Page 3 - Activitatea_1902_07_25
P. 3
Nrul 25 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
bărbatul, e mai sentimentală, mai su copiii toţi au inima deschisă şi numai N 0U T Ă T I Boala de care sufere ar fi inflamaţiede
pusă impulsiunilor momentane, mai sla în urma abusului ori a lipsei de price mâţă. Dacă-i vorba de blăstăm, apoi acela
bă în faţa tentaţiunilor şi astfel se stă pere ajung să mintă. sigur a fost implorat de năcăjiţii Buri, cari
— D l OeOrge Ciat, jude la tribunalul multă vreme nu să vor reculege de marile
pâneşte mai cu anevoie. Prin cultivarea (*Albina*). E/enora Slavici. reg. din Deva, un vrednic urmaş al regimen pierderi, ce au îndurat prin răsboiul purtat
simţământului religios o ajutăm, sădind (Va urma).
tului de graniţă român Năsăudean, după un d o i ani şi o p t luni.
în inima ei frica aceasta, care îi dă un
serviciu cinstit de peste 42 ani a trecut cu Aşa se vede, că nu-i va fi dat a să
fel de talisman în faţa tentaţiunilor. 1 Iulie la pensia bine meritată. Ii dorim din bucura de succesele răsboiului celui mai ne
0 societate de lectură la tară. inimă o vieaţă lungă după ostenelele pres
Femeea religioasă ţine cu sfinţenie j drept din câte s’au purtat în vremile din
tate pentru naţie şi p a t r i a sa. urmă. Rugăciunile bătrânului K r ii g e r, a vă
toate legăturile şi-’şi împlineşte toate
duvelor şi a multor or f ani avură răsunet
datoriile, pe cari le-a luat înaintea lui Primim o dare de seamă mai lungă la ceruri.
— S avan ţi ro m â n i în călătorie de
Dumnezeu, căci ea e pătrunsă în sufle despre activitatea » Societăţii de lectură «
studiu la Hunedoara. Din Deva se raportează
tul ei de temerea, că, nefăcăndu-şi da din comuna Borca, jud. Suceava, de sub
ziarelor din Budapesta, că la 1 Iulie [Marţi]
toria, va nemulţumi pe Dumnezeu. patronagiul d-lui Ioan Kalinderu, admi mai mulţi profesori dela universitatea din — P en sia învăţătorilor. Proictul pen
tru revidarea legii de pensie a învăţătorilor
Când ea e lipsită de această te nistratorul «Domeniului Coroanei«, din Bucureşti şi membri ai Academiei Române, la isprăvit deja dl ministru Wlassics. Nu-1
care extragem următoarele: în scop de a face studii vor sos) acolo pen
mere, uită uşor până chiar şi datoriile va aduce însă înaintea dietei până la toamnă,
Societatea s’a înfiinţat în Noemvrie tru a cerceta locurile mai însemnate din co
luate în faţa altarului, şi ne mai fiind când apoi se va desbate amănunţit. Budge
1897, din îndemnul d-lui Aug. Berian*), mitatul Hunedoarei. Ospeţii români vor sosi
în stare să se supună, voeşte să se sub conducerea profesorului G. Tocilescu. — tul pentru pensii va fi urcat cu 400 mii de
şeful «Regiei Domeniului Coroanei«, cu coroane, din care sumă se vor împărtăşi toţi
impună şi ambiţiunea o face roabă. Ea Cum se spune în provocatul raport, comi
scopul de a strînge relaţiunile dintre învăţătorii vrednici de pensie, fără deosebire
nu mai voeşte să supoarte slăbiciunile tetul societăţii istorice şi archeologice din
cei cari se vor înscrie, de a avea un comitatul Hunedoara, apoi guvernul, auto de naţionalitate sau confesie.
soţului ori ale altora, ţine să aibă tot
local unde să se poată aduna membrii rităţile comitatense şi cele administrative, spri-
deauna dreptate, să fie socotită mai
în orele libere, pentru a ceti cărţi şi ginite de inteliginţă, fac mari pregătiri pen-
presus de toţi, să stăpânească pe alţii, — lin u r ile d in lum e. Ţările cari
ziare folositoare, şi de a veni în ajuto tru-ca cei 40—50 oaspeţi români să fie pri
dacă nu se poate stăpâni pe sine. miţi cu demnitate. produc mai mult vin sunt: Italia, Francia,
rul locuitorilor atât pe cale intelectuală, Spania. Iată lista ţărilor cari produc mai
Modestia e cu toate acestea po prin conferinţe, etc. cât şi materiale, mult de 1 milion hectolitre de vin: Italia
doaba cea mai frumoasă şi mai pre ajutând la învăţătură copiii sîrguitori ai Sâ mb ă t ă , 28 Iunie, s’a făcut o nouă 30600,000 hl., Francia 28.000,000 hl., Spa
ţuită la femee! celor lipsiţi de mijloace. per chi si ţ i e de casă la institutul tipogra nia 28.000,000 hl., Austro-Ungaria 9.900,000
fic din Sibiiu pentru a confisca, la ordinul hl., Portugalia 6.000,000 hl., Rusia 3.350,000
Ori cât de multe, mari şi variate La început au fost multe greutăţi procurorului, adausul »Dar de Paşti», ce fu hl., Grecia 2.600,000 hl. România 2.400,000
ar fi calităţile femeii, ele au să rămâie de învins, atât din causa numărului res- sese alăturat la «Foaiea Poporului» [numă hl., Germania 2.350,000 hl., Bulgaria 2.285,000
ascunse cu modestie, căci pe femeea trîns de membrii, cât şi din pricină, că rul de Paşti] d in causa biografiei mar hl., Turcia 1.268,000hl., aproape. In afarădin
modestă cu cât mai de aproape o cu mulţi nu pricepeau rostul unei aseme tirului dela 1848 But ean, ceo conţine, şi Europa: Algeria 2.400,000 hl., Republica Ar
noşti, cu atât mai mult o preţueşti, cu nea societăţi. care este scrisă de Victor Lszar. Doamne gentinei 1.200,000, Statele-Unite 950,000,
fereşte-ne de mai rău, că până acum ne poa Cap 143,000, Tunis 80,000, Australia 75,000
atât mai mult o iubeşti, cu atât mai Cu timpul s’au înlăturat însă toate te ajunge ! şi Samos 51,000 hectolitre.
nesecată îţi pare şi cu atât mai sigur aceste piedeci, astfel, că societatea a a-
ajunge să conducă fără de pretenţiune juns azi a fi apreciată nu numai de — Cătrănirea « T r i b u n e i P o
cercul în care trăeşte. Lipsită de mo cei din localitate, ci şi de cei din co por ul ui *. Este departe de noi a ne — Cât a costat răsboiul d in A frica?
destie, femeea îşi desfăşură de odată munele învecinate şi chiar de cei cari pune în discuţie serioasă cu »T. P.« ca Răsboiul anglo-bur, care abia după 32 luni
şi-a primit încheerea prin pacea dela Preto
toate calităţile şi toarte în curând ajun călătoresc prin acele părţi, cari simt o re s’a hărţuit în vremuri (după jar ria, a mistuit groaznice jertfe de sânge şi
ge un fel de haină învechită, pe care adevărată plăcere, când merg în loca gonul moţaid) şi cu aceia, cari azi sunt avere din ambele părţi, deosebi însă din
n’o mai preţueşte nimeni. lul societăţii, compus acum din două săli mai aproape de vederile ei statornici partea Englezilor. Conform rapoartelor ofici
spaţioase şi înzestrat cu tot confortul, ale, din partea engleză au murit în râsboiu
Cu ce te-ai ales, iubita mea prie ca: bibliotecă, bogată ziare, etc. Pentru a în nestatornicie. înţelegem politica »T. 1069 oficeri şi 20,897 soldaţi, de tot deci
tenă, o întreb pe femeea, care nu e în face localul cât mai atrăgător, s’a cum P.« cu trei feţe. 21,966 vieţi omeneşti; numărul răniţilor e
stare să se stăpânească pe sine. Eşti părat chiar şi un biliard. Pentru ţinuta noastră pe lângă 22,899, dintre cari 617 au murit in urma ra-
despreţuită şi de alţii şi, ceea-ce e mai In cei 4 ani de când există socie cele 26 voturi, ale candidatului Ham- nelor; 9553 au căzut în prinsoare şi au dis
trist, chiar şi de tine însăţi! tatea, s’au dat 4 sărbâri, din produsul sea, ne trage la îndoială românitatea, părut, 75,430 au fost transportaţi acasă în
cu cuvintele necălite: „apoi sâ mai zi Anglia ca invalizi. In bani a costat Angliei
De această urîtă soarte ne ferim cărora s’a^m brăcat mai mulţi elevi săr răsboiul până acum 154.407,000 fonţi ster-
că cineva, că «Activitatea* este foaie
copilele, când sădim în inimile lor frica mani şi s’au ţinut mai multe conferinţe, lingi (2,396.954,000), la care sumă se mai
românească11. Am zis în rînduri şi „T. P.“
de Dumnezeu raportând, tot ce ele fac tratând cestiuni de fosos obştesc imediat. adaug circa 110 milioane dobînzi anuale.
precum şi altor foi româneşti, ba am
la voinţa celui ce vede toate şi se Averea societ. se compune azi din: Despre pierderile Buiilor date sigure e greu
avut prilej de-a schimba o corespon să se afle. Conform socotelei englezilor până
mâhneşte de fapta rea. 1.300 lei Mobiliar
denţă mai întinsă ziaristică şi privată la 20 April 1901 au murit în luptă, au fost
800 « Bibliotecă
A treia consecuenţă practică a chiar cu fiertatul V. Urechiâ care răniţi, sau căzuţi în prinsoare 7000. Au ur
1.400 « Capital neatacabil, resul- mat apoi rapoartele săptămânale ale lui Kit-
sentimentului religios e dorinţa de a după apariţia foii noastre, pus la cale
taţi din cotisaţiuni şi din o parte a pro chener, pe cari combinându-le cu cifra mai
face ceea-ce e plăcut lui Dumnezeu. de marii pasivişti, se vezu silit a ne da
dusului sărbărilor date. de sus, pierderea totală a Burilor în morţi şi
Ferice de femeea, care e stăpânită de unele lecţii în ale iubirii de- neam, însâ
In adunarea generală din urmă s’a prinsoneri e 21,856 oameni. E interesant a
dorinţa aceasta, căci fiecare faptă a ei informat în mod cinstit şi cu argumen compara aceste pierderi cu pierderile din
hotărît înfiinţarea unui cor ţărănesc şi
este o mulţumire pentru ea însăşi. Această te valabile, cerendu-şi scusele, ne-a îm răsboaele mari de mai înainte. In răsboiul
o bancă de credit şi economii, cestiuni,
fericire nu putem însă să le o dăm co bărbătat a procede pe calea apucată, criinic "pierderea laolaltă a tuturor naţiilor,
cari se găsesc azi studiate şi aproape cari au luat parte la acel răsboiu, au fost
piilor, decât ţinând curată icoana vieţii dorindu-ne succes încoronat de isbândă.
a fi realisate. 609,797 oameni. Răsboiul civil american a
noastre casnice. Tuturor acelora le-am zis, că ro
Astfel întocmită şi susţinută cu tă costat 656,000 vieţi, cel franco-german 290,000,
Nu e destul, îi zic femeii, să păs rie de dl Ioan Kalinderu, această socie mânitatea nu este un monopol, care sâ ear’ cel ruso-romano-turc 180,000 vieţi.
trezi tu curăţenia inimei tale, ci prin tate, începută atât de modest, e che fie proprietatea numai a unora. Cu
blândeţea ta, prin firea ta îndatoratoa- mată a împlini un gol însemnat în vieaţa atâta mai puţin îşi poate aroga cei dela
re şi prin purtările tale trebue să ajuţi noastră, dela ţară. „T. P.“ un atare monopol. E c o n o m ie
pe soţul tău a păstra şi el pe a sa. Avem destule dovezi, că chear oa
Respectă pe soţul tău, căci te umi *) Dl Augustin Berian, simpaticul şef menii şi aderenţii „T. P.“ din vremuri
al Regiei «Domeniului Coroanei», este un fiu şi cei mai noi, de pe la Arad şi Oră-
leşti pe tine însăţi nerespectându-1, şi
al ţinutului nostru, născut în comuna grăni- ştie, vail cât de des au ofensat sim-
nu desaproba nici chiar defectele lui Boalele laptelui.
ţereascâ română Cugir, cu care în adevăr ne ţâmentul de românitate, şi încă din
în faţa copiilor. Supoartă greşelile lui
fălim. După absolvarea studiilor gimnasiale
motive mârşave, de natură egoistice-
cu răbdare, nu-1 grăi de rău nici în în Blaj şi a Academiei de silvicultură în Şem-
Dar încotr’o te duci, aşa oftând şi că-
faţa străinilor nici mai ales în faţa co nitz (Ungaria), după o piaxă de mai mulţi personale. Aceste le vom pune şi indu-te, lele Catrină?
piilor, căci vei fi tu mai rău judecată ani la diferite oficii regeşti din această ţară, la r â v a ş.
decât defectele lui. Fii cu inima des neobţinend nici un post mai de însemnătate, Ce ţi s'a întâmplat?
în urma sîmţămintelor sale adevărat româ
chisă, nu ascunde în faţa soţului tău — E d u a rd a l V II. regele A n g liei — Vai de păcatele mele, d-le învăţători
neşti, a fost silit a trece în România, unde avea a să încorona în zilele acestea, pentru Cum să nu mă vait, când inimile cele rele,
nimic din cele ştiute şi de copii, căci
a fost primit cu braţele deschise pe temeiul acest scop merseseră deja acolo foarte mulţi nu mai încap de o biată văduvă ca mine, c’o
aceştia chiar dela tine vor învăţa a pregătirilor sale. Scăpat de urmăririle şoviniste
representanţi de a-i puterilor străine. Pentru casă plină de copii.
minţi. din ţara sa, ştiut-am, că compatriotul nostru
încuartirarea şi aşezarea milioanelor de stră Aveam şi eu o văcuşoară, dela care
va presta servicii revărsătoare de binefaceri,
Iubirea de adevăr e sădită în ini ini, cari erau anunţaţi, să lucră în mod fe mai puteam îndulci cei copii şi actim o duci
în noua sa patrie, care l-a adăpostit. Străne
ma omului de Dumnezeu, care ne-a bril Deodată să vesteşte trista ştire, că re mai rău decât dacă n’aş avea-o ; că s’a gă
potul unui »Clain-Micu« de Sadul, de a cărui gele să bolnăvi şi încă grav. Oaspeţii veniţi sit în sat la noi o femee fără frica lui Dum
dat graiul şi judecata ca să spunem stipendiu a bineficiat, nici nu poate altcum să întoarseră la ale lor, şi telegrame numă- nezeu şi mi-a luat hrana din gura copiilor,
adevărul, şi nu e păcat mai mare purcede, decât a contribui Ia fericirea nea
roase aduc ştiri şi despre aceea, că regele n'ar mai avea parte de moarte bună. A vă
decât să abusăm de acest dar, ascun mului seu! Felicitările noastreII s’ar afla în agonie şi că trăieşte clipele de zut, mă rog la casa mea o bieată văcuşoară
zând adevărul ori minţind. De aceea pe urmă. şi haide s'a şi grăbit să-i ia mana şi să mă
