un colier din 32 diamante, o diademă
cătră biserică şi şcoală; 5. Lipsa de lumină de lucruri de-ale Englezilor, cari jdupă banii solviri se primesc cu mulţumită şi se vor de diamante, broşe, cercei, inele, recuisite de
şi cultură. noştri au avut o valoare cel puţin de 40 cuita pe cale ziaristică. masă pentru 36 persoane, — de aur masiv,
mii coroane. In chipul acesta înşiră foaia — şi mulţime de alte obiecte care de care
Aceste rele s’ar putea delătura prin: * mai preţioase. Chiar numai preţul bijuteriilor
engleză toate bătăile suferite de Englezi numai
— Petrecere cu dans se va aranja în favoru
1. Susţinerea şcoalelor confesionale; 2. în luna lui Decemvrie (1901). trece peste suma de cinci milioane de coroane.
fondului Reuniunei de cătră Reuniunea fe­
Catechisarea regulată şi cu tinerimea adultă;
* meilor române din Abrud, Abrudsat şi jur,
3. înfiinţarea de coruri bisericeşti, biblioteci
Despre încheerea păcii să vorbeşte mult Sâmbătă, la 15 Febr. n. 1902, în sala hotelului — Oficianţii statului, oficerii din armata
populare şi reuniuni de tineri; 4. Reuniuni între Englezi şi între Burii, cari sunt în Eu­ • Detunata». începutul la 8 ore seara. Preţul comună şi dela honvezime, funcţionarii mu­
de lemei pentru înfrumseţarea bisericii; 5. ropa: KrOger şi alţi câţiva în jurul lui. Bă­ intrării de persoană 2 coroane, de familie 4 nicipali, învăţătorii poporali şi notarii co­
Predicarea cuvântului lui D-zeu la toate oca­ trânul preşedinte ar fi zis, că Burii, cari sunt coroane. Costumele naţionale sunt preferite. munali şi cercuali din comunele mici şi mari,
siunile; 6. înfiinţarea de reuniuni de tempe-
în Europa ar fi înclinaţi să se înţeleagă cu după salariile oficiilor, respective după pen­
ranţă; 7. Prelegeri poporale pentru luminarea
Englezii în privinţa păcii, dacă aceştia îi vor siunea lor, nu plătesc dare comunală.
poporului. N0UTĂTI
lăsa, să vină în legătură cu generalii buri Asemenea nu plătesc nici preoţii după
Conferenţa s’a finit pe la P/a ore p. m. din Africa. Acuma Englezii trebue să-’şi dea . i _ acele venite, cari le au după oficiul preoţesc.
După încheierea conferenţei, domul pro- învoirea, ca KrUger şi ceialaţi să se înţăleagă — Pe lângă pagubă şi ocară.
topresbiter a întrunit la masa-i ospitalâ o parte mai întâiu ca Botha, cu De-Wett ş. a., cari »Szâszvâros«, foaia locală dela 30 Ia­
însemnată dintre preoţi, cu care ocasiune a de bună samă nu s’or învoi să încheie pace, nuarie în Nr. 5 sub rubrica: «Plângere — Preot jefu it. Patru răufăcători au
toastat şeful tractului în sănătatea Excelenţei decât dacă Englezii îi vor lăsa pe Buri călcat în noaptea de 27 Ianuarie casa bă­
Sale I. P. S. nostru Archipăstor, eară Nico­ stăpâni, domni pe pământul lor. contra conducătorilor luminatului electric4' trânului preot Teofil Ardelean din Topliţa
lae Şinca în sănătatea Domnului protopop şi * să năpusteşte asupra «Ardelenii* şi şi astupând gura preotului, că să nu poată
Doamnei, etc. conducătorii acestui institut pe motiv, chiema ajutor, au jefuit tot ce au aflat de
In cea mai noua luptă (28 Ian. n. a. c.), preţ. Deşî tâlharii erau căniţi pe faţă, preotul
Dee D zeu, ca conferenţele preoţeşti să dela Colfifontein din regimentul englez huser că luminatul public şi privat este sub a cunoscut totuşi pe unul dintre ei, după
aducă zilele aşteptate. a căzut colonelul Dumoulin si 8 feciori, 7 toată critica. Constată, că la început voce. A doua zi acesta fiind deţinut, a măr­
Un preot tinlr. au fost răniţi. întreprinderea a fost lăudată de însuşi turisit faptul şi şi-a spus şi pe tovarăşii săi.
experţii chemaţi. Acum însă se face