Page 4 - Activitatea_1902_04_13
P. 4
Pag. 4, A C T I V I T A T E A Nrul 13
Coloman Szell despre Coloman care se aduce la Fiume din teritoriile de 363— 1902. vegrh. sz. 356— 1902. veghr. sz.
—
Tisza. Ministrul-preşedinte ungar a avut o producţie, câte o coroană premiu. Acest
A r v e r £ si h ir d e t m e n y A r v e r £ si HIRDETMENY
convorbire cu un jurnalist din Viena asupra premiu îl primeşte însă numai acela, care Alulirt birosâgi vegrehajto az 1881.
repausatului bărbat de stat ungar, Tisza. Szdll importează cel puţin 20.000 de saci. Dupâ-ce Alolirt birosâgi vegrehajto az 1881.
dvi LX. t.-cz. 102. §-a drtelmdben ezen- dvi LX. t.-cz. 102. §-a ertelmdben ezennel
ar fi zis despre Tisza, că a fost mare patriot, importează însă în aceste cantităţi cafea numai
mare Maghiar, dar’ că n'a ştiut să se retragă banca de credit fiumană şi Societatea p. a. nel kozhirre teszi, hogy a puji kir. jârâs- kozhirre teszi, hogy a puji kir. jârâsbiro-
dela puteg?, când era în splendoarea sa. »Noi comercială din Fiume este evident, că gu birosâg 1901. dvi V. 473 szâmu vdg- sâg 1902. dvi V. 132 szâmu vegzdse
l-am stimat foarte mult — zice Szdll — dar’ vernul doreşte să facă acestor două grupuri zese kovetkeztdben Dr. Suciu Gâbor kovetkeztdben Dr. Suciu Gâbor iigyvdd
de iubit nu l-am putut iubi». Se zice: că Tisza de capitalişti un cadou de 100.000 cor., ca iigyved âltal kepviselt Bâll Jozsef javâra âltal kdpviselt ozv. Nica Todornd javâra
a lăsat memorii în urma sa, cari se vor da în schimb să obţînă pentru un deputat al zs.-m.-parosenyi Szabo Gyorgy ellen 234
publicităţii. In acele memorii, dacă vor eşi său un loc ,,gras“ în direcţiunea acestor so kor. s jar. erejdig 1901. evi julius ho zs.-korojesdi Szâvu (Savei) Demeter ellen
de sub tipar, trebue să fie interesante lucruri cietăţi. Ce are a face? Poporul ungar su- 1000 kor. s jâr. erejdig 1901. dvi mâr-
31-en foganatositott kieldgitesi vdgre-
şi despre naţionalităţi. poartă însă sarcinele ; doar deabea 10.000 czius ho 7-dn foganatositott kielegitesi
hajtâs utjân le foglalt ds 660 korra be-
oameni emigrează pe lună din ţeară, fiind-că vegrehajtâs utjân le foglalt es 604 korra
nu mai pot exista aici.** csiilt kovetkezâ ingosâgok, u. m .: szarvas- becsiilt kovetkezo' ingosâgok, u. m.:
In interesul dlor învăţători. Cât
—
marhâk, juhok ds szdna nyilvânos âr-
de curând se va desbate în cameră legea de magân kovetdsek nyilvânos ârveresen
pensie a învăţătorilor. veresen eladatnak. eladatnak.
— Patru copii de-odată a născut în
Mely ârverdsnek a puji kir. jârâs-
ziua de 30 Martie ţăranca slovacă cu numele Mely ârverdsnek a puji kir. jârâs-
O crudă desamăgire. Nicolae Gli- Aulpany în etate de 28 ani, din Turo-Tridoviy birosâg 1902-ik dvi V. 300/2. szâmu
— birosâg 1902. dvi V. 132/2 szâmu vdg-
gorescu, ferar din Gaiu (Bănat), primi nu de (corn. Trencen). — Unul din cei patru a vegzdse folytân 234 kor. tdkekovetelds, zdse folytân 1000 kor. to'kekoveteles,
mult ştirea, că el şi soru-sa ar fi moştenit fost născut mort, al doilea a murit când îl ennek 1901. dvi januâr ho 7. napjâtol
ennek 1901, dvi mârczius ho 5. napjâtol
dela un unchiu al lor din România, cu numele duceau Ia botez, al treilea a murit alaltăeri, jâro 5 % kamatai, 73% vâlto dij es
Gherila, suma de 600.000 cor. Gligorescu numai al patrulea a rămas în viaţă şi e să eddig osszesen 96 kor. 39 fillerben bi- jâro 5 % kamatai, eddig osszesen 82 kor.
a pus ciocanul la o parte şi în loc să pot nătos. Mama e deasemenea sănătoasă. roilag mâr megâllapitott koltsegek ere 32 fill.-ben biroilag mâr megâllapitott
covească cai, a (început să făurească planuri koltsdgek erejeig Zs.-Korojesden leendd'
jeig Zs.-M.-Parosenyben alperes lakâsân
pentru viitor. Zilele acestea însă, care îi tu eszkozldsdre 1902. ivi âprilis hâ 16 nap
Intr’o cafenea leendo eszkozlesere 1902 ivi âprilis hâ
— JSub scutul poliţiei.
mirarea, când fu chemat la solgâbirău, ca să jânak dilutdni r ârdja hatârido'iil kitii
din Budapesta, şedea mai alaltăeri inspectorul 17-ik napjânak dilutdni / ârâja hatâri-
i-se dea moştenirea. In loc de 600.000 cor.
poliţiei Schmidt şi îşi bea cafeaua. Deodată doiil kitiizetik ds ahhoz a venni szân- zetik ds ahhoz a venni szânddkozok oly
însă, i-s’au dat 60 cor. Gligorescu| întrebă,
întră un domn şi desbrăcându-şi paltonul ÎI megjegyzessel hivatnak meg, hogy az
că ce-’i asta? — Atâta e moştenirea, răspunse ddkozok oly megjegyzessel hivatnak meg,
întinde pe de-asupra capului lui Schmidt şi-’l drintett ingosâgok az 1881. dvi LX. t.-cz.
solgăbirăul. — Nu se poate! răspunse Gligo hogy az erintett ingosâgok az 1881. dvi
acaţă în cuiu. »Ascultă, d-le, aproape nimeni
rescu. — Ba se poate, eată hârtia consulatu LX. t.-cz. 107. es 108. §§-ai drtelmdben 107. ds 108. §§-ai drtelmdben kdszpenz-
nu este în cafenea, o sută de cue îţi stau la
lui. Cu Gligorescu se învîrtea cancelaria şi îna keszpenzfizetds mellett, a legtobbet ige- fizetes mellett, a legtobbet igdro'nek becs-
disposiţie, tocmai aici ţi-ai găsit loc să-ţi acăţi
intea ochilor vede tot stele verzi. Suspinând ronek, szukseg esetdn becsăron aiul is âron aiul is el fognak adatni..
paltonul?» Domnul şl-a cerut scuse şi s'a pus
îşi luă moştenirea, din care lipseau tocmai
la o altă masă. După câtva timp vine să-’şi el fognak adatni. Amennyiben az elârverezendo ingo-
patru »nule« şi se duse iarăşi la lucrătoare,
îmbrace earăşi paltonul şi earăşi se întinde Amennyiben az elârverezendd in- sâgokat mâsok is le ds feliilfoglaltattâk
luând în mână ciocanul, ca şi mai înainte.
peste capul inspectorului. Asta era prea mult, gdsâgokat mâsok is le ds feliilfoglaltat- s azokra kielegitdsi jogot nyertek volna,
Schmidt puse mâna pe sabie. «Scusaţi, d-le, tâk ds azokra kieldgitesi jogot nyertek jelen ârverds az 1881. dvi LX. t.-cz. 120.
Ce se face cu banii poporului. săptămâna trecută mi-s'a furat un palton. Eu
—
volna, ezen ârveres az 1881. evi LX. §-a drtelmdben ezek javâra is elren
Cetim în »D. T. f. U.«: „Radical11 scrie, că sunt un biet funcţionar sărac şi n’aşi vrea
t.-cz. 102. §. ertelmdben ezek javâra is deltetik.
guvernul earăşi are intenţiunea de a face să mi-1 fure şi pe acesta. De aceea l-am atâr
elrendeltetik. Kelt Pujon, 1902. dvi mârczius ho
cadou 100.000 cor. din bănişorii poporului nat în cuiu peste mantaua d-tale, ca astfel să
duor grupuri de capitalişti. Anume, guvernul fie sub scutul poliţiei». Inspectorul a tîs din Kelt Pujon, 1902. mârcz. ho 25. n. 24. napjân.
introduce un premiu de import pentru cafea, inimă de gluma cam amară a funcţionarului, Rdcz Jâzsef, Rdcz Jozsef,
adecă plăteşte pentru fiecare sac de cafea şi l-a iertat. kir. bir. vâgrehajW. kir. bir. vegrehajto.
„ D A C I A ra mst iipor., societate pe acţn
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
Birourile societăţii se află în casele proprii: DE^xistă deja de 14 ani şi este pro-
(Strada Berăriei nr. 12, lângă posta regească). vezută cu t o t f e l ul d e m a t e r i a l
n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
Capital social 100.000 cor.
Operaţiunile societăţii sunt:
. «
A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă *inQTv>a
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
cor. 5 72_%. aurituri, argintării, pe lângă disposi- m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6% . concesiunea forului competent.
a c e l e a sd fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpdră şi vinde efecte pu
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate f ără erori.
de binefacere cu 6% lombarda. Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia erarială pentru su G) Cumpdră şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele deptise se plăteşte prin institut. H) Cumpdră şi vinde ori-ce lu aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile.
a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co
l u c r a r e .
puneri. merciale şi economice, în societate
Depuneri^ ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură. Ca unica t i p o g r a f i e românească în
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L) Ardndează şi exardndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
B) Acoardă credite personale pe litâţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor.
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea. f a
A A A A A A A A A A A A A A A A. A A A A A A. A A. W A.' A
„MINERVA" institut tipografiic în Ordştie.
