Page 3 - Activitatea_1902_06_22

Nrul 22 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

la 20 lei pe un an. Eată de ce munca noas­ gim de cei-ce ne spun că ne putem îmbo­ minarea şi nu se ruşinează a umplea lumea le întrebuinţăm pentru hrană iarna, când
tră se duce în vânt şi nu ne mai plătim de găţi fără muncă şi păstrare. Să nu rîvnim la şi ţara cu veşti despre „grozave11 demonstraţii nu se mai găsesc legumi verzi.
datorii nici morţi. bunul altuia, ci să luăm pildă dela cei-ce an;i-maghiare, pentru-ca să aibă motiv de a
V .: Aşa o fi. Că văd eu, că am luat şi-au făcut stare numai prin muncă dreaptă. isbi în dreapta şi în stânga şi a produce Ştiinţa horticulturii şi a legumicul­
numai 200 lei anţerţ la facerea caselor şi In muncă dreaptă şi unire stă fericirea şi scandaluri. tura este nouă: însă cultura legumelor
am plătit până acuma 900 şi tot mai sunt puterea. este veche. Putem zice, că este aşa de
dator. Dar mi-e frică şi de societăţi, mă ve­ {•A") JP. ChiriţescH. — M oarte. Corpul funcţionarilor magis- veche, de-odată cu stabilirea omului din
cine. Dacă cassarul papă banii, ce te faci? tratuali din Orăştie aduc la cunoştinţă cu starea sa nomadă.
D.: Asta nu se poate întâmpla: cassa­ durere repausarea iubitului lor coleg Legumele se cultivă în un anumit
rul se alege de noi dintre oamenii cei mai N0UTĂTI ÂKOSFALVI SZfiKELY SÂNDOR, prim
bogaţi şi mai cinstiţi. El depune garanţie. Nu senator orăşenesc în etate de 48 ani şi după loc, numit grădină, care este ori-ce loc
un serviciu de 27 ani, întâmplată în Orăştie la îngrădit, ce îşi ia numele dela gard, —
poate ţinea în cassă decât 200 lei. E contro­
9 Iunie.
lat de 10 membri şi pentru un ban al so­ — T u tu ro r cetitorilor noştri le în care se apără plantele, sadurile, pomii,
cietăţii se duce la puşcărie şi răspunde cu a- d o rim Sărbători fe r ic it e ! înmormântarea s’a săvîrşit Mercuri, la etc., de vătămările din afară, pricinuite
11 Iunie 1902. Fie-’i ţărîna uşoară.
verea sa. de oameni sau de vite.
V.: Sunt unii dintre noi, cari n’au — A leg erea d e episcop la A ra d . Fo­ — GEORGE VINŢAN, măestru timar a In această lucrare mă voiu ocupa
după-ce bea apă şi voi daţi mereu cu socie­ rul competent şi chemat a defipt ziua alegerii repausat Duminecă în 8 Iunie a. c., în etate
în special numai de cultura legumelor
tatea !... de episcop al Aradului, pe Joi, 12 Iunie st. de 67 ani.
sau a zarzavaturilor.
D.: Dar ia spune-mi: Tutunul şi ra­ n. a. c. Aşadar, azi se va întruni sinodul Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria bine­
chiul pe ce-1 cumperi? diecesan în sesiune extraordinară, singur pen­ cuvântată !
Alegerea locului pentru grădină.
V.: Ei, 10 bani un pachet şi 10 un tru săvîrşirea actului electoral.
rachiaş pe zi doar nu-i lucru mare. Pe cât de însemnat şi solemn ar fi tre­ — T ic a r în N âsăud a fost ales dl pro­ Grădina este o bucată de teren,
D .: Aşa e. Dar dacă ai lăsa la păca­ buit să fie acest act, cu atât mai mult sunt topop al Şienţului, Chirii Deac. Instalarea împrejmuită, în care voim a cultiva tot
tele tutunul şi rachiul, cari nu-ţi fac decât incriminările urîcioase, ivite în ziaristică, îm­ e proiectată pe Duminecă [8 1. c.]. S’a ales felul de pomi, flori şi legumi necesare
rău, şi ai pune la societate 20 bani zilnic, ai prejurul persoanelor candidate. Lucru trist, un comitet de arangiare a festivităţilor. Se
vedea că într’o lună fac 6 lei, în 3 ani 408, dacă o corporaţiune, ca şi sinodul eparchial, fac mari pregătiri. Reuniunea de cântări va pentru ornament şi hrana omului. Fie­
în 10 ani 934 şi în douăzeci de ani fac un nu s’ar putea emancipa de veleităţile elicelor da cu această ocasiune un concert. care om ar trebui să aibă o mică gră­
capital de 2476 lei. Banii se înmulţesc ca posnaşe, cari dat-au deja destule dovezi des­ dină. Locul cel mai potrivit pentru fa­
şoarecii de repede. Numai să prinzi la să­ pre acapararea unor existenţe nechemate, lipsite E c o n o m i e ___ cerea unei grădini este lângă sau în
mânţă. Şi să nu prea ai pisici, adecă năca­ de capacitatea recerută, pe lângă alungarea şi apropierea casei.
zuri multe. postpunerea unor bărbaţi integri în ale edu­ Despre grădină. 0 Dacă voim a cultiva legume în
cării şi administrării unei eparchii atât de ex­
V .: Atunci îi bună strînsurica. Dar ce-
pusă, ca a Aradului. mare cantitate pentru comerciu, atunci
ea-ce nu întră în capul meu e, că la ce să
Este timpul binevenit, ca bărbaţii die- Introducere. Ori-ce locuitor, şi mai locul cel mai potrivit pentru facerea
strîngem banii toţi la un loc?
cesei Aradului, luminaţi de duchul sfânt, să cu osebire sătenii au împrejurul casei unei astfel de grădini este în apropierea
D : Te voiu face să pricepi şi asta,
stîrpească odată pentru totdeauna cu acest unei ape, fie stătătoare, fie curgătoare.
vecine. Câte degete ai la mâna ta ? un petec de pământ, din care, o parte
prilej meschinele clicăriei, Introducând o gu­ Trebue să fie ferit de vânturile reci
V.: Cinci. din el, le servesc ca arman (obor) pen­
vernare dreaptă şi întemeiată pe prescrisele
D.: Ia c’un deget banca asta. înveţăturilor aievea creştineşti. tru pâstratul nutreţurilor, ca curte, etc., dela Miază-noapte prin dealuri, planta-
V.: Nu pot. ear’ o altă parte, la mulţi din ei, nu ţiuni de arbori înalţi, păduri sau prin
D.: Dar cum poţi ? este nici îngrădit. Pe el îşi pun gunoiu case înalte.
— M ortalitatea în O răştie. Dela 8
V .: Să pun toate degetele împreună, Iunie încoace numărul morţilor a crescut în ce-1 scot în timpul iernii dela vite, sau Locul pe cât s’ar putea să fie plan
sau mâna toată, ori pe amândouă. sau şes, adecă neîntrerupt de dealuri
mod înspăimântător aşa, că azi 10 Iunie n. cresc pe el tot felul de bălării (burueni)
D.: Apoi tot aşa şi cu societatea. Ca­
sună campanele mai la toate confesiunile, în loc să-’şi facă o mică grâdinuţă, în sau mici vâlcele; ear’ dacă are înclinare
pitalul nostru poate nu ne va ajunge la o încât suntem informaţi, avem deja 4 şi în­ trebue nivelat. O înclinare prea mare
nevoie mai mare şi atunci societatea ne dă care să samene tot felul de legume, pe
mormântările urmează zilnic. S’a ivit în câ­
mai mult cu ajutorul celorlalţi societari. cari azi le cumpără dela grădinarii a terenului este cu totul desavantagioasă
teva caşuri cel mai urît morb, Difteritis, in­
Ia fugi repede vecine şi îndreptează pâ- bulgari. udatului, că atât apa din ploi cât şi cea
scripţii roşii sunt puse la mai multe case,
retele coşarului d-lale, că s’a cam lăsat.
unde bântuie acest flagel, pruncii sunt cuprinşi Să presupunem, că fiecare locuitor cu care udăm s’ar scurge cu repeziciune
V.: Singur nu pot. O să chem vre-o
de frică. La 9 c. s’a înmormântat un prunc, consumă anual zarzavaturi în sumă dela şi împreună cu ea ar duce şi pământul
câţiva vecini să-l îndreptez.
în care casă să mai află 2 - 3 copii atacaţi 2— 4 lei; aşadar’ aceşti grădinari străini dela rădăcinile legumelor. O înclinare
D.: Te-am prins. Va să zică ceea-ce
de acest morb.
nu poţi face singur, cu mai mfelţi în unire duc în fiecare toamnă, în ţara lor, nici dulce nu este aşa rea.
Şcoala de fete de stat şi asilul un­
poţi. Eată rostul societăţilor. mai mult şi nici mai puţin decât respec­ La ori-ce grădină, apa necesară
guresc s’au închis. Ne miră, cum de celelalte
Acum ai priceput? şcoli nu se închid, mai cu seamă acelor mai tabila sumă de 12,000.000— 24,000.000 pentru udat nu trebue să lipsască. Când
V.: Am priceput, vecine, mulţămesc. Şi mici, cari sunt expuşi primejdiei. Examenele lei, cari bani ar rămânea în ţară, dacă nu avem la îndemână apă curgătoare
apoi ci-că să te mai iai după gura lumii. Mă ar putea fi amânate pe finea lui August, fără fiecare familie, pe locul ce-1 are viran sau stătătoare, trebue negreşit să săpăm
pusei ă la îndoială unii şi alţii, dar acum să oare-care perdere. Multe familii ,mai cu dare şi-ar cultiva legumele necesare pentru vre-un puţ sau mai multe, după întin­
ştii, vecine, că mă duc şi eu cu strînsurica de mână, să duc cu micuţii lor în alte părţi,
hrană, sau ar fi grădinari români, cari derea grădinii şi basinuri, ori să avem
mea la societatea noastră din sat. cu scop de-a evita şi a-i scuti de periclul
să îndestuleze trebuinţele locuitorilor putini largi. Pentru udat trebue 1000
D.: Bine, D-zeu să-ţi ajute, să-ţi aduni morţii. litre apă pe zi şi pe ar.
bani albi pentru zile negre. Adună la tine­ Era cât pe aci, ca şi pârdalnica de dra­ ţării.
reţe, ca să ai la bătrâneţe. goste să-’şi aibă o jertfă. Un B e tru să Mulţi însă dintre sătenii noştri nu După-ce s’a ales locul pentru gră­
î n d r ă g o s t i s e cu o Ilea n a , mama fe­ dină, ca să lerim legumele de stricările
Să nu uiţi că: au cunoştinţă de modul cum se cultivă
tei a f o s t contra, c e e a - c e a o f e n s a t
Munca şi păstrarea sunt isvoarele bo­ diferitele feluri de zarzavaturi, timpul ce ar face vitele, paserile şi oamenii,
pe j u n e şi a c e s t a se d e c i s e să o
găţiei. Să muncim dar fără preget şi să pu­ când se samănă, când să sădesc, şi a- e neapărat nevoe de a-1 împrejmui fie
rupă cu t r a c t a r e a de amor. A c e a s t ă
nem la o parte din ceea-ce câştigăm. Să fii­ nume pământul care le este princiios, cu gard de nuele, cu uluci, ori cu gard
î m p r e j u r a r e a mâ c h ni t pe Ile a n a
şi în d e s n ă d ă j d u i r e a ei a beut sp irt cum şi celelalte lucrări. Pentru acest viu; ear’ dacă e prea întins şi mai de­
că le posede mai bine derât mulţi pretinşi d e oţet. Nor oc ul ei, că a put ut fi sfîrşit mi-am luat curajul a prelucra parte de sat sau oraş, cum sunt gră­
economişti. Intre altele îmi cita o întâmplare mâ n t u i t ă şi aşa eară va avea pr i l e j acest mic curs de cultura legumelor, dinile pentru cultura mare, se pot îm­
a lui. Publica revista »Vatra«. Clişeele, de de a c o n t i n u a dragostea, c ă r e i a era prejmui cu şanţ şi pe vîrful lui se poate
altfel foarte scumpe, le lua cu chirie din să pi ce jertfă. destinat a servi de călăuza şi săteanu-
Germania. Deşi numai împrumutate, statul ui şi grădinarului care voieşte a se ilanta dracila, care îndesându-se, va
nostru îi lua taxe foarte mari la frontieră, ocupa cu cultura legumelor pentru orma un gard viu puternic, prin care
— * D em onstraţie* în B la j. Foile un­
fără ca la reexpediere să-i înapoeze banii. comerciu. nu va putea străbate nici un animal.
gureşti sunt pline earăşi de ştiri despre o
>Inţeleg, zicea disgustat poetul, ca statul
pretinsă „demonstraţie antimaghiară“, ce Legumi se numesc toate plantele ( „ y . S. C. A") D. Stefănescu.
să taxeze obiectele ce le-am putea fabrica
ar fi aranjat’o studenţii din Blaj cu ocasiu- ce se cultivă în grădină pentru hrana (Va urma).
şi noi în ţară. Dar taxe pe clişeele împru­
nea maialului din zilele trecute. Gazetarii omului, ear’ ştiinţa, care se ocupă cu
mutate şi pe cărţile ce vin din Transilvania?
şovinişti dela aceste foi ştiu să spună, mi­ cultura se numeşte * Legumicultura* sau
Asta n’o înţeleg*. Cu chipul acesta statul
nuni despre această demonstraţie. Studenţii
român a mâncat lui Coşbuc vre-o 12.000 cultura legumelor. Legumicultura este
să fi cântat „Deşteaptâ-te Române'1, acest Fiinţe pe cari le omorim
lei, câştigul ce era să-’l aibă şi a făcut pe o parte a ştiinţei horticulturii sau
„cântec insultător pentru Maghiari11 şi să fi
poet să se departă de prea iubita-i copilă, a grădinăritul în genere. deşi ele ne fac bine.
purtat un mare stindart în colorile roşu-gal-
făcut să înceteze »Vatra*. Dacă existenţa
ben-vânăt. Pe drum au cântat „cântece anti- Legumelor, unii, le mai zic şi zar­
»Vetrei* l-a costat pe Coşbuc materialiceşte
maghiare11, de cari răsuna oraşul. La sgo-
12.000 lei plus atâta muncă şi timp, credeţi zavaturi. Pentru-ce să omorîm pajanjenii, dacă
motul produs a eşit gendarmeria, dar cor­
oare că dispariţia ei l-a costat mai puţin Li-s’a dat numele de legumi din îi găsim altundeva decât în camerile de
tegiul ajunsese deja la locul petrecerei şi s’a
moraliceşte? pricină, că au în ele o parte, care e ocuit, când ei ne fac un mare bine, că
început dansul. Gendartneria a căutat după
(Va urma). / £ ORDD&N.
coriferii acestei „demostraţii11 şi i-a găsit în cea mai hrănitoare pentru om, şi care urmăresc, prind şi prăpădesc tot felul
persoanele studenţilor Iulian Hossu, Aurel parte se numeşte legumină. de muşte, cari nu numai că ne supără
Neguş şi Aurel Bardoşi. Gazetele şoviniste
Tu obosiseşi mamă, Legumele le întrebuinţăm pentru ?rin bîzîiturile lor, dar’ pot să molip­
Pe calea tinereţii. adaug, că „cercetarea lasă a se bănui, că fi­
Şi ’ntrun amurg de toamnă hrană sau verzi sau le păstrăm pentru sească pe cei sănătoşi, de boalele mo-
Sfîrşişi cîntarea vieţii... rele demonstraţiei duc la corpul profesoral11 iarnă. Legumele verzi le întrebuinţăm ipsitoare, cari ar bântui prin vecinătate?
1) şi că în urma aceasta e „probabil, ca cer­
Ear eu urmîndu-ţi cîntul mai ales în timpul verii; ear’ celelalte Pentru-ce să strivim cu piciorul pe
Umblînd pe-aceleaşi căi, cetarea să se pornească în contra întregului
Aud că’n toamna asta corp profesoral11. — Vom vedea. Observăm rumosul greeras auriu, pe care îl întâl­
Ajung în anii tăi... i) Autorul acestui studiu este dl D. Ştefă-
V. Po dean. deocamdată, că şoviniştii caută pricini cu lu­ nescu, dirigintele şcoalei din Urzicenj. nim prin grădinile noastre, când el duce