Page 1 - Activitatea_1902_03_09
P. 1

Anul  II.                                                Orăştie,  13  Martie n. 1902.                                                                    Nr.  9



                                                                                                                                                             ABONAMENT:
              INSERŢIUNI:
                                                                                                                                                        Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                  reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                4  coroane.
         iManuscriptele sunt a se adresa
         redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­                                                                                                            Pentru   Rom ânia  şi  străin ătate:
                   poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.
                                                   JToaie politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Un  număr  costă  12  bani.
         Epistole nefrancate  nu se primesc.









                                                         La  întâia  privire  s’ar  părea  că  in-   Scrisoarea d-lui Dr.  I. Mihu.           Acest  motiv  trebue  să  îl  primească
             Generaţia  tineră.                   i  terpretarea  în  acest  înţeles  eshauriază                                         şi  d-l  Mihu;  pentru-că  în  toate  decla­
                                                   t toate  interpretările,  dar’  în realitate  nu­  Noi  nu  suntem  nihilişti,  că  nimic  raţiile  noastre  naţional-politice,  trebue
                                                    mai  în  parte  corăspunde  interpretarea  nici  ce-’i  bun  să  nu  primim  dela  unii  să  se  vază  motivele  româneşti,  naţio­
              (!)  De  un  şir  de  ani  aproape  zilnic  de  sus  adevărul,  căci  sub  «generaţia  oameni  de-ai  noştri,  numai  pentru-că  nale.
         se  făcea  prin  presa  română  pomenire  de  tinără«  nu  e  a  să  înţelege  exclusiv  tine­ în  unele  ori  altele  chestii  suntem  ad­  Da,  şi  noi  stăm  pe  basa  „legilor
         «generaţia  tinără«  şi  de  acţiunile  la  cari  rimea  coaptă,  ce  ocupă  deja  posiţie  ne-  versari.                       existente",  le  respectăm  acele  legi;  însă
         ne  aşteptăm  dela  ea;  dar’  pomenirile  atîrnătoare  în  vieaţa  publică, —   precum    D-l  Dr.  I.  Mihu  să  declară  şi  dîn-  nu  voim  să  ne  dăm  legaţi,  ci  tindem,
         acestea  erau  numai  aluzii  vagi,  erau  mai  sub  «generaţia  betrână«  nu  sunt  a  să  sul  acum  după  alegeri  de  activist, într’o  că  pe  basa  legilor  şi  în  mod  consti­
         mult  expresia  dorului  de-a  vedea  gene­ înţelege  exclusiv  bărbaţii  noştri  încărun­ scrisoare  publicată  în „Libertatea";  bine  tuţional  s i  extindem  drepturile  ce  ne
         raţia  tinârâ  închiegată  şi  organisată  să   ţiţi  dc  greutatea  anilor,  ci  sub  «genera­ era  dacă  o  făcea aceasta  înainte  de ale­ dau  legile  existente.
         între  în  luptă  în  locul  rămas  gol  în   ţie  tineră«  e  a  se  înţelege  massa  ace­ g eri;  şi  bine  era,  dacă  era  activist  în   Dacă  părăsim  un punct  cardinal al
         urma  retragerii  —   silite  sau  de  bună   lora,  cari  vor  să  rumpă  cu  formele  vechi,  înţeles  românesc  în  decursul  alegerilor   programului   nostru  naţional,  acest pas
         voie  —   a  multor  luptători  încărunţiţi.  cu  şablonul  uzat  şi  să  introducă  în  mo­ de  deputat,  şi  nu  cocheta  cu  candida­  atât  de  serios  trebue  astfel  motivat,  ca
              Ici-colea  se  citau  şi  nume  de  băr­  dul  nostru  de  luptă  o  tactică  nouă,  mai  tul  guvernului  din  cercul  Orăştiei,  care   din  motivare  să  apară  clar,  că  schim­
         baţi  consideraţi  de  membrii  acestei  ge­  corăspunzătoare  vremilor  şi  împrejurări­ din  Vinerea,  unde  a  fost  oaspele  d-lui   barea  tot  numai  în fav oru l causei noas­
         neraţii,  dar’  până  în  vremile  din  urmă   lor  schimbate,  ear’  sub  «generaţia  bă­ Mihu,  n’a  primit  alte  voturi  decât  toc­  tre  naţionale  s a   făcut.
                                                    trână»  sunt  a  să  înţelege  politicianii   mai  şi  numai  dela  oamenii  notoriei  ai
         nici  un  semn  n’a  tradat,  că  această  ge­
                                                    noştri  comozi,  cari  se  teresc  de  ori-ce                                             Profeţirea  d-lui  Dr.  I.  Mihu,  că
         neraţie  tinărâ  s’ar  fi  trezit  la  conştiinţa                                     d-lui  Mihu,
                                                    inovaţie  ce-ar  recere  o  încordare  de       D-l  Dr.  I.  Mihu deşi  nu fa ce  amin­  vnici-când nu  vom  putea  realisa"  cutare
          însemnătăţii  şi  chiemării  sale  şi  numai
                                                    puteri,  cari  se  îndestulesc  cu  observarea                                       postulat  de  drept  public,  noi  nu  o  sub­
          sporadice  manifestaţiuni,  acţiuni  şi  dis­                                        tire  de  programul  profesat  de  „Activi­
                                                    tacticei  politice  moştenite  dela  părinţi,                                        scriem, pentru-că  nici la aparenţă  n’avem
          cuţii  mai  mult  personale,  făceau  se  se                                         tatea",  aderează  la  modificarea propusă
                                                    «generaţia  tinără«  o  formează  cei  cu                                            să  abzicem  de  posibilităţi,  cari  evoluţiile
          zărească  în  caosul  de  întunerec  câte-va                                         de  acest  ziar,  ba  merge  mai  departe.
                                                    diviza  «înainte!«,  «generaţia  betrână«                                            viitorului  le  pot  realisa  eventual  tocmai
          raze  de  lumină,  ţinend  vie  nădejdea  că                                              Să  declară  pentru  eliminarea  punc­
                                                    cei  cu  stereotipicul  răspuns:   «Să  ne                                           corăspunzător  motivării noastre;  adecă :
          odată  vom  vedea  această  «generaţie                                               tului  i   şi  p  a  programului  naţional (noi
                                                    mai  gândim  —  vre-un  an  doi«.                                                    fără  de  a  fi  isolaţi  ardelenii  de  ungureni.
          tinără«  păşind  în  arena luptelor  politice,                                       am  vorbit  numai  de  punctul  1,  deoare­
                                                         E   apoi  firesc,  că  «generaţia  tinără«
          hotărîtă  să  ducă  la  izbândă  flamura,  sub                                       ce  punctul  9 nu  conţine  disposiţie  con­    Ne  pare  bine,  că  deşi  cam  târ-
                                                    să  recrutează  în  rîndul  întâi  din  sinul
          care  s’au  înşirat  împinşi  de  cerinţele                                          cretă).                                   zior,  dară  totuşi  şi  d-l  I.  Mihu  a  venit
                                                    tineretului,  dar’  pentru  aceea  nu  dela
          vremurilor  schimbate.                                                                    Eliminarea  punctului  1  referitor  la   la  convingerea  aceea,  că,  „nu  cu  fa ta ­
                                                    vîstra  luptătorilor  şi-a  împrumutat  nu­
               Şi  vremea  asta  pare  a  se  apropia.                                         autonomia  Transilvaniei,  însă  nu  o  mo­  lism  oriental,  ci  cu  muncă  şi luptă  băr­
                                                    mirea,  ci  mai  mult  dela  ideilă  nouă  de
          Pretutindeni  zărim  primele  semne  ale                                             tivează  îndestulitor,  şi  mai  cu seamă nu   bătească"  putem  ajunge  la  resultat.
                                                    ale  căror  representanţi  s’au  declarat.
          unor  mişcări,  în  fruntea  cărora  stau  re-                                       o  motivează  româneşte.
                                                          Vom  găsi  oameni  mai  în  vîstră  şi                                               A poi  cum  de  înainte  de  alegeri,
          presentanţi  de-ai  acestei  generaţii.  Lup­                                             Noi  dela  „Activitatea"  când  ne-am
                                                    în  şirul  celor  cari  se  numesc  «generaţie                                        dînsul  a  fo st  prim ul  între  Lazaroni P
          tătorii  pentru  principii  nouă  şi  mai  să­                                       declarat  pentru  eliminarea  punctului  1
                                                    tinără«,  precum  vom  găsi  oameni  tineri                                                N ’a  voit  doară  s i  apară,  ca  ade­
          nătoase  se  înmulţesc  zi  de  zi,  pas  cu                                         a  programului  naţional,  am  motivat
                                                     şi  în  sinul celor  dela  «generaţia betrână«,
          pas  precum  se  răresc  şirurile  celor  cari                                       aceasta  pe  lângă  motivul  primit  şi  de  rentul  acţiunei  noastre  dela  „Activita-
                                                     căci  în  politică  nu  anii  hotăresc  bătrâ-
          cu  încăpăţinare  ţineau  la  politica  noas­                                        d-l  Mihu,  că  adecă  din  ale  noastre  pu­ tea“ ?  a  voit  doar’  ca  declaraţiile  sale
                                                     neţa,  ci  ideile,  simţirile,  tocmai  de-aceea
          tră  tradiţională.                                                                   teri  credem,  că  acel  punct  nu  se  poate  s i  fie  0TiginaleC?IJ, se fie primul,
                                                     avem  aţâţa  bătrâni  vecinie  tineri  şi  aţâţa                                     care  a  avut  curagiul  a  sparge  ghiaţa
               Dar’  cine  formează  această  «gene­                                           realisa,  mai  cu  samă  cu  acel  motiv  ro­
                                                     tineri  deja  bătrâni.                                                               nelucrării ?/
          raţie  tineră*  şi  cine  sunt  a  se  înţelege                                      mânesc  că:
                                                          Vîstra  nu  împedecă  să  facă  parte
          sub  opusul  ei  «generaţia  bătrână« ?  Sub                                              Din  punct  de  vedere  român,  au­        S ’a  cam  întârziat  niţel  d-l  Mihu,
                                                     din  generaţia  aceasta  tineră  pe  nimeni,
          «generaţia tinără«  am  avea  se  înţelegem                                          tonomia Transilvaniei, nici  n’ar fi îndestu-   dară  să  nu  căutăm  după  întâietate:  ci
                                                     care  şi-a  ales  de  deviză  de  sus  şi  ce o
          —   tinerii  şi  în  consecuenţă  sub  «genera­                                      litoare;  fiindcă  prin  aceea,  fraţii  noştri  să  ne  bucurăm,  că  se  sporesc  aderenţii,
                                                     repetăm  acum  din  nou  —  înainte!
          ţia  bătrână«  —  bătrânii?                                                          din Ungaria  ar fi  isolaţi  de  noi  Ardelenii. nu  ai  noştri,  da  ai  ideilor  noastre.
                                                          • O  caracteristică  notă  a  iubirii  e  nu­ idealist  şi  te  îndrăgeşti  d’o  fată,  de  obicei  tăcerea  pădurii,  ca  nimeni  să  nu  te  poată
                  F01Ş0ARA                           mărul  j .  E  acesta  un  coeficient  magic  ce  nepotrivită  pentru  tine,  sau  pentru-că  stă mai  conturba  în  reveriile  tale.  Şi  aceste  reverii?
                                                     iasă  la  iveală  la ori-ce  iubire:  trei  stadii  sau  pre  sus  de  tine,  sau  pentru  vrîşta  ei  ;  dar  O,  sunt  de  ceie  mai  multe-ori  atât  de  nos­
                                                     feliuri  de  iubire  deosebim,  iubim  cu  sufletul,  tu  nu  judeci,  nu  vreai  să  ştii  de  nimic,  de   time,  încât  mai  apoi,  aducăndu-ţi  de  ele
                       I u b i r e .                 cu  inima,  cu  mintea,  trei  sunt  persoanele  ce  nime,  numai  de  Ea.  Uiţi  părinţii,  prietinii,  aminte,  te  fac  să  zimbeşti.
                                                    joacă  rol  la  ori-ce  iubire:  Eu,  Ea  şi  El,  cel  te  înduşmâneşti  cu  cunoscuţii  tei,  pentru-că
             —  Idei  răsleţe  privitoare  la  psihologia  ei.  —                                                                              Vreai  să-i  impui.  Te  crezi  erou  şi  vreai
                                                     care  iubeşte,  cea  care  e  iubită,  şi  rivalul  real  interesul  lor  faţă  de  tine  le-a  dictat  să-ti
                              II.                                                                                                         să  apari  de  atare  şi  în ochii  ei.  Doreşti  dară
                                                     sau  închipuit,  şi  a.  d.               arete disproporţia dintre voi.  Tu însă nu asculţi
               »_Şi  iubirea  îşi  are  logica  sa,  îşi  are                                  de  nime,  nu  vezi,  nu  auzi,  nu  mai  simţeşti.   dela  cel  de  sus  să-ţi  poţi  vedea  idealul  în
          legile  sale  nestrămutabile.  Va sosi poate  odată   Trei  feluri  de  iubire  deosebim,  trei                                 primejdie,  să  cază  în  apa  cea  mai  adâncă,
                                                     stadii,  ceea-ce  însă  nu  vrea  să  însemne  că   Prezent  pentru  tine  nu  există, cum  nu  există   să  s’aprindă  d’asupra  capului  ei  casa,  un
          vremea, când  psihologii  cu  siguranţă  matema­                                     nici  viitor,  trăeşti  numai  în  trecut.  Visezi  cu
                                                     fiecare  bărbat  trebue  să  treacă  prin  toate                                     rival  respins  să  ţintească  asupra  ei  arma,  ca
          tică  vor  prezice,  că  bărbatul  acesta  va  îndrăgi                               ochii  deschişi  de zimbetul drag  de  care te-a  în­
                                                     trei  stadiile,  pe  rînd  în  şirul  amintit:  suflet,                              tu  s’o  mântueşti  din  apă,  să treci  prin  marea
          femeea  aceea,  fiind-câ  într’acolo  îl  împinge                                    vrednicit  eri,  de  vorba  dulce  ce  ţi-a  şoptit
                                                     inimă,  minte,  sau  în  alt  şir,  ci  vrea  să  în­                                de  foc  şi  s’o  scoţi  din  flăcări  neatinsă,  să
          eul  seu  cristalizat  printr’o  creştere  raţională....                             aseară  ia  bal,  de  strîngerea  caldă  de  mână
                                                     semne  că  numai  în  trei  chipuri  iubim  şi  că                                   te  arunci  între  Ea  şi  arma ucigătoare  şi  să-ţi
          Fireşte!  asta  nu  se  va  întâmpla  încă  mâne,
                                                     mai  mare  parte  dintre  cei-ce  sunt  şi-au  fost   la  despărţire..,.  Te  perzi  cu  totul  în  iubirea   oferi  pieptul  drept  ţîntă  glonţului  omorîtor...
          nici  poimâne,  ci  peste  sute  de  ani,  peste  mii
                                                     când-va  autorizaţi  au  trecut  —  mai  des  fără   ta,  eul  tău  dispare,  se  contopeşte  în  idealul   şi  toate  aceste  pentru  o  lacrimă  vărsată  la
          de  ani.  atunci  când  omul  va  ajunge  să  cu­                                    ce-ţi  închipui  d’a-1 fi  găsit:  «Nu,  eu nu doresc
                                                     să  observe  alta  decât  o  ciudată  deosebire                                      coştiugul  tău ...
          noască  omul  intern,  cum  îl  cunoaşte  pe  cel
                                                     între  gândirea  lor d’acum  şi  cea dmtr’o  vreme   nimic  pentru  mine,  numai  tu,  tu  să  fii  feri­
          extern,     sau  nu  va  sosi  niciodată,  căci                                                                                      Poţi  să  devii criminal, muncitor neobosit,
                                                     trecută  —  prin  aceste  trei  stadii.  Şi  dacă   cită,  numai  pe  tine  să  te văd treceud zimbind
          omenimea  poate se  va fi  stîns  de  mult  înainte                                                                             calumniator,  duşmanul  cel  mai  neîmpăcat  al
                                                     totuşi  nu  s’ar  putea  clasifica  după  şema  asta   de  îndestulive  prin  lumea  asta.  Mi-aşi  da  şi
          de  a  fi  ajuns  această  culme  a  desăvîrşirii.                                                                              celui  mai  bun  prietin  şi  câte  alte,  după-cum
                                                     toate  iubirile,  abaterile  trebue  puse  pe  conta   sângele  pentru  tine,  strop  de  strop,  mi-aşi
          Regularitatea  însă  ce  există  între  iubire  şi                                   jertfi  viaţa  fără  să  stau  o  clipă  pe  gânduri   femeia  ce-o  iubeşti  e  imorală,  lucrătoare,
          manifestările  ei,  împrumută  acestei  preziceri   excepţiunilor,  deşi poate  şt  aceste  excepţiuni                          falsă,  cochetă....
                                                     există" numai  la  aparenţă,  ca  o  urmare  a   şi  n’aşi  cere  în  schimb,  decât  să  vii  la  coş-
          —  ori  cât  de  paradoxă  s’ar  părea  —  putinţa                                                                                   Şi  numărul  magic ? Trăieşti  în  trecut —
                                                     nedesăvîrşirii  ştiinţelor  psihologice.   tiugul  în  care  voiu  zăcea  spre  a  fi  dus  la
          realizării  sale.                                                                                                               simţeşti  —  te  jertfeşti.
                                                                                                odihna  atât  de  dorită,  şi să verşi două lacrămi
                >Să  abstragem  de-ocamdată  dela  între­  —  Iubeşti  cu  sufletul!  —  Vocea  lui
                                                                                                pentru  cel  care  a  murit  pentru  tine*.    —  Iubeşti  cu  inim a!  Te-ai  însănătoşat
          barea  pentru-ce  iubim  o  fată  şi  ce  măreşte  Nicu  tremura  cum  pronunţa  cuvintele  dintâi,
                                                                                                                                          din  boala  iubirii  cu  sufletul,  sau  o  fericită
          probabilitatea  ca  o  fată  să  fie  iubită,  şi  să ne  dar  în  curînd  îşi  reluă  sunetul  metalic,  care   Ceteşti  cu  predilecţie  lucruri  sentimen­ împrejurare  te-a  ferit  de  ea:  creşterea  ce-ai
          oprim  la  analiza  iubirii  în  sine....«  te  împedecă  să  ştii  de  zice  ceea-ce  simte,  tale,  poezii,  nuvele,  schiţe,  al  căror  fond  e   primit-o,  firea  ta,  mediul în  care ai  trăit.  Ţi-a
                Nicu  tăcu  o  clipă.                sau  de  simte ceea-ce  zice. —  Eşti  încă  tînăr,  „Iţi  mai  aduci  aminte",  cauţi  singurătatea, |  fost  multă  vreme  prietină  şi  într’o  zi  observi
   1   2   3   4