Page 2 - Activitatea_1902_03_09

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 9

Referitor la întregirea programu­ In privinţa aceasta sg ne con­ Că »Tribuna« şi »Unirea« nu-’mi resare, dar’ acum, când vedem lâncezalâ,
lui nostru cu postulatele agrare şi eco­ trolăm unii pe alţii, şi cu toată stric- publică tot şi totdeauna ce scriu, tare nelucraie, vg dorim reîntoarcere la ca­
nomice, noi consimţim, prea fireşte, cu teţa se se dee publicităţii caşurile con­ puţin mg impoartă, destul că zic fără lea adevgrului.
d-1 Dr. I. Mihu. crete, când se comit astfel de păcate şovăire tot ce-’mi zace la inimă şi aşa Comitetul naţional se plânge prin
Afară de punctele propuse de dîn- oribile faţă de poporeni de-ai noştri, după cum eu simţesc. autorisata contra »Activităţii**, că a rupt
sul, noi am mai propus, şi persistăm pe fie făptuitorul ori şi cine! Comitetul naţional român de odi­ solidaritatea! bine, aşa sg fie, dar’ spună
lângă: Noi multe caşuri concrete de acestea nioară a fost ales de representanţii po­ comitetul, cine a rupt-o aceea? şi cine
a) reducerea dării de fiăment; am dat deja publicităţii, numind caşurile porului, adecă de majoritate şi voinţa ne-a condus la această împrejurare tristă?
b) ajutorarea industriaşilor, cari şi persoanele. aceleia, de aceaste încredere s’au făcut Oare nu comitetul însuşi, când nu mai
azi precum ştim nu mai pot suporta Avem duşmani destui, dar’ nu ne vrednici până la întemniţare. întreb vrea sg ştie de dorinţa majorităţii po­
concurenţa fabricelor; impoartă; căci ştim că oamenii s’au mai acum, cuprins de iubirea de neam, pen- porului român? oare nu «Tribuna** ne-a
c) biserica noastră naţională şi şi cores în urma recriminărilor publice; tru-ce comitetul naţional român (care şi iniţiat a nu publica nimic, ce se scrie
şcoalele noastre confesionale nu numai şi aceasta e satisfacţie pentru noi. altcum nu mai există) şi care la alegerea din afară, ci numai dela grupa adictă,
noi, ci şi statul să le spriginească, din Terminăm cu aceea, că solidari­ sa a cedat voinţii majorităţii, nu cedează aşa numită a dictaturei. V’aţi făcut
venitele statului; tocmai aşa cum sunt tatea nelucrării „spartă de noi'f!) începe şi acum? când vede, că 2 din 3 părţi Englezi! De n’ar fi rupt comitetul na­
spriginite azi şcoalele poporale de stat a se preface în solidaritate în ale lu­ a oamenilor sunt însufleţiţi pentru acti­ ţional solidaritatea, ar suferi şi părerile
în comune curat româneşti, cu limbă de crări7, a activităţii politice. vitatea parlamentară! Cred oare tribu­ majorităţii şi nu ar fi dat ansă la nouele
propunere maghiară. Pasul d-lui Dr. Mihu e pasul unui niştii, că numai ei şi ale lor sfaturi sunt foi: «Tribuna Poporului**, «Activitatea**,
Deci educaţia poporului sg se facă bărbat marcant. bune şi ducetoare la scop?! Ori nu-’şi «Drapelul** şi «Libertatea**, fără cu toţi
numai în limba sa maternă, şi cu spri­ Noi îi recunoaştem forţele intelec­ aduc aminte de proverbul român, »că am fi stat grupaţi împrejurul «Tribunei**,
jin u l statului. tuale şi independenţa materială; sg le leneşul mult aleargă«?! oare comitetul dară se vede, că sfaturile... primite dela
Avem drept la aceasta, că suntem folosească aşa precum scrie, şi sg va naţional, respective fracţiunea lui, sg ne strgini v’au interesat mai mult, ca soartea
cetăţenii statului, şi contribuim la sus­ bucura de recunoştinţă generală şi atunci ţină în nelucrare şi mai departe ca pe poporului român, care v’a ales şi v’a
ţinerea lui, drept meritată. 100 ani sg fim unde suntem ?! Ori nu dat încrederea.
Inse referitor la spriginirea „zia­ Se nu ne ia nime în nume de vgd, ori nu ştiu din păţăniile altora, că «Tribuna** a fost şi va mai trăi cât
risticei1 şi a vieţii sociale“, după a reu, dară pe noi o scrisoare nu ne re- dreptul unui popor numai prin luptă comitetul naţional, una fără alta nu pot
noastră părere, nu se pot lua mesuri peşte la elogii — aşteptăm ca faptele să neîntreruptă se poate câştiga şi nici­ exista şi precum se crede una fără de
întrun program politic. vină în consonantă cu scrisoarea. când prin somnul mortal?! Pentru-ce se alta sunt neputincioşi. ^Astfel nu are
Program ul politic trebue şi poate foloseşte de tactica ursului din bârlog?! sg creadă nici «Libertatea**, că prin
conţinea numai atari disposiţii, a căror Pe ce temeiu se susţine «Tribuna« şi lupta ei va reuşi cândva, ca comitetul
realisare e scopul luptei noastre p oli­ Comitetul naţional, solidaritatea, fracţiunea comit, la cârmă, când un cu­ naţional român sg iniţieze şi «Tribuna**
tice; cari să poată fi obiectul pertrac­ „Tribuna", „Activitatea", „Libertatea". rent însemnat este pentru activitate sg propage activitate.
tărilor parlam entare.
parlamentară ?! Dacă comitetul naţional român, în
E lucru clar, că spriginirea pro­
Dacă cineva grăeşte adevgrul, ori starea lui de azi — ajuns în impas —
ductelor noastre literare şi viaţa noastră »Tribuna«, ca autorisata comitetului
şi cât 1 am ascunde, ca şi boamba de nu are atare angajamente secrete, sau
socială, nu se pot pertracta în firul naţional, scrisă de pene plătite şi la
grâu, tot va încolţi, produce firul, care dacă nu ştie cum sg iese din încurcă­
desbaterilor politice-parlamentare. poruncă, strigă mereu, că »Activitatea«
cu timp dă rod, ori şi care aserţiune tură, apoi ahzică după toată forma, şi
In privinţa aceasta au se lucre, şi a rupt solidaritatea naţională. «Liberta-
şi motive contrare, propagate în această lase locul altora, pentru-că stările de
au sg lucre mult, preoţii, înveţătorii şi tea«, temendu-se de aceleaşi epitete ale
afacere, sunt cu desgvîrşire lipsite de faţă sunt păgubitoare pentru neamul
alţii, cari vin în atingere ori trăesc în »Tribunei« şi oamenilor sei, şi-a luat în
efect. Ori nu vede şi nu este convins, nostru.
mijlocul poporului, şi au se lucre oa­ program, nu abandonarea solidarităţii şi
că cu pasivitatea propagată de ei se Le-am scris toate acestea din con­
menii, cari stau în fru n tea diferitelor rumperea cu tribuniştii şi cu pasiviştii
tac ridicoli, a îngreţoşat inimile tuturor vingere curată, cu intenţiunea cea mai
grupe a vieţii noastre sociale; cum e lor nelucrători, ci aproape se leagă, a Românilor setoşi de înaintare?! Prin bună şi cu scop vgdit, de-a contribui
de exemplu tocmai şi d-l Dr. 1. Mihu. mâna apă la moara lor, până se vor propagarea pasivităţii şi mai departe, ne
Interesul şi iubirea fa ţă de popor, milostivi, din înălţimea sfeerică în care se la o desvoltare săngtoasă a treburilor
puteţi opăci niţel, dar' nici când nu ne noastre naţionale.
pe care trebue se îl câştigăm pentru află, a decreta oare-care activitate în
veţi abate! Aveţi între D-Voastră şi
spriginirea instituţiunilor şi productelor pasivitate sau întors. Merişor, la finea lui Faur 1902.
oameni de caracter, cinste lor, îi sti­
noastre literare, nu trebue sg le purtăm Eu unul am prieteni şi cunoscuţi, îi
măm, dară numai ca caractere. Dacă Isidor Saturn,
numai pe buze-, ci se le manifestăm prin stimez şi mg stimează şi la »Tribuna« şi preot român.
vreţi sg vedeţi câţi sunteţi pe lângă po­
fapte. la »Activitatea« şi la «Libertatea**, semn
litica de pasivitate a «Tribunei«, des­
Poporul nu trebue exploatat, cum că din laptele mele mg află vrednic de chideţi o colectă de subscriere şi vg
a făcut bună-oară, pardon de sinceri­ stimă, sau că mg interesez de soartea veţi convinge, că nici o terţialitate de
tate ! d-l Mihu cu întreprinzătorul român poporului românesc. Declar din capul aderenţi nu aveţi în şirul Românilor. Lume întoarsă.
I. Stefănescu din Cugir\ care a lucrat locului pe conştinţa mea de Român, Comitetul aşa numit naţional nu
şi a asudat vre-o 6— 7 ani la o între­ ca fiu de tribun şi de preot român, că
pentru aceea şi-a făcut drumul din Se- 1.
prindere şi d-l Mihu nu s ’a sfiit a-şi dacă scriu ceva în foii, nu scriu nici la po­
ghedin şi Vaţ pe la Pesta— Bucureşti— • Tribuna* dela 4 1. c. nr. 32 sub ru­
înfunda punga sa proprie, cu vre-o 120 runcă, nici plătit şi nici sfătuit de nime, brica »Proctdeuri viţioase* (= ) eară îşi a-
Sibiiu, ca sg fim de credinţa »Libertăţii«,
până la 140.000 cor. din truda acestui ci scriu numai din convingere şi sete roagă şi viudică drephd, de a da lecţii după
că ne va succede a-i face sg sară din
Român sîrguincios şi peste măsură onest. de înaintare a trebilor neamului meu. inetoda-’i cunoscută, „să lovim în hoţul de
învechita ogaşe, care a dat de butuc, păgubaş“ I
şi că-i vom mişcă sg decreteze activita­ Adevăr zice, că multe viţii bântuie so­
numai că ţi-e mai mult decât prietină. N’ai jertfa asta e un fel de jertfă posthumă, e tea! Doamne fereşte! ori şi ce, numai cietatea românească şi puţine virtuţi o dis­
văzut-o vr’o câte-va săptămâni şi ’n vremea dorul să mori d’odată cu ea, să zaci în ting. Zicerea, ca atare, sună bine, însă apli­
asta ai simţit în inimă un gol străin, o ne­ mormânt alăturea de ea, căci »fără ea viaţa de activitate sg nu auzim! Aşa striga carea ei este pe de-a îndoasele folosită. Sub
linişte inexplicabilă... şi-apoi o revezi şi repede pentru tine n’are preţ». comitetul naţional divisat în trei. Şi
egida atării instituţiuni sociale, culturale, eco­
ca o rază de soare ce-şi tace drum printre Ceteşti cu predilecţie poezii de dor cu pentru-ce? Aşa-’i interesul lor, aşa le
nomice şi peste tot de bun obştesc, mulţi
doi nori, te izbeşte raza conştiinţei : golul a fond de »d’aşi fi mare şi puternic*.... nuvele suflă ventul din Pesta— Bucureşti. Pen­ conducători chemaţi şi nechem iţi îşi joacă
dispărut, neliniştea n’o mai simţeşti, ştii că şi chiţe pline de aventuri, în cari Ea duce tru acele motive a colindat, după eli­ mendrele, la aparinţă, penlru binele şi prospe-
Ea ţi-a lipsit, ştii că o iubeşti, rolul unei fete sărace, El rolul unui tinâr berare, pe acolo, fără consfătuirea po­ rarea tuturor părţilor, cari constitue atare cor-
asemenea sărac, dar talentat... EI ajunge om
Ţi-e dor s’o vezi mereu, să-i poţi mereu porului român, care i-a dat mandat şi poraţiune, pe când în faptă se folosesc, în mod
mare, cu avere şi o ia de nevastă....
privi în ochii frumoşi, să vorbeşti, să glumeşti josnic, de posiţia lor, numai în favorul pro­
Şi numărul magic? — Trăeşti în present încredere. Dacă nu-’i aşa, pentru-ce a
şi să rîzi cu ea, cu un cuvânt să fii mereu priu şi a celor, cari aparţin de ei, ori dela
— ştii — faci planuri. — Deja 11? se în­ sărit cu toată maşinăria contra unicului
în apropierea ei. Nu te gândeşti nici la ziua cari au sau temere sau atare folos real direct
trerupse apoi sculându-se. — Pentru azi cred candidat român naţionalist activist? De
de eri, nici la cea de azi, trăieşti în prezent, sau indirect. Caşuri de acestea obvin apoape
că va fi d’ajuns. De altă dată dară... Care
pentru tine numai vremea aceea numără, care, nu ar avea poruncă, ar ceda majorităţii la toate corporpţiunile noastre de ori-ce nuanţe
mai are o ţigaretă ? Merci... Noapte bună şi
o petreci alăturea de ea. Nu mai cauţi sin­ şi nu ar zice, că toţi cei-ce nu merg ar fi ele. Această stare morbidă este quasi
la revedere I
gurătatea ca să te poţi da reveriilor, dar înăscută elementului nostru şi stă în strînsă
I. I. Sceopul. cu ei, sunt contra lor, pe aceia trebue
dacă te-a găsit ea, te pui să zideşti palate, (Va urma). legătură cu spurcatul interes propriu şi îşi are
tîrnosiţi; de nu ar fi aşa, ar zice simplu
să fa c i planuri, cari toate se cam încep cu rădăcinile in creşterea noastră rusticană, trans­
»pasivitate«, dar’ nu ar lucra pe vieaţă
»dacă«; »dacă a-şi fi.... dacă aşi avea...» plantată dela părinţi la copii, în măsură mai
C u g e t ă r i . şi pe moarte contra activiştilor, i-ar lăsa
Eul tău îşi cere partea sa, nu abzici mică şi mai mare, după cum adecă am avut
în pace şi vgzend, că au un ideal du- prilej ale soarbe din vicaţa fam iliară.
fără condiţii. Alăturea de fericirea E i te E mai lesne a înlătura prima fantasie
gândeşti şi la tine. Ai dori s’o vezi fericită, decât de a satisface pe toate celelalte cari cgtor la scop, s’ar bucura împreună. Atare fiinţă poate să- şi procure fe l şi
dar prin tine. »Aşi dori să fiu rege, ca să te vin după dînsa. Ei! dar’ lor nu le convine numai chip de diplome academice, căci creşterea şi
*
pot face regină,... să am castele bogate ca ce se face la comandă. O, ho! dom­ îndeletnicirile însuşite din casa părintească, îi
Unui om de spirit i-se cuvine o femee v’a caracterisa din belşug în vieaţa lor so­
să te pun stăpână pe ele,... să am milioane, cu simţire; e prea mult două spirite într’o casă. nilor din comitet, nu mai suntem în
ca să ţi-le pot depune la picioare, să vezi, * era dictaturii, nu mai suntem orbiţi şi cială, ori şi în care corporaţiune îi vei pune.
să te convingi, cât te iubesc, ca fără grije să Orologiul face pe cineva a comite atâ­ Aceştia sunt pesimiştii, cari nu pot ve­
poţi trece prin lume, veselă şi fericită'.... Şi tea josnicii ca şi interesul. surzi. V’am urmat, v’am momit, am fost dea propriile lor păcate şi nu pot asculta cri­
solidari, până am vgzut lucrare şi inte- tica obiectivă din gura celor cu inima pe limbă•
dacă une-ori te gândeşti la jertfirea vieţii,