Page 1 - Activitatea_1902_05_18

Anul II O răsti e, 15 Maiu n. 1902. Nr. 18

ĂCIIYIÎĂÎEĂ 4 coroane.
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe l/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an

M anuscriptele snnt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L auri an B e rci an

de 15 ani pe nume, atunci »Măria-Sa« văţămănt. Sala de învăţământ să fie un
te priveşte de sus până jos, încât mai sanctuar, în care mă conduce numai Serbarea dela
bine ai dori să te bagi în pământ, iubirea faţă de eleve. Ce am eu cu
decât sâ priveşti în ochii atărei coconiţă titulaturi şi rang? 10 V.
inocentă şi tinerică. Dacă însă doresc să joc rol de
Sub acest titlu »Ujsâg« din Cluj Azi toţi şi toate sunt, »Măria-Ta«, damă, dacă aceasta o preferez, ca să
Ziua de 10 Maiu se va sârba anul
în Nr. 128 comunică o jalbă a unui bătrân, tinăr; avut, sărac, nobil, ţăran; fiu titulată de »Măria-Ta«, să poarte
acesta în Bucureşti cu o paradă deosebită,
cetitor din Orăştie, prin care arată, că învăţat, prost,... toţi sunt »Măria-Ta« frica mea, ca în mine să privească tot­ în vederea iubileului de 25 de ani dela răs-
elevele dela şcoala elementară şi ci­ şi nu Aniţă, Mărioară, ba nici Domni­ deauna pe asprimea încorporată şi nici boiul independenţei.
vilă titulează pe învăţătoare cu «Măria şoară sau coconiţă. Măria-Ta — sau când pe modesta şi aievea bunăvoitoare, La intersecţia str. Romane şi bulevardul
Colţei se va construi un vast şi splendid pa­
Ta«. Aceasta o fac la porunca supe­ mai mult — mai pe jos la nici un cas. atunci stimabilelor Dame! ţineţi trăsuri,
vilion, unde se va oficia Te-Deumul şi se
riorităţii şcolare, pentru-că directoara Cu un cuvent: în lumea noastră mergeţi la baluri, teatru şi cursuri de
vor sfinţi nouâle drapele, cari se vor distri­
aşa pretinde dela colegele sale, acestea de azi numai »Măria-Ta D le« şi Măria- cai; iarna vă întreţineţi la Nizza, eară vara
bui corpurilor de trupe, care au luat parte
însă dela eleve. Sa D-şoară« şi toţi se nasc deja, ca pe Alpi undeva, impuneţi, fiţi Doamne, în râsboiul independenţei.
Lucru ciudat şi hazliu! »Măriile-Lor«. Sub această titulatură nu Dame; însă nu vă puneţi piciorul în In jurul pavilionului nu se vor construi
Poftească ori şi cine a cugeta, că să dă. sanctuarele învăţământului, acolo nu este decât două tribune, una pentru corpul di­
plomatic, ear’ alta pentru persoanele oficiale.
o copiliţâ de 6—7 ani-, care până acum Să ne reîntoarcem însă la punctul lipsă de parfum! Acolo trebue jertfire!
După săvlrşirea Te-Deumului şi distri­
pe toţi îi numea bădiţă şi leliţă în ne­ de mânecare, — la şcoală, aflăm cu Pe cari nu le atinge cele scrise, buirea drapelelor, fiecare detaşament, co­
vinovăţia sa copilărească; acum când a cale a zice câteva cuvinte şi despre nu le privească! Nu am avut scopul a mandat de un oficer, care vor primî aceste
ajuns a fi încredinţată pentru creştere unor învăţătoare. judeca totalitatea, fără numai pe acelea, drapele, vor porni fiecare la corpurile lor de
mâni străine, să pune în posiţie şi faţă Pe noi ne surprinde ordinul »Mă- cari sunt astfel. trupe respective.
de a doua sa mamă zice: riei-Sale« a Doamnei directoare. Nu ne Nu ar strica, dacă domnii in­ M. Sa Regele va primi apoi defilarea,
trecând prin faţa trupelor care vor fi înşirate
Măria-Ta, ce porunceşti? putem explica procedura sa, nu putem spectori de f coaie ar cerceta fi ar lu­
pe o lăture şi alta a bulevardului Colţei, cum
Pe când inima sa ar avea dorinţa afla acel motiv, care a dat naştere a- mina pe învăţătoare despre aceste scă­ şi pe partea dreaptă şi stângă a şoselei până
a să adresa cu: cestei disposiţii şi nu ne putem destul deri afund tăietoare în vieaţa învă­ în dreptul Monetăriei statului.
Leliţă dragă, ce polteşti? mira asupra principiilor sale educative. ţământului fi despre smintele lor. M. Sa Regina însoţită de A. S. R.
Dară nu-’i permis! Aceasta o opreşte Pentru-că sau sunt învăţătoarea cui­ D-voastră, stimatelor Doamne, că­ Principeasa Maria împreunată cu micii prin­
aspra poruncă şi dacă cumva s’ar scăpa va, sau voesc să fiu privită de damă. rora vă tichneşte «Măria Ta«, mai bine cipi vor pleca din paivilion înaintea M. S.
Regelui în trăsură deschisă şi vor ocupa tri­
cu gura în credinţa sa copilărească, poate Dacă sunt învăţătoare cuiva, atunci fiţi »Leliţe«. Sună cu mult mai bine
buna regală, ce se va fconstrui la locul de
că ar fi remunerată şi cu smiciaua. am datorinţa a lega strîns de mine pe şi frumos aceasta titulatură confidentă defilare. In partea dreaptă a tribunei regale
Epidemia titulaturilor în vieaţa so­ învăţăcei; este de lipsă a avea deplina de pe buzele inocentelor şcolăriţe, decât va sta M. Sa Regele încunjurat de statul seu
cială şi în referinţele noastre o putem încredere a discipulilor, pe aceia sunt «Măria Ta«. major şi de ataşaţii militari străini, toţi că­
numi o sclintitură vrednică de rîs. datoare a-i creşte bine, prevenitor, iubi­ Până aci corespondentul, care să lări şi vor primi defilarea. La defilare vor
Cea mai mică titulă, ce i-să cuvine tor, unde însă trebue — am să-’i de­ vede că are cunoştinţe positive despre lua parte 60.000 de oameni, formând 2 cor­
puri de armată care vor defila: infanteria pe
unui om inteligent la noi este: Măria- dau la bine, bunăcuviinţă, cu tractare modul de tractare în această şcoală
companii în linie de bătaie, cavaleria pe es-
Ta! Iticerce-se cineva şi zică azi cui­ aspră. învăţăcelul nu trebue să privească de stat.
cadroane, ear’ artileria pe secţii.
va spectate D le, cum spumegă de mâ­ în mine, pe acela, care bate, pedepseşte, Din parte-ne mai adaugem, că epi- Aceasta va fi ultima paradă şi defilare
nie, cum va fi înjurat pentru acest epi­ fără pe acela, care stimulează şi remu­ tropia aleasă şi învescută cu drept de militară ce se va face de 10 Maiu.
tet dejositor. nerează. Trebue să fiu exemplu înaintea control, pentru ce nu îngrijeşte, ca Defilarea se va face în ordinea urmă­
Sunt eu doară hamal ? că mă titu- lui, după care urmând, să se fericească atari grandomanii să nu fie profesate toare :
Societăţile din capitală, şroalele, oficerii
lezi aşa? în percursul vieţii. Dacă însă nu aşi şi quasi transplantate în copilele aces­
fără trupă, şcoala de aplicaţie, şcoalele mili­
Dacă există această grandomanie putea fi stabil ca atare, dacă există în tui ţinut, cari nu prea sunt dedate cu
tare, şcoalele secundare cari sunt organisate
între bărbaţi, cu cât mai vertos sufer mine grandomanie, atunci atari pasiuni »Măria-Sa«, »Măria-Ta« şi »Măria-Mea«. milităreşte, infanteria, cavaleria, artileria, tru­
femeile. Dacă agrăeşti azi pe o fetiţă să le practisez afară de salale de în- pele auxiliare.

Şi-am vrea şi noi şi noi se ştim nici un cas unde Românii să se fi revoltat, cu Turcii, în Satira IlI-a a lui Eminescu....
F01Ş0ARA Că ne-or sta oasele ’ntr’un loc, fiind-că nu aveau pământ. Revoltele isbuc- Şi cât de deosebit sunt zugrăvite urmările
Că nn-şi vor bate-ai voştri joc nite din cauza comasaţiei nu întră aci. Ele răsboiului la Alexandri şi la Coşbuc. Cel
De noi, dacă murim. sunt cu totul de altă natură, ori mai drept dintâi şi în răsboiu şi după răsboiu nu vede
zis, ele sunt tot pentru «drepturi şi„cuvânt«, decât gloria.... La Coşbuc e grozăvenie înfio­
Dragoste ori economie? Ei bine, Transilvănenilor au unde să le dela care apoi urmează revolte, bătăi, obezi, rătoare în răsboiu, jale adâncă după el».
stea oasele, dacă mor. Ei îşi au cimitire lanţuri şi plumb când Românii istoviţi strigă
proprii stăpânite de comune româneşti. Dar că vreau pământ, adecă drepturi ; că vreau Faţa arsă, trupul supt
Doina lui Coşbuc? In partea ei esen­ ce folos, dacă în general partea ţărei cuve­ să fie şi de drept stăpâni pe pământul pe Straiul colbuit şi rupt.
ţială cu totul alt-ceva decât a lui Eminescu. nită Românilor se stăpâneşte de Unguri, care i stăpânesc de fapt.
Din doina lui Coşbuc es la iveală păsurile este stăpânită de ai voştri. Deci pământ au Şi acest lucru atât de simplu dl Gherea
unui ram a neamului nostru, es păsurile Ro­ Românii de acolo, dar n’au ţara lor, n’au Şi în această luptă dintre stăpâni, Ungurii nu-’l înţelege. Dl Gherea nu pricepe că so l­
şi Românii stăpâniţi, dl Gherea a văzut luptă datul Iui Alexandri şi Eminescu se luptă ca
mânilor subjugaţi. Tot prin această prismă drepturile lor şi ei ar vrea să se facă stăpâni
de clasă domnitoare dela oraşe şi clasă do­ să-’şi apere ţara şi: dulce est pro patria mori.
trebuesc studiate aproape toate celelalte poe- pe ţară. Aceasta a observat’o perfect gu­
minată dela sate. Câtă amăgite 1 Fericit moaie omul pentru patrie.
sii ale lui. Cu acest mod ne vom explica vernul unguresc, care a înţeles mai bine poe­
pentru ce Coşbuc a scris poesia: »Noi vrem sia lui Coşbuc decât dl Gherea, de aceea O repetăm din nou. Românul atdeleati Soldatul lui Coşbuc ? Se luptă pentru
pământ<■ Această poesie e scrisă pentru guvernul din Pesta a şi oprit pe Românii în privinţa organisaţiei sociale, economice şi Unguri şi Nemţi. El nu-’şi apără «sărăcia
Românii de peste munţi şi ne mirăm cum subjugaţi ca să o declame. Căci iată ce zice chiar a celei militare este mai mulţumit şi nevoile şi neamul» ca Mircea cel Bătrân;
dl Gherea a putut’o aplica dorinţei ţăranului poetul în altă strofă : decât ace) din România liberă. De aceea ci moare pentru a întări pe călăii neamului
din România, dorinţă nu tocmai fericită, care doina lui Coşbuc, doina Ardeleanului este şi părinţilor săi.
în general ţinteşte să ’şi aibă lotul Ini de 5 Aţi pus cu toţii jurământ îndreptată contra clasei domnitoare, din causă Opt i mi ş t i ori pesi mi şt i ? Că op­
hectare pământ. Dar cu totul alt-ceva ex­ Să n’avem drepturi şi cuvânt, că acea clasă sunt Ungurii, ear nu din causă timistul Coşbuc a început să devină pesimist,
primă această poesie a lui Coşbuc. Căci în Bătăi şi chinuri când ţipăm că e clasă domnitoare. încă se explică uşor. Mai cu seamă după-ce
Transilvania mai toţi Românii îşi au partea Obezi şi lanţ când ne mişcăm Tot în acest chip vom exp'ica şi alte a trecut în România şi a văzut realitatea lu­
lor mai mare sau mai mică de pămen'. Şi plumb când istoviţi strigăm puncte neexplicabile, pentru dl Gherea, din crurilor, după-ce a văzut starea noastră mi­
Atunci ce vreau aceşti «noi» ? Ei vreau Că vrem pământ. poesiile marilor noştri poeţi. Dl Gherea nu zerabilă în toată goliciunea ei, ar fi absurd
ţara, d le Gherea! Ei vreau ca localităţile pricepe ce-’l face pe «Coşbuc: să zugrăvească ca poetul ţărănimei să continue a crea acele
ocupate de Români să foimeze o ţară ro­ Afirm şi susţin că cunosc ca şi emi­ războiul în toată ferocitatea lui sinistră, ca o frumseţi de poesie optimistă din tinereţe. Ea
mânească, ear nu să fie a «a lor voştri«, a nentul critic, dacă. nu mai bine, starea lu­ măcelărie de oameni, ear nu ca o trântă poe­ nu s’ar mai potrivi de loc cu actuala noastră
Ungurilor sau Nemţilor bună-oară. crurilor din Ardeal şi Ungaria. Dar nu cunosc tică cum e spre pildă râsboiul Românilor stare economică şi sufletească. De aceea