Page 2 - Activitatea_1902_02_04

Pag. 2.____________________________ A C T I V I T A T E A _____ Nrul 4

talizare pe lângă care se vor putea con­ şi nu poartă frică de eventualele greu­ politicilor o curiositate, ce va produce prin clasicul discurs al puternicului pă­
solida şi organiza puterile noastre pen­ tăţi ori chiar şi insulte ce ar întimpina multă ilaritate; nu cumva Voeşti d-le
rinte Demetriu Cunţan, profesor semi-
tru lupta constituţională. în lupta sa. autor sâ identifici politica cu ceva narial, care purcezând dela cuvintele
Şi pentru-ca sâ se facă odată un II cunoaştem cu toţii pe dl Mun­ Geschăft folositor ? Mântuitorului: «Lăsaţi copiii sâ vină la
astfel de început, şi pentru-că nu s’a tean ca om resolut, şi ca pe unul, care mine, căci unora ca acestora este îm-
aflat nimenea, care eventual el singur totdeauna când i-s’a dat prilegiu, a apârat pârâţia cerurilor«, a desvoltat în cuvinte
sâ înceapă lupta parlamentară, şi pentru- în modul cel mai energic căuşele ro­ Act de recunoştinţă. alese partea creştinească şi morală a
că în caosul acesta al nostru, nefiind nici mâneşti şi ca Român şi ca bărbat. — Daruri de Crăciun. --- acestui act sublim şi de inimi înălţător,
o organisare, alt început faptic nici nu In parlamentul englez în 1875,
Suntem în deplină cunoştinţă a încheiate cu o frumoasă rugăciune câtră
ne putem închipui: a păşit dl Dr. Mun­ Charles Stewart Parnell a fost aproape
axiomei creştineşti: »Să nu ştie stânga Atotputernicul D-zeu, care s’a îndurat
tean pe arena luptei, desluşind poporul singurul luptător al intereselor irlandeze,
Ta, ce face dreapta* / Cu toate acestea a ne da putere de a sprigini cu iubire
despre dreptul şi pretensiunile sale, şi la 1880, aprinşi de bărbăţia lui Par­
însâ ţinem, ca obştea creştinească sâ pe cei lipsiţi, a ne deschide ochii noştri
făcând şcoală cu el, şi dorind că această nell se sporiră homeruliştii la nrul de
fie in cunoştinţa faptelor sâvîrşite de pentru a vedea unde e lipsă mai mare
Inptă se o continue cu toată bărbăţia 68 şi în 1885 la 85! resultatele lor faţă
cei buni ai noştri, pentru binele şi fe­ şi a nu trece nesimţitori pe lângă cei
sa — în parlamentul ţerii. de guvernul Gladstone le cunoaştem, şi
ricirea deaproapelui nostru lipsit, nu suferinzi şi căruia ’l-a mulţumit pentru
Autorul din »Tribuna« zice mai cari le cunoaştem, le admirăm! şi un
din vina lui! Cunoaştem perceptele fiiului toate darurile, de care părtaşi ne-a făcut.
departe, că poporul nostru nu-’i îndestul singur om a fost începâtorul! Din parte-ne aducând cu smerenie
lui D-zeu relative Ia hrănirea celor
frământat pentru o campanie electorală. Poftiţi domnilor de-ai »Tribunei«, creştinească mulţumirile reuniunii noastre,
flămânzi, la adăparea celor însâtoşaţi
E bine; apoi cum gândeşte ştim. păşască unul dintre D-Voastră în foc,
la primirea celor strâini, la cercetarea d-zeescului fiu, în a cărui bunătate şi
autor, care vorbeşte în stil »hoch zu nu cu articoli, nu cu gură mare, — pe
celor bolnavi şi a celor întemniţaţi şi, îndurare închinăm toată fiinţa şi toate
Ross« grandoman, sâ frământe poporul, hârtie, ci cu fapte faţă în faţă la lupta
tocmai cunoştinţa acestora, a mişcat făpturile nastre sâvîrşite în numele Lui,
dacă nu prin procedeul d-lui Dr. A. parlamentară; noi din toate râsputerile ne declarăm, totdeauna mulţumitori şi
pe membrii reuniunei noastre la împli­
Muntean ? vom lucra pentru candidatul D-Voastră, recunoscâtori tuturor acelora, cari po­
nirea unei datorinţe creştineşti deopo­
Pofteşte d-le autor şi la luptele elec­ dacă îl vom cunoaşte de bărbat întreg, sibilă ne-au făcut această împlinire a
trivă bine plăcute oamenilor şi lui Dum­
torale, pune-te D-Ta în fruntea poporu­ înzestrat cu toate însuşirile unui om,
nezeu. datorinţei creştineşti.
lui, că văzând poporul păşirea bărbătească care e capace a începe o astfel de luptă.
E adecă al treilea an, de când De încheiere mai amintim, că la
a D- Tale, să se însufleţească, pentru Noi nu cunoaştem închinarea la
reuniunea noastră împarte în ajunul sârbare au binevoit a suprasolvi un
causa sa, aşa precum a erupt însufleţi­ idoli şi cult de persoane, ci cunoaştem «evlavios creştin« 15 cor.; Dr. I. Iancu,
Naşterei Domnului nostru Isus Chrîstos
rea la păşirea d-lui Dr. Muntean l atât şi ne închinăm la însuşiri şi principii. daruri de Crăciun între sâracii noştri. medic (Săsciori) 1 cor. 80 bani; Nico-
la Orăştie cât şi în Munţii-Apuseni. * lae Gogan, comptabil 1 cor,; Alexiu
Aşa şi nu prin articli lungi, sâ Şi acuma sâ trecem la cel mai pu­ In această grea şi obositoare muncă Oniţ, jude reg. în pens., Timofteiu Po-
frământă poporul! ternic şi totodată cel mai — ridicol argu­ ajutaţi şi spriginiţi am fost în tot timpul povici, prof. sem., Simeon Popovici, pro-
Vorbeşte autorul un mare fleac, ment al marelui autor din »Tribuna« : de cei buni şi îndurători ai noştri, topresb. pens. şi Nicolae Simtion,
când zice, că dl Dr. A. Muntean a sedus la argumentul: -»bîzgăirea Ardelenei*! îndeosebi stimabila doamnă Minerva membru onorar al reuniunii, fiecare
poporul: Prin amintirea acestui moft, auto­ Dr. Brote, ca şi în trecut, a primit cu câte 80 bani.
La ce l-a sedus? la cunoaşterea rul dovedeşte, că el pentru «bîzgăirea toată prevenirea şi în mod de tot ge­ Sibiiu, 15 Ianuarie n. 1901.
datorinţelor şi drepturilor sale? e asta Ardelenei« e duşmanul incarnat al mo­ neros şi în anul acesta binevoitorul Comitetul «Reuniunii sodalilor
dului de luptă politică a d-lui Dr. protectorat la această sârbare, anume
seducere ? români din Sibiiu*.
Muntean. pregătită pentru sâracii noştri.
Nu noi, şi nu dl Muntean, ci «Tri­
Va sâ zică, nu-’i în stare marele Generoasa noastră protectoară a V. Tordăşianu, I. Apolzan,
buna* cu oamenii sei plini de ură şi gran­
autor sâ deosebească lucrurile, cari adaus onorificei şi creştineştii misiuni president. notar.
domanie, a sedus poporul cu apeluri şi
nu stau laolaltă nici în cea mai depăr­ obositoare şi apostolică muncă numai
frase bombastice, făcând oposiţie înce­
tată legătură. şi numai ca sârbarea adevârată mân­ v, CORESPONDENŢA.
putului salutar, în favorul adversarilor
După nefericita logică a marelui gâiere şi bucurie sâ reverse asupra sâ-
noştri politici.
autor, toţi aceia, cari rod la oasele spen- racilor noştri. Domnia-sa, pe lângă că
Mulţi alegători români mai slăbă­ De lângă Cerna, işjl. 1902.
date de »Ardeleana«, ori apoi cari sunt a îndemnat la contribuire, a grupat în
nogi au votat contra causei noastre,
fericiţi (1?) de a avea parte din oala cu jurul seu pe stimabilele doamne: Ana Onorate D-le Redactor!
zicând că: uite »Tribuna« zice, că Dr.
carne, şi cari apoi nu »bîzgăe« la «Ar­ Dr. Moga, Ana Dr. Marinescu, Silvia
Muntean numai vrea să ne amăgească, In ziua de 8/21 Ianuarie a. c. s’a ţinut
deleana* : sunt nişte anteluptâtori admi­ Dr. Barceanu, Maria Dr. Crişan, Alexan­ în Deva conferenţa preoţească a acestui tract,
nu-’i Român adevărat, etc. etc.
rabili pentru causa română! sunt semi-zei dra Dr. Russu, Malvina Verzariu, Popa, Ia care sub presidiul preademnului nostru
Asta i seducere! ba stă foarte aproape
naţionali! — Hazlie clasificare! cum şi pe domnişoarele: Elenora Borcia, protopresbiter George Romanul, au luat pai te
de tradarea causei, de tradarea de neam! 24 preoţi, toţi costumaţi în revereandă, ab­
Un ziar, care pretinde sâ fie luat Tiberia Barcianu, Elvira Cristea, Lucre-
pentru-că nu împoartă persoana, ci prin­ sentând numai 7.
în serios, cum şi poate da loc la astfel ţia Benţa, Florica Cioran, Ţinea Simo-
cipiile cari le represintâ; nu Drului Fix la orele 10 a. m. preş. salută conferenţa
de mofturi ridicole într’un articol prim?! nescu, Elena Cunţan, Zina Moga, Rica
Muntean, causei aţi tricat! prin o cuvântare însufleţită şi demnă de obiec­
Noi nici nu-’l luăm în serios pe Moga, Sabina Brote, Geni Simonescu, tul pus la ordinea de zi şi comunică, că con­
Faptul, că dl Muntean a cutezat
marele autor, după bazaconia aceasta, Clelia Piso, Agnes Cristea şi Elvira form convocătorului din 23 Nov. a. tr. Nr. 708,
să încerce şi singur să între în parla­
însâ referitor la «bîzgăirea Ardelenei« Olariu, apoi pe doamnele: Elisabeta obiectul conferenţei întrunite este: Pastorala
ment, ca începătorul luptei naţionale, Excelenţei Sale Inaltpreasfinţitului nostru domn
avem sâ-i deschidem puţin ochii: Poponea, Paraschiva Işan, Eugenia
dovedeşte, că d-sa are bărbăţiă şi energie Archiepiscop şi Metropolit cu datul 20 Oct.
D-Ta, necunoscutule autor şi nime­ Zickeli, Evelina Panfilie şi domnişoarele:
1901 Nr. 10146 Preş.
el în cele mai multe' cazuri numai cu plicurile nea, nu veţi putea arăta nici când Aurelia Bogorin, Elena Grindean, Ana Şeful tractului prin elocuenţa-’i pătrun­
scrisorilor fac cunoştinţă, scrisorile înşele trec vreun singur cuvânt în ziarul «Activi­ Ciontea, Elena Baciu, Paraschiva Stoica, zătoare atrage atenţiunea preoţimii asupra cu­
în mânile culegătorilor. tatea*, îndreptat în contra «Ardelenei*. Elena Moldovan, Elena Vintilă, Elena prinsului aceleia şi îndeosebi asupra simptoa-
Foile noastre să fie mai scrupuloase la Tot ce s’a scris, s’a dovedit cu Roman, Elisabeta Buzdughinâ şi Paras­ melor triste observate la poporul nostru, ex­
publicarea încercărilor, să nu publice decât fapte concrete murdare de-a respectivi­ chiva Apolzan, cari cu diliginţă de fer puse în înalta pastorală, prin cari zilnic se
ceea-ce e bun şi să nu le pese că unul sau slăbeşte simţul religios şi moral; apoi o sfă-
lor oameni numiţi cu numele şi cu din zori de zi şi până în noapte târziu
altul dintre abonaţi se va supăra că nu s’a tueşte cu adevărată dragoste creştinească
faptele lor. au croit şi cusut lucrurile menite pentru a-şi expune negenaţi vederile şi o învită a da
publicat încercarea fiului său...... Lăsaţi-i
numai să se supere. Nu le poţi face tuturora Oamenii sbiciuiţii prin »Activitatea* sâraci. expresiune viuă părerilor referitoare la moti­
pe voie... Dacă nu le publicaţi încercarea se nu sunt »Ardeleana«, ci sunt oameni Neobosita d-şoara Aurelia Bogorin, vele decadenţei morale, precum şi la aflarea
mijloacelor pentru întărirea şi prosperarea
supără poate unul sau doi, dacă le-o publicaţi de ai «Ardelenii*, cari cu unele şi altele ca şi în trecut, a adunat cu multă os­
— poate toţi ceialalţi abonaţi.... pâcate au stricat »Ardelenei« — mult! teneală o sumă considerabilă de bani, simţului religios şi moral. Recomandă îndeo­
înainte de-a încheia vreau să mai fac o Pentru aceste pâcate au fost ei şi cu cari s’a procurat material pentru sebi a purcede în desbaterea obiectului cu
singură observare — în favorul foilor noastre. cuvenita tactică şi a privi pastorala de un
nu »Ardeleana« bîzgăită. vestminte. Asemenea au colectat d-şoa- bun augur pentru promovarea binelui obştesc,
Ştiu că au să lupte cu multe neajunsuri, că
numai cu greu se pot susţinea şi că prin Credeam că marele autor va pri­ rele: Elena Baciu, Paraschiva Stoica şi pentru care luptă cu atâta zel şi abnegaţiune
urmare nu au de unde plăti scriitori mai cepe diferinţa între »ei« şi «Ardeleana*. d-nii: Ioan Apolzan, notarul reuniunii; preademnul nostru Archipăstor numai să-’şi
cunoscuţi, ci sunt avizaţi la colaboratori bine­ Altcum dl Dr. Muntean nu a scris Savu Roman, Vasilie Macrea, Valeriu vază turma sa cuvântătoare fericită. Cuvân­
tarea de deschidere a fost primită cu com­
voitori şi marinimoşi.... însuşi acei articoli de corectivă, nu Grindean, Gerge Praşea, Ioan Simtion, placere şi cu frenetice aplausede„Să trăească!11
înaintând pe calea asta, totdeauna vor dînsul a »bîzgăit« —; prin urmare cade librar şi Ioan Bologa. Urmează la rîndul seu constituirea con­
suferi de neajunsuri, căci nu-’şi pot ridica
argumentul principal contra cualificării Numârul obiectelor parte confec­ ferenţei, alegându-se de notar Nicolae Tronca
nivoul literar şi nu-’şi pot câştiga noi aderenţi..
politice a d-sale. Şi aşa credm, că şi ma­ ţionate, parte procurate au atins numâ­ şi de membri de încredere ca verificători ai pro­
Trebue să se facă o apropiare între cesului verbal George Popoviciu şi George Guga.
cetitori şi foi şi pasul apropiării trebue să-’l rele autor din «Tribuna, acum v’a con­ rul de 700 bucăţi, de care părtaşi s’au După aceasta s’a dat cetire pastoralei
cede, că: deoare-ce nu dl Dr. Mun­ făcut sute de ucenici, de şcolari, vâdu-
facă — foile. Excelenţei Sale, care a fost ascultată cu
M efisto. tean a nbîzgăit« la »Ardeleana«, apoi duve şi orfani lipsiţi. cu viu interes şi cu toată reverinţa cuvenită,
totuşi e politic bun / Sârbarea de împărţire a fost ade­ eară după finirea ei presidiul, reasumând încă
Citarea teoriei utilitare a lui Bert- vârată sârbare a sâracilor noştri! Ea odată cele expuse cu cuvântarea de deschi­
ham, va fi, credem, înaintea tuturor a câştigat mult în măreţia sa morală dere şi indigitând direcţiunea desbaterii, învită