Page 4 - Activitatea_1902_07_25

Pag. 4 A C T I V I T A T E A Nrul 25

lase fără nici un strop de smântână, ori de o babă care ştie să dreagă vacile şi să tri­ te pe smântână nişte pete rotunde, care cresc Nu-i vorbă că une-ori, mâncând vacile
unt. N’a putut nimeri pe la cele cirezi boe- mită tot răul pe capul celor care l’au făcut. şi se adîncesc mereu. Câte odată aceste pete sfecle ori alte burueni roşii, laptele lor, e
re.şti; ci a alergat la văcuşoara mea, alerga- Doamne, lele Catrină, ştii vorba veche, sunt ca nişte vărgi. cam roşior, însă nu e de loc vătămător.
re-ar sărăcia şi nemernicia în casa ei! că cel cu fapta are un păcat ; iar cel-ce o Alte ori laptele se înălbăstreşte peste
(* Alama*). jV. I. Moga.
— Vai de mine lele Catrină, mă cutre­ suferă, o miie. Nu mai năpăstui pe nimeni, tot până în fundul vasului. Une-ori petele au
(Va urma).
mur când te aud blăstămând cu atâta foc, căci vinovat e numai nenorocul d-tale că ţi s’a o coloare ca a floarei de liliac.
dar spune-mi te rog, cine adecă să-ţi fi făcut îmbolnăvit vaca, ori vei fi dat oale prin sat Un lapte curat şi bun, pus într’un vas
binele acesta şi cam cum e asta că ţi-a luat pe unde se strică laptele şi cu ele ţi-ai adus în care a fost lapte albastru, se strică şi aces­
mana vacei ? I boala la casă, sau nu le vei fi ţinend tocmai ta numai decât. Laptele astfel stricat are ade­ F E L U R IM I.
— D'apoi ce d-ta nu ştii, înspre Sf. aşa de curate? sea un gust acru şi un miros acru duhlit, pe
George în Prour noaptea, fermecătoarele, um­ Vrăjitoarele, dacă ar fi adevătat, că ele care-1 capătă şi untul ales dintr’un asemenea (Alexandru Dumas) fiul prânzi în Mar­
blă de eau puterea laptelui de pe la vacile iau mana vacilor, ar urma să fie putrede de lapte. Petele albastre şi întreg laptele aseme­ silia la Dr. Gistal, unul dintre celebrităţile
oamenilor şi o dau de ale lor, ba iau chiar şi bogate, pe când toate, pe care lumea le bă- nea stricat, este otrăvitor şi nu trebue să-’l medicale din ţară. Scumpul meu amic, îi
mana oilor şi a câmpului. Numai ciobanii cu nueşte la noi în sat că-s vrăjitoare, n’au aproa­ mâncăm, ori să facem brânză din el. zise amphytrionul mergând în salon pentru
buciumul le strică toate vrăji le. Cât ar auzi pe nici ce mânca. Pricinuitorul acestei boale, cele mai de a lua cafeaua, se zice, că improvisezi ca un
o vrăjitoare sunetul buciumului în Prour, nu Dacă te duci la babă, rău nu faci ; căci multe ori e necurăţenia. De obiceiu mai mult
înger; o nor e a z ă d a r’, dacă binevoieşti,
se mai alege nimic de toată vraja ei. poate va fi ştiind niscai leacuri, ca să-ţi îndrepte vara se iveşte această boală, produsă înde­ albumul meu cu un Quatrain făcut de D-Ta.
Anul acesta, noi vr’o câte-va femei, vor­ laptele şi fiiind-că tot merg şi eu cu băeţii obşte de un fel de mucegaiu. — Bucuros — răspunse poetul.
bisem cu Andrei, ciobanul lui Nicolae Radu, aceştia în ţarină, ascultă să-ţi spun, un cârd Mâncând cine-va asemenea lapte, poate Şi scoţând creonul [cerusa], scrise sub
ca să-i dăm câte un cămeşoi şi el să cânte de boale de-ale laptelui, ca să vezi şi d-ta căpăta numai decât dureri de cap, vărsături, ochii doctorului, care-’l urmăria cu privirea:
din bucium toată noaptea, în Prourul lui Sf. că-s numai nişte poveşti, toate cele ce se diaree, friguri şi chiar lingoare. De când pe doctorul Gistal
George, că de un cârd de vreme încoace au spun despre luarea manei. Leacul cel mai bun, e curăţenia. Se In toate casele îl cere ji
început nişte femei şi la noi în sat, să-’şi vîndă Vaca d-tale trebue să fie bolnavă, şi spală deamănuntul toate vasele şi chiar uge­ Nu ne mai trebue spital.
sufletul necuratului, numai ca să facă astfel rău n’ar fi fost s’o fi dus la primărie, atunci rul şi locul unde doarme vaca, cu o leşie • Linguşitorule», zise doclorul întreru-
de pomană. Când colo, nu ştiu care la câr­ când a venit doctorul de vite. De obiceiu iute, de cocieni de porumb, amestecată cu pându-’l, Dumas fiul însă adause:
ciumă, i-a dat un păhar mai mult şi în ur­ vacile rău ernate şi mai ales cele bolnave de var. După aceasta, toate instrumentele şi va­ Dar’ mai multe cimitere.
mă toată noaptea a dormit dus, iar noi, şi febră aftoasă, adecă de boala de care au ză­ sele astfel spălate, trebue să stea o zi şi o
mai cu seamă eu, sufer păcatele. Dimineaţa cut primăvara asta vitele pe la noi, dau un noapte într’un fum de pucioasă. *
mă scot copii din casă cu plânsetele lor, ce­ lapte foarte vătămător sănătăţei. Oamenii, Cât e odat ă, mai ales când se în­ Şi ele ştiu sâ tacă. Nu de mult în Paris
rând lapte şi brânză; iar mie una, mi se ru­ cari au mâncat lapte dela asemenea vaci bol­ tâmplă ca vaca să fie bolnavă de gălbinare, s’au prins 4 dame, să joace zece partide de
pe inima de jale când mă duc să mulg vaca, nave, s’au bolnăvit şi ei numai decât. smântână începe să se acopere de nişte pete Wist, fără să voibească un cuvânt.
că de unde înainte umpleam şiştarul şi lap­ Adese-ori însă mai pot fi şi alte pricini galbine, tot după chipul cum se petrece cu Dar, terminând jocul, trei din ele au —
tele era gustos şi gras, acuma îi plâng de cari pot face ca laptele să se strice, aşa bu­ cel albastru, numai cu gustul e mult mai leşinat în urma grozavei oboselii
milă. De-1 pun la prins, îndată se zărueşte şi ni oară : rînccd. Pricina acestei boale, cele mai de
începe să se acopere de pete albastre, viţe­ L a p t e l e albastru, se iscă din mai multe ori pe lângă gălbinare, e aceeaşi ca SENTENŢE.
lul şi chiar nişte purcei pe care-i hrăniam cu multe pricini, ori din nişte burueni pe cari şi la laptele albastru ; ear leacurile sunt cam
lapte de acesta, s’au îmbolnăvit, aşa că acu­ vaca le mănâncă, ori din pricină că vaca e tot aceleaşi.
ma îl mulg jos. bolnavă sau că s’a pus laptele în nişte vase Alte ori laptele încurând după muls, Fii înţelept ca şerpele, blând ca porum­
Biata vacă par-că ar vrea să spue, aşa nu tocmai curate, în cari mai nainte a fost începe să se înroşească devenind cărămiziu, bul, muncitor ca albina şi doritor ca tuitureaua.
mugeşte şi oftează când vine sara acasă. un astfel de lapte stricat. tot în felul cum a devenit albastru, ori gal­ * A, Piw.
De vr’o săptămână şi laptele dela vaca In caşul cu buruenele, laptele e deo­ ben; numai că în caşul acesta, e şi mai ve­ Cele mai frumoase daruri ce a dat ce­
cumetrei Ileana se întinde ca aţa ; iar naşe-i potrivă de albastru peste tot şi nu e vătă­ ninos. Une-ori roşcala vine din pricină, că
Marioarei am auzit că i-ar fi murit chiar vi­ mător sănătăţei. Când însă provine dela vite laptele e în două cu sânge chiar din uger, rul oamenilor sunt acelea de a fi folositor
semenilor sei şi de a-i învăţa adevărul.
ţelul, tot din pricina asta. Mă rog, nu-i lu­ bolnave, albăstreala se arată curând după fiind vaca bolnavă de uger, ori ofticoasă.
Pitagora,
cru curat la noi în sat; dar lasă că cam ştiu mulgere, sub formă de pete, mai ales când Atunci trebue dat de ştire la primărie şi
eu cine-s făptaşele şi chiar acum mă duc la laptele e pus ia prins. Atunci încep să se ara­ chemat doctorul de vite.

„ D A C I A“

institut de credit şi economii, societate pe acţii.

Reşedinţa societăţii: Orăşte (Szăszvâros, Broos).

Birourile societăţii se află în casele proprii: ^Lxistă deja de 14 ani şi este pro-
(Strada Berăriei nr. 12 lângă posta regească). văzută cu to t felul de ma t er i a l
necesar, ca ori-care altă tipografie.

Capital social 100.000 cor.
in stitu tu l Wl'pografls
Operaţiunile societăţii sunt:

Qnfcr •
A) primeşte depuneri spre fructifi­ D) Acoardă împrumuturi pe lângă #l2?in @ rva
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri, fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efeetueşte or i -c e co­
cor. 5Vs%- aurituri, argintării, pe lângă disposi- ma nde r e p e d e şi cu pr eţ ur i mode­
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-.şi rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6%- concesiunea forului competent. a ce l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depunem făcute de biserici, scoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu­ fără erori.
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
de binefacere cu 6%' lombarda. Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia erarialâ pentru su­ G) Cumpără şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu­ aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. a c u r a t e ţ a cu care efeetueşte ori-ce
puneri se cuprinde în libelul de de­ I) Tot felul de întreprinderi co­ lucrare.
puneri. merciale şi economice, în societate
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură. Ca unica t i p og r a f i e românească în
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine­
vează fără întârziere. L) Arendează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor.
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.

„MINERVA" institut tipografiic în Orăştie.