Page 1 - Activitatea_1902_07_25

Anul II O r ă s ti e, 3 Iulie n. 1902. Nr. 25

INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a scadresa
redacţiei şi acelea nu s6 îna­
P e n tru R o m ân ia şi stră in ă ta te :
poiază.
Pe an ,16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L auri an B e rci an

şcoala, acolo lipseşte lumina, şi unde de scutul legii; din căsătoria legală, le­ lege; — copiii nelegali adecă cei năs­
lipseşte lumina, acolo lipseşte vieaţa; gată după formele prescrise de lege, cuţi din concubinat n’au acest drept,
Qăfoă qP. (L. cctioii! această indolentă si renitentă fată de urmează diferite drepturi, cari taie a- ei moştenesc numai după mamă, după
)
>
i
j
şcoală, sigur că cu vieaţa sa va plăti-o fund în vieaţa poporului — concubina­ tată n’au drept de moştenire.
A p ropiin du -se în cepu tu l sem es­ poporul nostru. tul nu aduce cu sine nici un drept. Dacă tata nelegal moare fără tes­
tru lu i al 11.-lea al a n u lu i 1002 ne
Alt defect e, că poporul nostru — După legile ţării noastre femeia tament, averea lui o moştenesc neamu­
lu ăm voie a ru pă eu stim ă p e toţi
on. cetitori a i n o strii să grăbească mai cu samă femeile ţin multe sărbători cununată are drept a purta numele băr­ rile, ear’ dacă nu rămân după dînsul
cu ach itarea abonam entelor restante, mici, pe cari nici biserica nu le cu­ batului seu; femeia necununată, adecă nici neamuri, atunci o moşteneşte statul
precu m .fi eu în oirea abonam entelor noaşte; — această datină rea aduce concubina n’are acest drept. pe dreptul de caducitate, ca o avere
p en tru viito r. cu sine multă perdere de timp, desvaţă Femeia cununată devine maiorenă fără stăpân; — copiii nelegali trebue
dela muncă intensivă şi contribue la prin căsătorie şi înainte de 24 ani, prin să iasă din averea tatălui lor nelegal şi
cPzcţui aSonammkilui:
sărăcia poporului. aceasta dînsa şi averea ei ese de sub nici dînşii nici mama lor nelegală n’au
P e un semestru, li lu n i...................3 cor. Alta scădere e, că poporul nostru tutorat; concubina nu câştigă acest drept. nici un drept de moştenire.
P entru plu gari-ţeran i pe li luni 2 cor.
P entru llom ân ia şi streinătate . 8 franci. se nutreşte rău, ear’ nutrementul slab cu Muierea legală are drept a pretinde Au început acum unele femei, când
Un număr co stă .................................12 bani. posturi lungi aduce cu sine slăbirea pu­ dela bărbatul ei întreaga susţinere în se duc să trăiască în concubinat, a căuta
Admdnistraţiunea. terilor; omul slăbit este uşor expus la caşul, când acesta n’ar mai voi să trăiască să-’şi asigure prin contract ori obliga­
multe boale, are traiu scurt, munca lui cu ea; susţinerea o stabileşte judeţul ţiune oare-care despăgubire pentru ca­
e puţin productivă; locuinţa ţăranului după starea socială şi după averea băr­ şul, dacă concubinul n’ar lua-o de soţie;
nostru e mică, scundă, rău luminată şi batului; — concubina n’are acest drept. astfel de contracte şi obligaţiuni n’au
rău aerisată; lipsa de curăţenie dove­ Pe concubina poate concubinul care nici o valoare, la judeţ nu se pot va-
deşte lipsa de cultură. trăieşte cu dînsa necununat, ori când lidita, concubina se alege numai cu re-
rostit la adunarea generală a Despăr­ Un mare defect la poporul nostru să o alunge dela sine, concubina nici putaţiunea ei femeeascâ sdruncinată.
ţământului Timişoara al »Asociaţiunii
e luxul în port, ce acum în mare grad slujitul nu-’l poate căuta.
pentru literatura şi cultura poporului Acum se naşte întrebarea, cari ar
româu«, ţinută la 6 M aiu, (8 Iunie) s’a răspândit mai cu seamă între femei; Femeia legală are drept în cas de fi mijloacele, prin cari s’ar putea împe-
K)02, în comuna Belinţ, de directorul luxul în port — adecă purtarea de divorţ sau despărţire, dacă căsătoria se deca şi scoate din us concubinatele ?
despărţământului Emanuil Ungurianu. vestminte scumpe — e o risipire şi de disoalvă din vina bărbatului, a pretinde Astfel de mijloace ar fi de două feluri
avere şi de timp; oamenii înţelepţi nu dela bărbat susţinerea pe tot timpul, şi adecă: mijloace fisice sau de putere
Onorată adunare generată! risipesc averea şi timpul lor pe sdrenţe cât dînsa rămâne necăsătorită; — con­ şi mijloacele morale; mijloacele fisice ar
scumpe. cubina n’are acest drept.
Când aruncăm privirea asupia stării fi închisoarea şi pedepse în bani, dar’
poporului nostru din comitatul Timiş, Ospeţele lungi, pomenile şi pras- Toată averea mobilă şi imobilă a- aceste mijloace numai statul are drept
câştigăm impresiunea, ce o face asupra nicile aranjate cu multe spese, încă con- gonisită în timpul căsătoriei după lege a le introduce prin lege, statul însă
noastră un om bolnav, care din zi în tribuesc la sărăcia poporului nostru. e jumătate a bărbatului şi jumătate a deocamdată nu se arată aplicat a in­
zi devine tot mai slab, tot mai veştejit Spre marea pagubă a poporului muierii legale, chiar şi atunci, când con­ troduce astfel de mijloace stricte; deci
şi tot mai neputincios; aşa poporul nos­ nostru e şi negligearea cercetării bisericii tractul s’ar fi făcut numai pe numele acelora, cari voiesc binele poporului
tru din comitatul Timiş — asemenea pentru-că fiind morala fundamentul învă­ bărbatului şi averea ar fi scrisă numai nostru nu le rămâne alta de făcut, decât
unui om bolnav — din zi în zi devine ţăturilor bisericeşti, acela care în vieaţa pe numele bărbatului; după moartea a lucra cu mijloace morale; acestea ar
tot mai mic şi în număr şi în avere, sa ţine înaintea ochilor învăţăturile bi­ bărbatului, văduva legală are drept la fi, de o parte a face cunoscut poporu­
adecă se află în continuă decadenţă. sericeşti; se va şti totdeauna feri de jumătate din averea agonisită şi atunci, lui urmările rele ale concubinatului, ca

Deci când vedem noi, că poporul fapte, cari duc Ia temniţă; cu cât e mai când după bărbat rămân copii; concu­ să se ferească de ele, eară de altă parte
nostru din comitatul Timiş sufere de o goală biserica, cu atât e mai plină bina n’are acest drept. a sfătui poporul ca să grijească de şcoli
boală, care roade pe ascuns şi neîntre­ temniţa. Dacă după bărbatul legal nu ră­ bune şi să cerceteze biserica, pentru-că
rupt la rădăcina viitorului lui, ni se im­ Pe lângă acestea şi multe alte datini mân nici copii, nici testament, atunci şcoala luminează mintea şi propagă cul­
pune datorinţa, ce o avem faţă de nea­ rele, acum în timpul mai nou s’a în­ după lege toată averea agonisită e a tura, ear’ biserica propagă morala. Cul­
mul nostru, ca la toate ocasiunile în cuibat la poporul nostru încă un rău văduvei; concubina n’are acest drept. tura şi morala sunt cele mai bune leacuri
mod clar să-’l luminăm şi să-’l facem şi mai mare. Acest rău e concubinatul. Dacă după bărbatul legal n’au ră­ pentru stîrpirea relelor sociale, ear’ po­
porul român din comitatul Timişului,
atent, că dacă nu se va deştepta şi nu Concubinatul la ori-care popor e cea mas nici neamuri, nici testament, atunci
se va îndrepta până mai este în el pu­ mai eclatantă dovadă despre decadenţa şi averea lui moştenită dela moşi-strămoşii dacă nu să va lăpăda de datinele rele,
dacă nu să va nisui a se deda la o
tere de vieaţă şi până mai are o parte lui morală. Concubinatul — adecă traiul sei o moşteneşte văduva; — acest drept
a moşiilor moştenite dela părinţii sei, unui bărbat cu o muiere necununaţi — nu-’l are concubina. vieaţă mai c u r a t ă şi mai sol i dă
şi dacă nu se va întoarce la o vieaţă e ca un venin, care încet, pe nesimţite, Dacă după bărbatul legal rămân — la o vieaţă cu mai multă muncă şi
mai curată, nu va desvolta o muncă dar’ sigur nimiceşte morala şi scurtează copii şi rămâne numai avere moştenită, cu mai mare înţelepciune, dacă nu va
mai intensivă şi o economie mai raţio­ vieaţa poporului. aceasta o moştenesc copiii, însă văduva susţinea şcoli bune şi nu va griji, ca
nală, — atunci ca sigur se poate lua, Să nu ne prindă mirarea, că acest are drept de susţinere şi faţă de copii; tineretul să cerceteze şcoala, — adecă,
că nu se va putea susţinea în lupta de rău deloc la început s’a încuibat în mare acest drept nu i-se poate lua văduvei dacă nu se va nisui a se întări şi în
cultură şi în morală, atunci nu este pu­
existenţă cu celelalte neamuri mai lu­ grad la poporul nostru, pentru-că toate nici prin testamentul bărbatului; — con­
tere care să-’l poată apăra de totala
minate şi mai muncitoare, ci cu timpul relele sociale şi morale mai întâi acolo cubina n’are acest drept.
peire de pe aceste locuri şi numai is­
va deveni expropriat şi împins de alte se încuibă, unde lipseşte cultura, unde
Dacă bărbatul moare fără copii şi
neamuri din aceste locuri. lipseşte şcoala; poporul nostru n’are fără testament, dar’ rămâne după el a- toria va poveşti, că în acest comitat
Multe sunt scăderile, cari duc la şcoală, nu e destul de deştept şi de aici vere moştenită şi neamuri laterale, atunci a locuit cândva şi popor românesc. Deci
decadenţa poporului nostru; astfel de obvine, că nu e în stare să cunoască văduva are drept a folosi această avere soartea şi viitorul poporului nostru de­
scădere e lipsa de şcoală. Copiii ţăra­ urmările desastroase ale concubinatului; în tot timpul văduviei ei pe basa drep­ pinde acum dela el şi dela înţelepciu­
nului nostru umblă prea puţin — ori deci eu cuget, că facem lucru bun, dacă tului vidual; — nici acest drept nu-’l nea lui, bine însă să-’şi însemne şi bine
nici-decum — la şcoală; după-ce au cu această ocasiune vom înşira cele mai are concubina. să ţină minte, că fără cultură adecă
eşit din şcoală nu se mai ocupă cu însemnate urmări rele ale concubinatu­ Copiii legali au drept de moştenire fără şcoală şi fără morală nu este pu­
cetitul, ci uită şi acel puţin, ce au în­ lui din punct de vedere al dreptului şi după mamă şi după tată, nu pot fi tere de vieaţă şi că cultura şi morala
văţat în şcoală; poporul nostru nu pri­ familiar şi celui de moştenire. lipsiţi de acest drept nici prin testament, sunt fundamentul pe care se ridică cu
cepe a se folosi — ca alte popoare —- La noi, ca şi în toate ţările civili- nici prin contract; legea asigură copilu­ siguranţă viitorul fiecărui popor.
de şcoală şi de puterea ei luminătoare, sate, căsătoria e regulată prin lege, con­ lui legal partea obligată, adecă cel puţin
nu vrea să priceapă, că unde lipseşte cubinatul stă afară de lege, e lipsit jumătate din aceea, ce ar moşteni după