Page 2 - Activitatea_1902_06_22

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 22

meierea Reuniunei. Scoţend date din de T. Popovici, ear’ după aceea d-şoara Frumoasa serată s’a încheiat la 10
Serate de-ale meseriaşilor români. Anuarul I. al Reuniunii privitoare la Elena G r i n d e a n, bine cunoscuta noas- ore şi jum., când ne-am depărtat în
exposiţia din 1892, arată progresele tră actriţă, ne declamează poesia »Adio«, frumoasă ordine şi plini de veselie pen­
Joi la 29 Maiu n. c., localităţile îmbucurătoare ce meseriaşii noştri le-au de V. Alexandri; dl Filimon D o 1 o r e a n, tru însemnatele progrese, ce reuniunea
»Reuniunei sodalilor români din Sibiiu« făcut în cei din urmă 10 ani, atât ca sodal cismar, predă cu mult haz anec­ sodalilor noştri le face mereu.
s’a dovedit a fi prea puţin încăpătoare număr cât şi ca capacitate. Este drept dota «Ţiganul la naş Ionaş«, de Sandu „Baros**.
pentru numerosul auditor, ce a existat că deşi nu avem măiestri de sine stă­ pungă goală«; drăgălaşa d-şoară Ana
la a 5-a şedinţă literară din a. c. Şe­ tători în Sibiiu pentru meseria de bru­ B an ea, ca întotdeauna mult a plăcut Banei populare.
dinţa se caracterisează prin program tari, periări, strungari, văpsitori de vest­ în poesia »Sila«. Drept variaţiune, la
bogat şi variat, conţinend afaceri curat minte, dogari, întreprinzători de zidiri, punct 4 din program a urmat măiestru (sfat între doi săteni).
meserieşeşti, apoi afaceri literare, musi- turnători de aramă (Gelbgiesser), tinichigii, de lăcătuş de curend stabilit în Sibiiu,
cale, cu un cuvent afaceri, ce contribue olari, mănuşeri, pâlărieri, fabricanţi de dl Eremie P u r e c e , originar din Budila, Va s i l e : Rele vremuri am ajuns, măi
la cultura inimei şi a minţii. brânză, pieptenari, căldărari, corfari, cu- comitatul Treiscaune, care ’şi-a făcut vecine. Toţi aleargă să te înşele. Să-ţi ia pă­
Din sumarele şedinţelor adminis­ ţitari, homari, curerari, argăsitori, sala- anii de învăţăcel în Braşov, ear’ per­ răluţele din legăturică, strlnse cu atâta trudă.
trative, cetite de notarul I. A pol z an, magii, şelari, tocilari, funari, sitari, pân- fecţionarea în meserie şi-a câştigat-o în Dumi t r u: Cum? ce vrei să zici, vecine ?
am reţinut: frumoasele contribuiri, ce zari, postăvari, orologeri, ţăsători de cele mai bune şi renumite ateliere din V.: Ce, nu ştii? Ne-a chemat învăţăto­
s’au făcut în scurt timp la fondul »Ma­ lână, bărdaşi, luminari-săpunari etc., dar’ Bucureşti, Viena, Linz, Saltzburg, To- rul nostru şi zor nevoie să ne întovărăşim,
ca să-i dăm şi lui parale. N’ajungeau percep­
sa învăţăceilor m eseriaşilor rom âni «, avem în schimb număroşi învăţăcei şi plitz, etc. D-sa ne înfăţişazâ într’o fru­
torii şi cârcimarii, cari îţi iau şi cenuşa din
la care s’au dăruit până acum 114 sodali, aplicaţi la aceste meserii. moasă limbă românească, peripeţiile, prin vatră!
cor.; pregătirile, ce se fac în scopul cari a trecut şi în special insistă asupra
Presidentul nostru crede deci de D .: înţelegi greşit, vecine.
aranjării în sărbătoarea Rosaliilor a unei faptului, că deşi Român, aproape toate
sosit timpul, ca Reuniunea prin aran­ V .: Cum aşa?
producţiuni publice împreunate cu cân­ localităţile a ajuns să fie şef de echipă
jarea unei a 2-a exposiţii să dee prilej D.: Şezătorile dela şcoală sunt numai
tări, teatru şi joc. In studiu să găseşte (Werkfiihrer). Intre lucrările de dînsul pentru binele nostru. învăţătorii ne sfătuesc
meseriaşilor noştri de a-’şi arăta destoi­
piesa » 0 căsnicie», comedie în 3 acte; săvîrşite între altele remarcă, că a lu- să ne întovărăşim, să ne strîngem micile e-
nicia şi progresul ce ’l-au făcut după
apoi cinstea revenită reuniunei prin creat 2 xf ani la 3 ferestri menite conomii, ce putem agonisi şi noi şi să ne a-
10 ani. Acest lucru se va putea cu
asistarea representanţilor ei la sărbarea pentru mănăstirea «Curtea de Argeş«, jutăm la nevoi, că aşa fac oamenii cu cap.
atât mai uşor realisa, cu cât »Reuniunea V.: Da bine, omule, eu nu-s în stare
sfinţirei steagului Reuniunei de cântări a făcut apoi la Levico în Tirol o pe­
română de agricultură din comitatul să-mi ţiu strînsurica mea ?
■»Typographia«; cum şi împrejurarea, reche de porţi în stil vechiu german cu
Sibiiu«, în programul său de lucru ’şi-a D.: In ulcică, nu-i aşa?
că împlinindu-se anul de când reuniu­ preţul de 400 fl., ear’ altă păreche în V.: Se înţelege, cum făceau bătrânii
propus a aranja şi încă în legătură cu
nea, graţie patronului ei I. P. S. Sale stil baroc cu preţul de 300 fl. cum şi noştri...
Reuniunea noastră, o exposiţie a pro­
domnului archiepiscop Io a n M eţian , unele modele, ce au fost expuse la ex­ D .: Dar dacă te-o vedea cineva, când
ductelor din industria de casă (lucru
se găseşte în localul propriu, comitetul posiţia din Paris Bogat în cunştinţe şi îi îngropi, nu ţi-i ia ca din oală?
de mână femeiesc). Dat ne va fi deci V .: Ii ţiu în chichiţa lăzii, vericule.
a ţinut să tacă radicale reparaturi de deştept, dl Purece face cinste numelui
la această exposiţie să admirăm dibă­ D .: Da, şi tot iai mereu ca să cumperi
zidari, flosterari, văpsitori, tinichigii etc.
cia şi destoinicia meseriaşului în alter­ de mâestru român. De încheiere dl Pu­ ba tutunaş, ba rachiaş, ba să faci vre-un cu-
lucrări săvîrşite mare parte de măiestri nare cu dibăcia femeii române. rece recomandă calfelor tinere a fi mân­ mătru ori vre-un fin, aşa-i că te trezeşti într'o
— membri ai reuniunei. Casa reuniunei dre de meseria, pe care o au îmbrăţişat zi fără ei ?
acum se presintă cu totul în vestment Una din dorinţele Reuniunii: de şi a face tot posibilul pentru a cerceta V .: Bani să am eu, că i las la oraş, la
dl Iani. Ce negustor cinstit! Ii poruncesc o
sărbătoresc. Se şi cuvine aceasta pentru a avea în localul principal o icoană a străinătatea. Dl Ioan B al o m i r i, sodal jumătate de vin şi el îmi aduce o oca.
o reuniune, cercetată aproape zilnic de M aicci Domnului cu Christos pruncul franzelar şi unul din fii învăţătorului D.: Dar dacă moare, ori rămâne mo­
număroşi binevoitori şi spriginitori ai în braţe, într’adever artistic lucrată ’şi-a Balomiri din Balomir, ije predă poesia fluz, te lasă cnir lani cu buzele umflate.
causei meseriaşilor noştri. aflat şi ea realisarea. Firma Iosef H of- »Legenda«, de Coşbuc, dovedind, că deşi V .: Da doar o da D-zeu să nu mai fie
r i c h t e r ’s S o h n (institut de pictură
După luarea la cunoştinţă a tu­ începător, să găseşte în deplina cunoş- cum cobeşti d-ta, vecine.
religioasă) din Reichenau (Boemia), a D .: Bine ar fi, dar vezi, D-zeu dă, dar
turor lucrărilor, notarul ceteşte raportul şinţă a limbei materne. Dl Augustin
dăruit adecă Reuniunii prin întervenirea în traistă nu bagă.
ziaristic, ce a apreciat şedinţa literară Bena, cleric, ne-a transportat în sfere
d-lui I e r o n i m Pr eda, directorul li­ V .: Dar cum să fac? Doamne fereşte-
a 4-a, apoi apelul făcut cătră celelalte musicale cu uvertura la V. Teii de mă şi pe mine....
brăriei archidiecesane, o prea . frumoasă
reuniuni surori pentru trimiterea datelor Rossini, urmată de un vals şi câteva D .: îndată, vecinei In societatea noastră
icoană artistic lucrată pe pânză şi în
statistice despre meseriaşii din partea doine româneşti, executate la pian. Dl din sat se primeşte oricine: copii, femei,
uleu, ce este o adevărată podoabă a
locului şi despre mersul în a. tr. al Valeriu G r i n d e a n , sodal cismar ne bărbaţi. Poţi să pui ori-ce sumă vrei dela
mobilarului din Reuniune şi un creşti­ 50 bani lunar în sus. Cassarul îţi trece in li-
afacerilor aparţinătoare reuniunilor res­ declamează apoi poesia »Prigonitul«, de
nesc mijloc de a deschide inimile în­ bel şi-ţi dă şi chitanţă. La nevoie te împru­
pective, apel, la care au răspuns până D. T. N., ca întotdeauna frumos, la în­
durătoare în scopul jertfirei în favorul muţi, cu o dobândă mică. Pentru sume mai
acum reuniunea meseriaşilor din Sebe- ţeles şi cu sentiment. Tinărul Filimon mari decât capitalul tău, iai garanţi. Banii se
fondului văduvelor şi orfanilor. Icoana
şul-săsesc şi cea din Sălişte. D o l o r e a n ne predă cu mult haz anec­ păstrează şi aduc dobândă şi dobândă la
este adecă atîrnată asupra lădiţei cu
Luând apoi cuventul presidentul dota «Lungeşte-’i Doame boalele«, de dobândă.
crucerii meniţi acestui fond. V .: Ia lasă, frate, la nevoie mă împru­
Reuniunei, dl Victor Tordăşianu con­ Sandu pungă goală, arătând, că are să
mut cu la un negustor din oraş. Doar nu ia
stată, că în luna Octomvrie a. c. se Toate aceste şi multe altele pre­ ajungă cu timpul bun comic. A cântat
cine ştie ce dobândă. Numai trei lei la pol
împlinesc 10 ani dela aranjarea prin merse, corul brav al şi mai bravului după aceea dl G. Moga, romanţa «De pe lună, şi-mi mai dă şi rachiu pe datorie.
noi a primei exposiţiuni din industria dirigent Candid P o p a execută frumos ce nai pace«, de Georgescu şi în fine D.: Gros mai eşti la cap, frăţioare.
profesională şi 35 de ani dela înte­ composiţia »Foaie verde de trifoiu«, corul a cântat un marş. Apoi 3 lei Ia pol pe lună fac 36 lei dobândă

Absurdă doina lui Eminescu ? Vor fi se găseşte oare printre prietenii şi colegii nescu şi nu se cobora prin birturile ordinare,
F 0 1 Ş 0 A R A absurde învăţăturile socialiştilor, sunt antina­ poetului nici unul care să-i analiseze poesii- prin cari celalalt — nenorocitul nostru poet
ţionale teoriile lor, pot fi absurde multe din le, să facă un studiu complect asupra lor? şi adevărat Luceafăr — era nevoit să-’şi
teoriile emise în frumoasele studii ale d-lui şi mai cu seamă să arete simbolul în poesia tîrască perlele frumoase, admirabil de fru­
Dragoste ori economie? Gherea. Dar toate, absolut toate cele enun­ lui Eminescu. Nu ntgăm, că mulţi dintre moase.
ţate în geniala doină sunt perfect adevărate. literaţii noştri mai mari şi mai mici au făcut
Am spus cum dl Gherea Înţelegea
Nici o idee, nici un rînd, nici un cuvânt studii, ori mai bine zis au exploatat pe poet poesia lui Coşbuc: »Noi vrem pământ*, şi o
Da, în fiecare strofă din doină e un din acel studiu economic nu e absurd. după moarte în diferite scopuri, după-cum arăta publicului ca o poesie socialistă, o luptă
volum întreg de scrieri economice asupra ţă- De aceea am cetit din nou poesiile lui alţii l’au exploatat fiind in vieaţă. Şi nimic,
între clasa domnitoare şi dominată. Nouă nu
rei noastre. Căci trebue să fii poet şi încă Eminescu. Le-am cetit, le cetesc şi recetesc absolut nimic nu e complect şi mai cu seamă ne venea la socoteală astă explicare. Aţi văzut
poet genial, ca în câteva rînduri să descrii şi acum cu multă atenţiune. Căci nu mă mai nimic nu e de samă din cât s’a scris până cum am explicat’o noi. Dar dacă părerea
atât de clar, atât de drept, viaţa economică pot despărţi de ele. Mi-se pare, că tot mai acum despre el. Şi nu ştim cum, nu ştim noastră va fi false şi a d-lui Gherea adevă­
a unei naţiuni întregi. bine îl înţeleg, cu cât mai mult îl cetesc. de ce aceasta. Ori l’au lăsat la o parte din
rată ?
M’am convins din cetirea doinei, că Sunt atâtea frumseţi, atâtea comori ascunse, causă că nu-’l puteau tot şi în toate exploata
Stăi frate I Poetul trăeşte. I-am oferit
pesimismul lui Eminescu este frate mai ma­ atâtea gândiri nepătrunse în poesiile lui I Din în interesul lor? Ori earâşi că nici chiar prie­
odată broşurile : «Cultura cu abur şi Cultura
re, dar frate bun cu pesimismul nostru şi nenorocire însă poesiile poetului nostru sunt: tenii nu l’au Inţeleles? Şi probabil că pre­
nu numai rude de aproape. Ear analisa o carte cu multe lacate şi cu multe peceţi, tinşii prieteni nu au voit să li se aplice fru­ hămeiului întrebuinţat în fabricaţia berei*. Aşa
economică a poesiilor lui ar fi de o impor­ încât se pare că până acum nimeni nu a moasele rînduri din Satira I-a. e că aceste titluri nu sună de loc poetic?
tanţă capitală pentru România. descuiat deplin acea carte. Zadarnic m’am Şi totuşi poetul nu le-a uitat. Haide prin ur­
Astfel încăput pe mâna a ori cărui, te vor drege, mare, înainte de a da publicităţii părerea
Cine să o facă? Dl Gherea? Are un adresat la toţi literaţii, la marii noştri critici
Rele-or zice că sunt toate câte, nu vor înţelege! noastră, să luăm interogatorul poetului şi
păcat destul de mare. E socialist şi trage cu rugăciunea, ca să ne deschidă şi nouă
Dar afară de aceste vor căta vieţei tale
spuza tot pe turta socialismului. Aţi văzut, profanilor cartea secretă. Ştim, că poetul nu SS-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale. să-i prindem părerea. Şi eată ce ne-a răspuns:
«Poesia e făcută în Transilvania pe la 1887—88.
cred, cum caută să tragă de păr din doină a avut pe nimeni cu drag, ca să-’l împedece
Apoi mica analisă a poesiilor făcute de Ea vizează pe Unguri. Dacă o publicam acolo,
concluzii favorabile socialiştilor, adecătelea de a ajunge în halul din care nici un doctor
cosmopolitismului. Şi văzând că nici de păr nu l-a mai putut scoate. Asta, cum zic, o în­ un mare critic al nostru şi fost prieten al poate mâneam puşcărie. Astfel am întârziat
nu merge, deoare-ce pe Eminescu nu-’l ţelegem, deoare-ce la «Dumnezeu şi la ţara poetului, dl T. Maiorescu, numai studiu nu publicarea ei până în 1893. Ultima strofă
este. Din acea critică se vede foarte bine că însă e făcută şi adăogată în România*. Aşa
tragi cu una cu două, ba nici cu nouă un- noastră* astfel de lucruri, de anomalii sunt
dl Maiorescu nu I-a înţeles. Aceasta probabil e că noi avem dreptate, d-le Gherea ? Cu altă
de-ţi place, dovadă dl Maiorescu şi alţii, dl foarte cu înţeles. Dar un lucru nu-’l pricepem.
din causă că unul plutind prin «sferele înal­ ocasie am căutat să vedem dacă poetul ţărănimei
Gherea declară scurt că: doina lui Eminescu Dacă literaţii noştri l’au neglijat fie din in­
e absurdă 1 teres, fie din nepricepere, nu s’a găsit şi nu te* îşi închipuia că e Luceafărul lui Emi- are cunoştinţe economice şi ne-am convins