Page 2 - Activitatea_1902_04_13

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 13

La îndemnul metropolitului Şaguna, I. Goldiş care răposatul a conlucrat; apoi dela poporul universităţile maghiare, — ori cât de revoltat orientări a numiţilor factori asupra chestiu­
părăsi la 1869 cariera civilă şi se călugări la eparchial păstorit abea în 21/a ani, şi la fine aş fi în sufletul meu contra amestecului ne nilor de organisaţie ale Federaţiunii şi asupra
mănăstirea H.-Bodrog, luând numele de losif. rosteşte o rugăciune, eară părintele archiman­ mai pomenit şi contra ostilităţii fără precedent, istoricului congreselor ei.
Tot atunci fu numit profesor de teologie, drit Filaret Musta face rugăciunea de înge- pe care ministrul şi autorităţile universitare Renunţ de astă-dată chiar şi la dreptul
apoi secretar episcopesc pe lângă episcopul nunchiare. dela Budapesta le-au manifestat nu numai să întreb: ce fel de informaţii îşi permit a
Ivacicovicî şi asesor referent consistorial. In Corul cântă »în veci pomenirea lui« şi faţă cu studenţii românii, dar’ faţă cu însăşi da factorii maghiari ai Federaţiunii asupra
1873 ministrul Trefort îl numi profesor or­ se începe conductul imposant până la podul organisaţia în vigoare a Federaţiunei. acesteia? Renunţ să cercetez fenomenul ciudat,
dinar de limba latină şi română la gimnasiul Murăşului, de unde publicul se reîntoarce, şi 1. S’a formulat acuzaţia, că printre că o campanie ostilă actualei organisaţii a
de stat din Arad. carul mortuar tras de 6 cai, e însoţit de 30 studenţii români din Ungaria *) s’ar agita Federaţiunii este nu numai tolerată, dar’
In 1892 sinodul diecesan îl alese vicar de trăsuri, cu preoţii şi onoraţiorii câţi au
ideea ataşării la delegaţia studenţilor din este chiar sprijinită de factori oficiali maghiari
al Oradiei. încăput până la mănăstirea Hodoş-Bodrog, România. Nici o iotă din acuzaţia asta nu-’i ai Federaţiunii, cari par a-'şi fi uitat de pro­
La 1896 fu ales deputat în dietă. In calitatea unde din nou între cântările obicinuite, osă-
adevărată, pentru simplul motiv, că de o misiunile solemnele făcute la congresul din
aceasta el aparţinu partidului guvernamental mintele răposatului s’au aşezat la locul de
asemenea agitaţie nu-’i nevoe. Ataşarea stu­ Paris: că de aci încolo nu mai sunt Maghiari
şi îndeosebi grupului tiszaist. Când s’au pus odichnă vecînică, dându-să sub îngrijirea fra­
denţilor români din Ungaria grupului studen­ în cestiunile Federaţiunii, ci sunt membri,
la ordinea zilei în dietă legile politice bise­
ţilor călugări. D-zeu să-’l odichnească în pace ţilor din regatul român este un fapt împlinit devotaţi ai acesteia 1
riceşti, a votat pentru aceste legi, punându- şi sufletul să se aşeze în ceata drepţilor.
de ani de zile şi consacrat de însăşi organi­ Deocamdată renunţ a lămuri aceste pe­
se astfel în oposiţie cu atitudinea archiereilor saţia actuală a Federaţiunii. Dacă nu altceva,
si a corpurilor representative ale bisericei. Epilog. statutele Federaţiunii ne impun să ne ataşăm nibile momente. Am nădejde că d-nii Wlassics
In 2/14 Maiu 1899 fu ales de episcop Vâcsey etc., vor recunoaşte, că au fost rău
Cu mare pompă a fost introdus acest secţiunii române, fiind-că articolul 7 decre­ orientaţi şi vor grăbi a revoca măsurile de
al Aradului în locul rămas vacant prin ale­
Archiereu în scaunul său după alegerea sa tează explicit: »Chaque membre doit âtre teroare, cari lovesc nu numai în secţia ro­
gerea de Metropolit a episcopului Meţianu. destul de agitată. Fiii bisericei sale şi acum inserit â la Section de sa propre nationalite«...
La 1880 fu ales membru corespondent mână, ci lovesc în însăşi organisaţia Federa­
la finea vieţii lui i-au dat tot acelaşi onor şi E adevărat, că la Paris, delegaţia studenţilor ţiunii. Sper că vor face aceasta fie în urma
al Academiei Române, în urma unei pole­
cu aceeaşi pompă l-au petrecut la cele eterne. maghiari a provocat o nouă discuţie în jurul lămuririlor ce-’mi permit a da eu şi cari
mice, ce a purtat’o cu succes contra lui Rethy,
A trăit însă prea puţin, şi în acest timp scurt acestei chestiuni, dar’ resultalul a fost şi mai vor ajunge la cunoştinţa d-lor pe aceeaşi
care susţinea teoriile lu Rosler şi Hunfalvy. afară de împlinirea obligămintelor faţă de categoric pentru organisaţia Federaţiunii
A colaborat la almanachul „Muguri11 în 1859, oameni cari l-au sprijinit! a alegerea sa; altceva potrivit principiului naţionalităţii etnografice, cale, pe care au luat ştire de un articol
apoi Ia „Speranţa11 şi „Lumina11, al căreia nau putut face nici bisericei nici neamului ear’ nu politice. Dl Ludwig, actualul preşe­ al «Tribunei», fie în urma intervenţiei ofici­
redactor a fost. seu, şi nici luişi propriu. A murit deci ne­ dinte al Federaţiunii, şi secţia maghiară cu ale a comitetului central al Federaţiunii, fie
în urma unei mai puţin interesate atitudini
înmormântarea mulţumit şi s’au împlinit şi la dînsul cuvin­ sediul la Budapesta, ar fi putut şi ar mai a secţiunii ungureşti, când ’i-se cer
tele „toate sunt deşertăciuni câte nu rămân putea orienta pe d-nii Wlass'cs şi Vâcsey,
episcopului l o s i f Goldiş. după moarte.11 să nu lovească cu atâta uşurinţă şi cu atâta informaţii.
Dar' şi pentru caşul că m’aş înşela în
De altfel faptele bărbaţilor mari se în­ necoinpetenţă în legiuirea Federaţiunii. Să
speranţele mele, pot asigura pe cei-ce tero­
înalt Preasfinţitul archiepiscop şi metro­ registrează în istorie. nu nesocotească atât de lesne nici decisiunile
rizează : că nici Federaţiunea noastră nu-’i
polit Ioan Meţianu din cause sanitare ne- congresului dela Paris, unde consulatele stu­ făcută să asculte de dictatura nu ştiu cărui
putend lua parte personal, a concrezut a fi denţilor români din Ungaria au fost recu­ ministru ori rector, nici studenţimea română
representat prin Preasfinţitul episcop dela noscute ca fiind legale, ear’ propunerea ma­ din Ungaria nu-’i devotată Federaţiunii atât
Caransebeş Nicolau Popea, care de asemenea „Corda Fratres“. ghiară, ca ele să fie ataşate secţinnei un­ de puţin, ca să nesocotească oiganisaţia ei,
bolnav fiind, nu s’a putut presenta. gureşti, a trebuit revocată prin însuşi dl de dragul unui condamnabil amestec politic.
Archidiecesa a fost representată prin o Un răspuns. Ludwig — în urma unanimei stăruinţi a 3. In sfîrşit, o cestiune de principiu,
deputaţiune constătătoare din Reverendisimul şefilor de secţiuni d n comitetul central al
Activitatea culturală pe care secţiunea Federaţiunea este fondată în scopuri cultu­
domn protopresbiter şi asesor consistorial Federaţiunii.
română a Federaţiunii internaţionale stu­ 2. A fost calomniată ca «tradare de rale şi umanitare. Este' fondată, ca să în­
Ioan Papiu, însoţit de protopresbiterii dela
denţeşti o desvoaltă în strictă conformitate patrie», ca «iredentă» şi mai ştie sfântul ce, frăţească popoare, ear' nu ca să favorizeze
Hia şi Orăştie, Avram Păcurariu şi Vasile
cu legile de organisaţie şi cu scopurile Fe­ atitudinea legală a stud. nţimei române din tendinţi politice contrare şi civilisaţiei şi uma­
Domşa. nităţii. Eată de ce s'a acceptat principiul
Diecesa Caransebeşului era representată deraţiunii, — a devenit, în vremea din urmă, Ungaria. Nici prin minte nu le-a trecut acu­
obiectul unor stranii discuţiuni în presă şi zatorilor: că în Federaţiune nimeni nu se organisării după naţionalitate etnografică, ear’
prin dl Archimandrit Filaret Musta, Dr. Barbu,
în parlamentul maghiar şi este ţînta unor poate constitui decât potrivit legilor acesteia nu după state. Dacă se accepta acest din
Bădescu şi Barzu, M. Popovici, protopresbiter
măsuri excepţionale ale d-lui ministru şi nici decât conform dorinţelor politice ale urmă criteriu de organisaţie, erau sacrificate
Aeţnva.
Ueia v-'ittuw»------ - - ----„1 Man. Wlassics şi ale d-Iui rector de universitar.» ” nui sau altui vremelnic ministru ori anual popoare de-o cultură veche ca Polonii, Cehii,
gra cu protopopii T. Păcală şi Roxin. Vâcsei din Budapesta. Lestiunea s’a tratat rector, oameni fără nici un drept de cuvânt Finlandezii etc. Poteau fi sacrificaţi chiar
Pe lângă aceste deputaţiuni au luat parte pe un tărîm care, fiind politic, nu se împacă în chestiunile interioare ale Federaţiunii. Maghiarii, dacă să proceda conform drep­
sub nici un raport cu menirea Federaţiunii Dacă situaţia mea oficială nu ’mi-ar tului internaţional, care nu ştie de un stat
la înmormântare, de sine înţeles, toate nota­
bilităţile din oraşul Arad, bisericeşti, civile noastre. Nu vreau să alunec şi eu pe acest impune o complesanţă extremă faţă cu nişte maghiar şi de-o representanţă maghiară în
si militare, toţi protopresbiterii diecesii, preoţii, tărîm, fiind-că ar trebui să acuz şi să condamn autorităţi publice ale unei ţări, care a oferit străinătate, ci ştie numai de un stat Austro-
învăţătorii si popor. însumi pe aceia, cari fără cuvânt acuză şi Federaţiunii noastre ospitalitatea sa, — ar Ungar şi de-o representanţă diplomatică
Cântările funebrale erau executate de condamnă studenţimea română din regatul trebui să înferez cu cele mai necruţătoare Astro-Ungară. Ei bine, cine ar fi representat
protopresbiterii Traian Putici şi Ioan Troilescu ungar. calificative insultele nesocotite ce să aruncă atunci statul Austro-Ungar: Nemţii, Maghiarii,
cu deosebită pricepere, şi de corul seminarial, Calitatea mea de vice-president al în faţa studenţimei române. Cehii, Polonii, Rutenii, Evreii, ori — rene­
care peste tot a dat dovadă, că e un cor Federaţiunii şi director al Secţiunii Române, Sunt însă atât de îngăduitor, să admit gaţii.? Ne-ar plăcea să ne-o spună asta chiar
bine instruat şi condus. La fine părintele ar­ îmi impune datoria să lămuresc situaţia numai că dl ministru Wlassics, dl rector Vâcsey, Maghiari neaoşi ca d-nii Wlassics, Ludw'g
chimandrit Augustin Hamsea a rostit o cu­ din punctul de vedere al rolului studenţimei parlamentul maghiar, presa maghiară — n’au ori alţii.
vântare foarte bine nimerită, scoţând în relief române din regatul ungar în Federaţiune. procedat cu rea credinţă şi cu ascunse şi Ni-se cere nouă, studenţilor români
virtuţile şi calităţile ideale a archiereului ră­ Mi-se mai impun, cu o cale, şi reserve, de neiertate scopuri politice. Sunt gata să atribui din Ungaria, să fim ataşaţi secţiunii maghiare
acea atitudine fatală unei desăvîrşite lipse de
posat şi învăţăturile ce se pot lua din acelea, cari voi ţinea seamă, până va fi cu putinţă. Dar’ e cu neputinţă. E absurd. Acea secţiune
termină cu iertăciunile ce le ia, începând dela Voiu răspunde deci, cu toată liniştea, — *) D. D. Wlassics şi Vâcsey au zis consecuent, represintă poporul maghiar şi o cultură ma­
„studenţi maghiari cari vorbesc româneşte" ; eu cred
înalt Preasfinţitul metropolit, înaltul guvern, acuzaţiilor maghiare; şi voiu căuta să combat ghiară, cari s’au dovedit atât de adese-ori,
că mai corect ar fi fost să se combine expresia
Consistor şi membrii sinodali, precum şi dela cu argumente legale măsurile de teroare ce că sunt altceva decât celelalte popoare civi-
„studenţi români cari trebue să vorbească ungureşte".
toate celelalte autorităţi notabile din loc, cu s’au decretat în contra colegilor români dela — I. S. lisate şi decât celelalte culturi europene.
oare-ce întreg românismul este eminescian pe omagiu adus la a 10-a aniversară a morţii vândă corpul. Are drept..,, prin schimbările
JF01Ş0ARA simist, deoare-ce toţi îl avem în inimă, dacă nu lui, cât şi din causă că evenimentele tragice prin cari am trecut, corpul meu trebue să fi
pe buze, Eminescu va fi pentru România un se precipită, întâmplările se rostogolesc cu devenit fenomenal».
mântuitor, un adevărat Mesia. Căci: nihil est turbare unele asupra altora şi ele pot să ne
in intellectu quod non ante fuerit in sensu ducă la perire mai iute chiar de cât a pre-
EM INESCU (nimic nu este în minte, care să nu fi fost văzut’o aceasta geniul nostru protector, ne­ „ Te-ai dus Evreule... te-ai dus şi ni ai
vândut chinuitorului de suflete", murmură el
PESIMIST, PROFET ŞI ECONOMIST mai întâi în simţiri). muritorul Eminescu, in pesimismul său. De cu o resignaţie dureroasă».
Iar dacă »Doina« oglindeşte firea nea­ altfel: pesimismul lui Eminescu însemnează
mului nostru cu toate dorurile şi aspiraţiile perirea economică a României. La Slatina avem măcelul între ţărani
şi soldaţi, la Buzeu, Craiova ş. a. mişcări,
Aşa la Bucureşti avem tulburările de
Drept prefaţă. Iui cu toate durerile şi năcazurile lui, «atunci iar deasupra tuturor nenorocirilor: urgia
viitorul ne apare foarte întunecat, foarte trist stradă pentru răsturnarea năzăritului trădător
cerului.
şi noi nu mai avem nimic de sperat, decât de neam. Zicem năzărit din causă că de
doar să ne plângem soartea amară. In adevăr câte-va decenii aproape toţi Românii suntem Dela Nistru păţi la Tisa
Sus inimile noastre! Cântare aduceţi-i,
din cele trei doine citate singură Doina lui inconştienţi trădători de neam. Demonul tră- Tot Românul plănsu-mi-s’a
El este moartea morţii fi învierea vieţii!
Eminescu — şi e de ajuns atâta — ne mai dărei e în noi înşine. Acest demon trebue Că nu mai poate strlbate
M. Eminescu.
dă nădejde, are un ideal. extirpat, ca să nu-1 zărim tocmai acolo unde De-atăta străinătate.
Eminescu I Ce inimă română nu tresare nu e.
Despre »Idealul lui M. Eminescu« şi
de bucurie şi mâhnire, de respect şi frică, întru cât acest «Ideal» mai e realisabil, vom Avem tot în Bucureşti pe teribilul Numai umbra spinului
de curaj şi desnădejde, la auzul acestui La uşa creştinului,
vorbi pe larg în a Il-a broşură următoare ucigaş al cârciumarilor — alt demon zărit,
numel acesteia. Acolo, în unire cu profetul nostru, şi nezărit; avem scandalurile slujbelor la îşi desbracă ţeara sinul,
Eminescu poet! Cine nu ar vrea vom desvăli relele ce bântue România arătând primării etc., tot aţâţi demoni zăriţi şi Codru — frate cu Românul —
De secure se tot pleacă
să-’l fie ? căuşele, isvoarele lor. Vom propune apoi nezăriţi.
Şi isvoarele îi seacă —
Eminescu pesimist 1 Cine nu se înfi- remediile, vom da soluţia răului. Căci pro­ La Iaşi, Bârlad, Focşani etc. «Sărmanul Sirac în ţeară s Ir ac A1
oară? Cine ar voi, cine ar îndrăsni să-’l fie? blema existenţei neamului românesc trebue Dionis» a lui Eminescu s’a ridicat cu furie
«Naţionalitatea românească a găsit în repede deslegată. In caz contrar — adio Ideal contra «jupânului Riven» evreul, devenit Şi credem că e timpul suprem să în­
Eminescu un apostol», zicea regretatul Gr. G. al Românismului! astăzi, după vre-o 30 ani de trădare naţio­ trebăm cu Eminescu pe neamul românesc:
Păucescu. Noi vom face un adaus. Eminescu Broşura de faţă este numai o Introdu­ nală, «Magistrul Ruben» I «Eu am mutit», Ce te legeni, codrule,
a fost un mare profet. El este însă şi moartea cere la studiile ce vom face asupra lui Emi­ esclamă Sărmanul Dionis, adecă nenorocita Eără ploaie, fă ră vent,
morţii şi învierea vieţii neamului nostru. De nescu. Grăbim publicarea ei atât ca un Moldova, şi Ruben a venit cu medicii să-’mi Cu crengile la pământ i