Page 3 - Activitatea_1902_05_18
P. 3

Nrul  18                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Pag-  3.


                                                   ale  Toscanei  cultivatorii  samănă  lupinul   —  Necrolog.  Subscrişii  cu  inima  în­  —  Guvernul  din  Pieretti  face  raport  gu­
                                                   pe la  15 Iulie,  în  acelaşi  timp  cu  napul  frântă  de  durere,  aduc  la  cunoştinţa  vernului  din  New-York,  că  la 10  1. c. a  erupt
                   E c o n o m ie                                                             tuturor  amicilor  şi  cunoscuţilor,  că mult  un  Vulcan  cu  toată  puterea, încât  lava  arun­
                                                   de  mirişte,  în  pământurile  arate  de
                                                                                              iubita  lor  fiică  Maria  Muşa  după  cată  din  crater  acopere  împrejurimea.
                                                   două-ori,  după  care  s’a  luat  recolta  ra-                                            Locuitorii  oraşului  şi  15  năi  sunt  ni­
                îngrăşământul  verde.              piţei.  In  luna  lui  Octomvrie  lupinul  se   îndelungate  şi  grele  suferinţe,  şi-a  dat
                                                                                              nobilul  său  suflet  în  mânile  Creatorului  micite.  Abea  se  poate  scuti  ceva.  Vulcanul
                                                   tae  cu casmaua şi  să îngroapă în şanţuri.   Luni,  în  12  Maiu  st.  n.,  la  12  oare  continuă  cu  aruncatul  lanei  în  mod  înspăi­
                                                   După  aceasta  se  samănă  grâul.  Câm­ noaptea,  în  etate  de  13  ani.            mântător.
              Câte  odată  se  samănă  hrişcă,  se­
                                                   purile  cultivate  în  felul  acesta  produc    Rămăşiţele  pământeşti ale  scumpei
         cara,  trifoiul,  mazărea,  măzărichea  şi                                           defuncte  se  vor  depune  spre  vecinică    —  In  „Wenedig  în  Wien“,  locul  de  dis­
                                                   în  vara  următoare  o  recoltă  de  grâu
         alte  leguminoase  pentru  a  fi  întoarse                                           odihnă,  Mercuri,  în  14  Maiu  st.  n.,  la  tracţie  al  Vienezilor,  a  erupt  un  foc  teribil.
                                                   foarte  îmbelşugată.
         şi  îngropate  ca  îngrăşământ  verde.                                               3  oare  d.  a.  în  cimiterul  gr.-or.  din   Mulţi oameni au căzut jertfă flăcărilor ele­
                                                        In  jurul  Milanului  (Italia)  se  sa­
         Această  întrebuinţare  a  plantelor  ni-                                            Hunedoara.                                mentului  distrugător.
                                                   mănă  foarte  des  ridichile  şi  după-ce  au
         s’a  transmis  dela  cei  vechi.  Grecii  în­                                             D o r m i  în  p a c e  î n g e r  blând!
                                                   răsărit  se  întorc  şi  se  îngroapă  în  pă­  Dan ii  Muşa,  ca  tată.  C o r n e l i a
                                                                                                   i
         trebuinţau  bobul  ca  îngrăşământ  verde.
                                                   mânt;  alţi  culţivători  samănă  lintea  pe   Muşa,  ca  mamă.                          Concertul D-nei Irena de Yladaia.
              Theofrast, în Istoria plantelor, spune
                                                   care  o  întorc  şi  o îngroapă  în  sol  când
         că  pe  timpul  său,  în Macedonia  şi The-
                                                   s’a  desvoltat  bine.                        —  B iserică  zid ită   d in tr’u n   sin g u r   Intiligenţarom. din Orăştie învită respec­
         salia,  să  îngropa  bobul  în  floare.  Ro­
                                                        Italienii,  spune  Vincenzo  Janara,  p o m   se  află  în Santa-Clara,  în  Calitornia.  Iu  tuos  la  CONCERTUL  care  ’l  va  da  S â m­
         mânii,  în  locul bobului, întrebuinţau  lu-
                                                                                                                                                               î
                                                   pun  bobul  în  luna  lui  August  în  pă­  anul  1853  se  ţinu  în  această  regiune  primul  băt ă,  17  Mai u  st.  n. n  sala  „Hot el u­
         pinul.  Varron  zice:  Câte  odată  se  sa­                                          serviciu  divin  al  baptiştilor sub  un stejar uriaş.  lui  T r a n s i l v a n i a "   cu  concursul  D-nei
                                                   mânturile  destinate    pentru  cânepişti
         mănă  unele  vegetale  nu  pentru  a  ne                                             Când  comuna  bisericească  voi  să-’şi  zidească  I r e n a  de  Vl adai a,   primadona  dela  opera
                                                   (canapari)  şi  după-ce  a  crescut  în  luna
         da  recoltă,  dar  pentru  folosul  recoltei                                         biserica,  alese  pentru  biserică  chiar  locul,  pe  din Bucureşti, al doamnei Maria  S.  Cor vi n
                                                   lui  Noemvrie,  întorc bobul şi-’l  îngroapă
         viitoare: pentru-că, consindu-le  şi  lăsân-                                         care  stetea  stejarul.  Stejarul  uriaş,  care  îşi   jun., al  d-şoarelor  Ve t ur i a  C o r v i n  şi  Io-
                                                   cu  casmaua,  ca  să  îngraşe  pământul  şi  arunca  umbra  peste  zeci  de chilometri  în  lă­  sefina  G oda riu şi al d-lui  Gr. Savu,  artist
                                                                                                                                                l
         du-le  să  putrezească  pe  loc,  aduc  pă­
                                                   să-’l  pregătească  pentru  cânepă:  şi  în  turi,  fu  tăiat  într’o  înălţime de 25  stânjini de­ dramatic,   cu  următorul
         mântul  în  stare  mai  bună.  Astfel  când
                                                   adevăr  acesta  este  cel  mai  bun  şi  mai   asupra  pământului,  ear’  trunchiul  fu  scobit şi
         un  pământ  e  sărac,  e  obiceiu,  în  loc                                          folosit  ca  turn  al  bisericii.  Partea  tăiată  a      PROGAM:
                                                   lesne  mijloc  ce  se  cunoaşte  pentru  a
         să-’l  gunoeşti,  să  îngropi  o  recoltă  de                                        stejarului  se  folosi  la  zidirea  bisericii  şi  când   Partea  I.
                                                   gunoi  pământul.
         lupin  (Lupinus  lutens,  albuş,  plante                                             fu  gata,  mai  rămase  din  stejar  1200  stânjini   1.  Gounod:  >Balada  şi  aria  bijuteriilor»  din  opera
                                                      (Va  urma)                 S .  B .  l i .                                        «Faust»  D-na  Vladaia.  2.  **.  solo  esecutat  la  pian
         din  familia  leguminoaselor)  înainte  de                                           lemne  de  zidit.  Biserica,  care  aparţine  între   de  D-na  Corvin.  3.  Adam:  >Arie  indiană»  din
                                                                                              curiosităţile  comunei  Santa-Clara,  e  de  30
         formarea  tecilor;  câte  odată  se  între­                                                                                    opera  »D’aş  fi  Rege»  D-naVladaia.  4.  Eminescu:
                                                                                              stânjini  de  lată  şi  70  stânjini  înaltă.  «Versuri»  Dl  GR.  SAVU.  5.  Strauss:  «Cântec  ţi­
         buinţează  îngrăşământ  verde  şi  să  în­
                                                                                                                                        gănesc»  din  opera  «Voivodul  Ţiganilor»  D-na  Vla­
         groapă  bobul,  înainte  ca  tecile  sale  să                                                                                  daia.  6.  »**  «Monologuri»  Dl  GR.  SAVU.  7.  a)
                                                              NOUTĂTI                           —  Venin în  loc de medicÂnă.  In  Vas-
         fie  coapte.                                                                                                                   Verdi:  «Cavatină»  din  opera  ,,7raviata"  D-na Vla­
                                                                                              kut  a  căzut  Luni  jertfă  neprecauţiunii  d-na  daia.  b)  Para schiv:  „După  fragi  şi după  mure" D-na
              Se  crede  de  toată  lumea,  zice                                              Ludovic  Jureczki.  Femeea  era  abea  de un  Vladaia.
                                                      —  Alegere  de  deputat.  In  urma
         Pliniu,  că  nu  e  mai  bun  îngrăşământ                                            an  căsătorită,  şi născuse în săptămâna  trecută         P a r t e a   II.
         ca  o  recoltă  de  lupin,  înainte  de  for­  denumirii  de  comite  suprem  a  deputa­ un copil.  In urma  naşterii  femeea se îmbolnăvi  8.  Bizet:  „Habanera"  din  opera  „Carmen"  D-na
                                                    tului  dieta,  Barcsay  Kâlmân,  a  devenit  de  friguri  şi  medicul  îi  prescrise  medicină.  Vladaia.  9.  ***  sole  executat  de  D-şoarele  V e­
         marea  tecilor,  îngropată  cu  plugul,  sau                                                                                   t u r i a  Cor vin  şi  Iosefina  G l o d a r i u .   10.
                                                    hatuală  şi  acută  alegerea  de  deputat   Luni  după  amiazi  femeii  i-se  făcuse  rău  şi
         mănunche  din  această  plantă  cari  se                                                                                       Lecocq:  „Bolâro  espagnol"  D-na  Vladaia.  11.
                                                    în  Deva  şi  cerc.                       ceru  dela  servitoare  ca  să-’i  dea  medicină.   Coşbuc:  „Doine  şi  balade"  Dl  GR.  SAVU.  12.  De
         taie  şi  să  îngroapă  la  rădăcina  arbo­                                          Lângă  sticluţa  cu  medicină  mai  era  însă  o
                                                         Unele  foi  din  capitală au  vestit,  că                                      Vladaia:   , Doina  olteanului", cântată de  D-na Vla­
         rilor  şi  a viţei  de  viie.  Asemenea  agro­                                       sticlă  cu  sublimat.  Când  după  aceea  femeea  daia.  D -n a  Vladaia  va   cânta  „Habanera''
                                                    partidul  liberal  ar  fi  candidat  cu  una­
         nomul  roman  Columella  zice,  în  calen­                                           se  svîrcolia  în  pat  în  chinurile  cele  mai  gro­ fi  „Bolero“  în   costum  espagnol.
         darul  său  pe  luna  Maiu,  »că  toţi  cari   nimitate  pe  grof  Toroczkay  Miklos, cu­ zave,  familia  trimise  după  medic,  care  con­  Pr eţ ur i l e:  Loj a  12  c.,  loc  I.  3  c.,
                                                    noscut  dela  întreprinderea cu  conservele,  stată  înveninarea.  Cu  toate  sforţările  docto­ loc  II.  2  c.,  Ioc  III.  1  c.,  parter  80  fii.,  ga­
         au  sămănat  lupin  pentru  îngrăşământ,
                                                    societate  pe  acţii  [care  stă  aproape  de   rului,  femeea  nu  mai  putu  scăpa  cu  vieaţă.  lerie  50  fii.  Ve n i t u l  c u r a t  e  d e s t i n a t
         la  finele  lui  Maiu  trebue  să-’l  întoarcă
                                                    licuidare  şi  care  nu  s’a  sfetit  după-cum   D-na  Jureczki  în urma  ranelor  interne  causate   p e n t r u  un  scop  filantropic.
         şi  să-’l  îngroape  cu  plugul«.  Palladiu                                          de  veninul  luat,  după  o  oră  muri.          începutul  precis  Ia  8  ore  sara.
         zice:  »în  Maiu  e  timpul  să  îngropi  cu   se  bucinase  la  înfiinţare,  încât  am  în­                                    Bilete  să  găsesc  de  vânzare  la  Librăria  H.
                                                    ţeles  dela  unii  acţionari.  N. R.]
         plugul  lupinul  ce  s’a  sămănat  pentru                                                 —  D in   vrem ea  P a tria rch u lu i   G r a e f   şi  sara  la  cassă.
                                                         Faţă  de  această  veste  preşedintele
         îngrăşâmânt«.                                                                        A vram . Morgan, archiologul renumit francez,   Aflăm  de  prisos  de  a  mai  comenta
                                                    partidului  liberal  din Deva, Lâszld Ignâtz,
              Şi  în  Septemvrie: »In  această lună                                           cu  mai  muki  specialişti  se  ocupă  acum  cu  acest  program  splendid  şi compus  cu  atâta
                                                    anunţă  prin  foi,  că  nouă  din  zece  părţi  aranjarea  lucrurilor  găsite Ia Susa,  în  „Grand  gust.  Aflăm  de  prisos  ori-ce  încercare  de  a
         spre  a  îmbogăţi  pământurile  sărace  să
                                                    a  alegătorilor  din  Deva  au  candidat  pe  Palais“  din  Paris.  Nu  peste  mult  le  va  ex­ aduce  elogii  D-nei  de  Vladaia fiind  renumele
         samănă  lupin  în  a  13-a  zi,  şi  după-ce
                                                    inspectorul  de  şcoale  reg.,  Răthi  Lajos.  pune  pe  toate.  „Aceste  obiecte găsite  —  aşa  ei  destul  de cunoscut. Rugăm  însă on.  public
         a  răsărit  să  întoarce  cu  plugul  ca  să                                         sa  exprimat  însuşi  Morgan,  sunt  foarte  in­ să  binevoească  a  lua  la  cunoştinţă,  că  Pe­
                                                         Precum  să  vede,  animosităţile  sunt
         poată  putrezi  în  pământ.                                                          teresante  din  punct  de  vedere  istoric  şi  li­ trecerea  meseriaşilor  români  din  Orăştie,
                                                   în  creştere  pe  lângă  alegerea  de  deputat
              Cuget,  zice  Columella,  că  dacă  îi                                          terar,  căci  prin  ele  reuşeşte  deşi  numai  în  anunţată pe  aceeaşi  zi, este  amânată din  con­
                                                   în  cercul  Deva.  Suntem  curioşi,  că  ale­
         lipseşte  gunoiul  cultivatorului,  el  nu                                           trăsături,  a  pune  vieaţa  în  istoria  Elamului.  siderare  faţă  de  Concertul  D-nei  Vladaia.
                                                    gătorii  pasivişti  români  cu  care  să  vor   Obiectele  sculptate  de  bronz  şi  de  email  ne  Mulţumită  bunăvoinţei  conducătorilor  dela
         trebue  să  uite  a  recurge  la  lupin;  căci
                                                    arunca  în  luptă  şi  peste  tot  vor  ţinea  învaţă  pe  ce  nivel  înalt  au  stat  lucrurile  ar­ Reuniunea meseriaşilor români, va  avea  întreg
         dacă  sămănăm  lupinul  într’un  câmp
                                                    cont  de  scrisoarea  din  V i n e r e a  sau tistice în secolul  al  181ea  înainte  de  Crhistos  publicul  posibilitatea  şi  totodată  şi  datorinţa
         sterp  cătră  18  ale  lunei  Septemvrie,  şi                                        De  obicei  foloseau  lut  pentru  gravurile  de­ de-a  participa  la  Concertul  primadonei  dela
                                                    din  Birchişi?!
         dacă  la  timp  îl  întoarcem şi îl îngropăm                                         corative  din  Elam;  toate  actele  de  valoare  opera  din  Bucureşti.
         cu  plugul  sau  cu  casmaua  (hîrleţul),  el   —  Descoperire  de  mine.  Alexa     şi  contractele  comerciale,  erau  eternisate  în
         produce  efectul  celui  mai  bun  îngră­ Matei  din  Costeşti  cu  Avram  Vlădău  modul  acesta.  Pentru-ca  să  împedece  falsi­
         şământ  (cea  mai  bună gunoire).  Trebue   din  Ludeşti  au  descoperit  pe  hotarul   ficarea  actelor,  au  inventat un mod particular   Situaţiunea  agricolă.
                                                    comunei  Costeşti  (Kosztesd'),  pretura  Adecă  contractul  îl  gravau  pe  suprafaţa  la­
         să  îngropăm  lupinul  în  locurile  năsi-
                                                    Orăştiei,  comitatul  Hunedoarei,  mine­ tului,  pe  urmă  îl  ardeau  pe  jumătate  şi-’l   In  Ungari a.   Pe  basa  rapoartelor
         poase,  când  înfloreşte  pentru  a  doua-   rale,  cari  conţin aur şi argint,  precum  acopereau  cu  un  strat  de  lut.  —  Dacă  cele
         oară,  şi  la  a treia  înflorire  în  terenurile   şi  graphit.  După  aflarea  acestora  ime­ două  părţi  se  certau,  judele  spărgea  acope­  întrate  până  la  30  Aprilie  a.  c.  dela
                                                                                                                                        referenţii  agricoli permanenţi,  ministeriul
         tari.  In  primul  cas  îngropăm  lupinul  diat  şi-au  procurat  20  îndreptăţiri  de  rişul,  care  apăra  textul  original  şi  judeca
         când  e  încă  fraged,  ca  să  putrezeasăc  exploatare  (surfuri) dela  căpitănatul  din  după  acestea.  Cea  mai  importantă  din  desco­  de  agricult ură  a  publicat  obicinuitul
         repede  şi  să  se  amestece  cu  solul.  In   Zlagna.                               periri  însă  e  peatra  înaltă de  doi  şi. jumătate  seu  exposeu,  din  care  scoatem  urmă­
                                                         Deoare-ce  descoperirea  acestor mi­ metri,  pe  care  a  găsit-o  în  earna  trecută  E  toarele  date:  In  jumătatea  a  doua  a
         al  doilea  cas  (pământurile  tari)  lăsăm
                                                    nerale  sunt  promiţătoare  şi  fiind-că  acoperită  des  cu  semne  nenumărate,  pe   lunei  Aprilie  a  umblat  timp  schimbă-
         a  se  mai  întări  (coace)  trunchiurile  lu-   acestor  ţărani  le  lipsesc spesele  de con­ lături  cu  un  bas-relief,  care  înfăţişează  pe
         pinului,  ca  să  poată  ţinea  mai  multă   tinuare,  ne  roagă  a  aduce la  cunoştinţa  Rhammourabli,  regele  Babilonului,  contim­  cios,  nefavorabil  şi  rece;  în  toată  ţara
         vreme  bulgării  tari în stare  de  divisiune. publicului  această  împrejurare,  cu  scop  poranul  lui  Avram,  rugându-se.  Textul  con­  a  căzut  brumă,  în  unele  regiuni  tem­
                           *   *                    de  a  se  afla  capitalişti,  cu  cari  sunt  ţine  legile,  pe  cari  regele  Babiloniei  le-a   peratura  a  căzut  până  la  6°  sub  zero.
                             *
                                                    aplicaţi  a  face  oare-care  pact  pentru  făcut  pentru  codicele  penal  civil  şi  comer­ Intr’aceea  au  urmat  ploi reci şi  în multe
              Prin  urmare  vedem  că  Romanii,
                                                    continuarea  lucrărilor  costisitoare.  Cele­ cial.  Textul  se  începe  printr’un  stil  clar  şi  locuri  a  nins.  In  urma  acestora  plan­
         strămoşii  noştri,  erau  foarte  băgători   lalte  foi  sunt  rugate  a  publica  această  la  înţeles,  ceea-ce  adeveresc  şi  rîndurile:   tele  nu  s’au  putut  desvolta  în  mod
         de  seamă  la  lucrarea  îngropărei  unor  descoperire.                              „Dacă  se  aprinde  o  casă  şi  cineva  alergând   normal,  ba  pe  alocurea  au  dat  chiar
         plante întrebuinţate pentru îngrăşăminte.                                            să  o  stingă,  pofteşte  averea  proprietarului,   îndârât.  Sâmânăturile  de  toamnă,  cari
                                                      —  Taflan  în   B u lgaria?  Se  ştie,  că  fură  ceva  din  ea,  să  se  arunce  imediat  în
         Poate  din  lipsă  de îngrijire  practică  în­                                                                                 de  altfel  iernase  bine  şi  erau destul  de
                                                    Ioan  Taflan,  care  fusese  condamnat  toamna  flăcări.  Dacă  cineva  face  o  gaură  în  zidul
         grăşământul  verde  n’a  reuşit  bine  în
                                                    trecută  în  Br a ş o v ,   la  7  ani  temniţă  pen­ unei  case,  ca  prin  ea  să  pătrundă  în  lăuntru  resistente,  s’au  îngălbinit,  ear  la  grâ-
         unele  locuri,  având  succes  mic,  şi  au   tru  omor,  a  scăpat din mânile  păzitorilor  toc­ şi  să  fure,  şi-’l  prinde, trebue omorît  imediat,  nele  de  toamnă  se  ivesc  parţial  pete
         reuşit  în  alte  localităţi,  fiind  lucrarea  mai  când  era  să  închidă poarta  penitenciaru­ şi îngropat în acelaşi loc.  Dacă cineva  a omorît   de  rugină.  —  In  urma  timpului  nefa­
         bine  executată  de  persoane  capabile. lui  după  el.   De  atunci  nu  s’a  mai  auzit  de  boul  altuia,  tratându-’l  rău,  trebue  să-i  dea   vorabil  au  suferit  pagube  simţitoare:
                                                    el,  decât  odată,  când  se  spunea,  că  s’a  dus  proprietarului  alt  bou.  Dacă  nu-i  contract,
              In  Italia  se  întrebuinţează  astăzi                                                                                     pomii,  viile  şi  plantele  din grădină,  mai
                                                    la  Buri.  Ziarul  »Br.  L.«  din  localitate  spune  legea  nu  poate  aduce  judecată.11  Acest  act  e
         foarte  mult  îngrăşămintele  verzi.  Prac­                                                                                    departe  păstăioasele  şi  îndeosebi  sămă-
                                                    acum,  că  s’ar  fi  descoperit,  că  Taflan  ar  fi  important  şi  din  punct  de  vedere  al  originei
         tica  sămânatului  plantelor  diferă  însă   în  Bulgaria,  administrator  de  moşie.  legilor  noastre.                       năturile  de  rapiţă,  plantele  de  nutreţ
         de  aceea  a  Romanilor.  In  unele  părţi                                                                                     şi  livezile...   G r â n e l e  de  t o a m n ă
   1   2   3   4