Page 1 - Activitatea_1902_07_28
P. 1
Anul II. O r ă ş t i e , 24 Iulie n. 1902. Nr. 28
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foart e Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu s6 îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
Dr. Aurel Muntean L aurian B ercian
familii de adopţiune, şi comorile milei Aceea, care îndură supărările şi toanele va trebui să fie şi tată şi mamă pen
înalta nobleţe a femeii şi duioşiei femeeşti sunt dăruite de o unei siăpâne aspre şi neîngăduitoare şi tru acei mici nepăstuiţi fără apărare;
I
potrivă cu belşug tuturor. Ea e cu care ou încetează să-’şi dea toate os inima i-se sfâşie dar ea nu pierde cu
DE
drept cuvânt pentru toţi îngerul Aju tenelile pentru-ca să merite o vorbă rajul, ci se oţeleşte în lupta desnă-
CARMEN SYLVA.
tător, care trece prin mijlocul lor, când bună de care în veci nu are parte, dăjduită.
răcorind cu dulcea ei atingere o frunte aceea care nu se cruţă nici odată, care (Va urma).
Sunt în lumea asta mai multe bi arsă de friguri, când adăpând buze e vecinie gata a face un serviciu de
serici decât cunoaştem noi. Avem ve arzătoare şi cojite, când ridicând sau bunăvoe, fără nici o pretenţie de răs [Jrmaşul marelui
derea scurtă şi suntem vecinie gata să muind perna pe care se odihneşte un plată, nu trebue oare se o considerăm
credem, că toate trebue să aibă o formă cap greu, îndurerat, sau nişte membre şi pe ea ca pe o preoteasă obscură şi Andrei.
specială, că acordurile rugăciunilor şi chinuite de boală. Mâna ei delicată anonimă a aceleaşi cause măreţe ?
ale câtecelor cereşti trebue să se îm are un balsam pentru ori-ce rană. Vocea Dar tînăra lucrătoare, cusătoreasa
prăştie în ecouri prin vastele lor cu ei blândă mângâie pe discurajaţi, însu săracă, care mănueşte acul până noaptea Mare luptă a fost la alegerea de
prinsuri. Cum să uităm noi aşa de fleţeşte pe desnădăjduiţi; pare că som târziu pentru a susţinea un tată bătrân metropolit gr.-or. din Ungaria şi Tran
uşor, că pentru cei mai mulţi dintre nul nu închide nici odată ochii ei veci sau o mamă bolnavă, nu împlineşte şi silvania după moartea metropolitului
noi, cei patru păreţi ai odăei în care nie veghetori, şi că oboseala nu o o- ea o misiune din cele mai pioase făcând, Andrei Şaguna.
se afla leagănul nostru, represintau preşte nici odată în mersul ei milostiv. fără a se plânge câtuşi de puţin, jertfa Precum bine se ştie, erau două
prima biserică, când, îngenunchiaţi, în La lumina pe care o răspândeşte pre- tinereţelor ei, a sănătăţei şi a puterilor partide puternice.
faţa mamei noastre, învăţam din gura senţa ei, scenele cele mai întunecoase ei? Trista şi îndurătoarea mică crea Resultatul a fost: alegerea Episco
ei prima noastră rugăciune? In mo se transfigurează: sala de spital ticsită tură, încovoiată pe lucrul ei — tablou pului din Arad, Procopie Ivacicovici.
mentul acesta mama e o adevărată de suferinzi, coliba murdară şi neagră, de un patetic mut — e în adevăr eroică Ca la toate alegerile, astfel şi aici,
preoteasă, ear’ copiii, adunaţi în jurul celula puşcăriaşului, cortul de ambulan în resemnarea ei cu soartea lipsită ambele partide preocupate şi de inte
ei şi cu ochii la buzele ei, formează ţă pe câmpul de luptă, fiecare din lo de ori-ce bucurie; nici un murmur nu rese private, un rău, care Românilor
corul adunat în jurul altarului, cari în curile acestea este un templu al cărui ese din buzele ei şi totuşi trebue să le-a stricat şi le strică necontenit.
gână răspunsurile cu vocile lor fragede. farmec sufletesc întrece cu siguranţă înăbuşe toate dorurile inimei sale, ne Era un bine nespus de mare, dacă
A i învăţa să-’şi înalţe sufletele, a ţinea perfecţiunea rece a celei mai impună putând să expire la nici una din plă moşteneau ai noştri dela vechii Romani
ţinerile lor minţi deapururi în conglă- toare catedrale de piatră. cerile pe cari viaţa le reservă copiilor şi devisa: Suprema lex, salus Reipubli-
*
suire cu gândurile pure şi nobile, iată * * ei'irui fericiţi. cae şi o traduceau în toate afacerile
în adevăr o misiune sfântă, şi e rar Mica păzitoare în sdrenţe, care noastre.
Femeea mai este şi preoteasa că
fără îndoială ca o misiune mai mare duce gâştile în piaţă, cât timp gându Că alegerea noului metropolit a
minului ei. Aci e fortăreaţa ei, regatul
să fie încredinţată celui mai sfânt dintre rile ei rămân pure şi inima cinstită, e fost greşită s’au convins şi partisanii lui.
ei netăgăduit. De dimineaţă până sara
preoţi. şi ea un inel din lanţul cel mare care Cu două calităţi, va se zică cu ori
ea se îndeletniceşte fără răgaz cu ros
Pretutindeni unde covârşeşte înrîu- leagă pe femei la olaltă ca pe nişte care din cele următoare, Ivacicovici ar fi
tul gospodăriei sale, dă soţului ei aju
rirea mamei, îndată se coboară un surori. Căci un serviciu, ori-cât de fost binevenit pe scaunul metropolitan,
torul cel mai credincios, umblând în
colţişor de cer pe pământ; iubirea ei juru-i pe când el lucrează, şi punând infim ar fi el, când îl îndeplineşti cu înţăleg pentru partida, care l-a ales.
veghetoare, care sfinţeşte tot ce atinge, credinţă, nu e nici odată perdut, ear’ Aceste calităţi ar fi fost: capabili-
fie-ce lucru la locul său în tăcere ca
înnobilează atât de mult pe cel mai al ei, cii toate-că nu-şi dă seamă de el, tatea de-a lucra de sine, a doua: însu
să-’l facă fericit şi mulţumit. Graţie
mic din serviciile ei, încât până şi soba trebue în mod fatal să contribue la şirea de a să lăsa condus de alţii. Dar’
ei, el poate lucra fără a fi neliniştit de
la care încălzeşte o ceaşcă cu lapte sporirea totalului general. una nu o avea, ceialaltă îi lipsea.
grijile casnice, cari i-ar putea rătăci
pentru copilul ei bolnav, devine altarul Ea nu se gândeşte de loc, câ cerul Următoarele episoade din vieaţa
gândul dela ţintele cele mai înalte şi
pe care întreţine focul preţioasei jertfe. a închis, ca într’un preţios păstrător lui Ivacicovici constată pe deplin maxima,
dela ambiţiile cele mai nobile.
Flacăra se duce până sus la Tronul * de moaşte sfinte, fiinţa ei atât de şu că nu totdeauna cei cari se bucură de
Graţiei, lacrimile amestecate cu suspine * * bredă; ea şede pe câmp împrejmuită o posiţie înaltă, sunt şi la înălţimea
pe cari le varsă ea pentru tămăduirea Mai sunt vrednice de toate lau într’un decor de verdeaţă, cu ochii chiemării lor, totodată ne servesc de
acelei fiinţişoare scumpe, cari îi doreşte dele acele femei care, cu o inimă de plini de nevinovăţie copilărească, fixaţi barometru spiritual al următorului ma
lumina zilei. Ce altă şcenă pe pământ mamă, primesc să crească copii cari în mirare pe albastrul profund al boi relui Andrei, şi încă ceva:
e mai dulce şi mai frumoasă decât nu sunt ai lor, şi nemărginindu-se a-şi tei care se întinde deasupra capului ei, I. Curând după-ce Ivacicovici îşi
aceea a plăpândului pruncuşor legănat împlini datoria numai de ochii lumei, în timp ce picioarele-i să sprijină pe ocupă scaunul metropolitan se presentă
în braţele mamei sale şi adormind la pun în mişcare tot sufletul lor pentru un covor de catifea verde ale cărui dela Braşov o deputaţiune de trei, ca
sînul ei! Poala maicei sale, care a fost binele şi fericirea micuţilor, cari li-se flori pe cari n’ar fi în stare să le nu să-’l informeze despre starea procesului,
pentru el cel dintâiu leagăn e adevă încredinţează. Adese-ori e cea mai mere sunt numai pietre scumpe. Da ce aveau parochienii gr.-or. români cu
ratul Sfânt al Sfinţilor, sanctuarul din mare dintre copii, care serveşte de câmpia e un sanctuar, ca şi ţărmul Grecii de acolo, proces, care numai anii
care sunt gonite primejdia şi ispita, mamă celor mai mici, deşi câte odată incult al mărei. trecuţi s’a terminat în devaforul Ro
portul care te adăposteşte de furtunile nu e mare deosebire de vîrstă, şi care * * * mânilor.
vieţei. desfăşură toate puterile sale trupeşti şi Femeea de colo care, stând în pi Braşovenii sperau, că noul metro
^ * intelectuale, slabe încă, pentru-că orfanii cioare, îşi strânge pruncul la sîn şi ţine
* * polit, cu capacitatea şi vaza lui, se va
Mai e şi un alt sanctuar, sala de să nu simtă prea amar lipsa îngrijirilor un alt copil de mână, în timp ce pri- întrepune la locurile competente în fa
spital, a cărei preoteasă, sora de cari materne; tot ea îi învaţă — deoarece virile-i sfioase şi gânditoare se fixează voarea dreptului lor.
tate, cu pas uşor, lunecă dela un bol n’au pe alt cine-va care să le dea lec pe orizontul depărtat, asupra valurilor In deputaţiune căzu soartea se
nav la celalalt, ducând fiecăruia rînd ţii — ceea-ce a învăţat şi ea, fără a crude şi lacome, cari, poate, au înghiţit vorbească advocatul Străvoiu.
pe rînd dumnezeiascâ-i vestire a păcei se gândi vre-odată în simplitatea devo barca soţului ei, nu simbolisează ea oare Deputaţiunea primită în audienţă,
şi a mângăerei. Chemarea ei e poate tamentului ei, că îngerii îi călăuzesc preoteasa mărei şi a Tempestei? Vîn- oratorul începe a exprima starea lu
cea mai nobilă dintre toate, căci neavând paşii, ţin seamă de toate faptele ei şi tul urlă, cerul se întunecă, dar ce-i crului cu seriositatea recerută, totodată
nici un copil născut dintr’însa pe care îi înscriu numele în eternul registru al pasă? cu însufleţirea, ce purcede din convin
să-’l adoare, ea devine mama tuturor preoteselor religiei de iubire şi de Ea aşteaptă, pândeşte, ear’ obrazul gerea, că aperi o causă dreaptă. Metro-
desmoşteniţilor omenirei: O găseşti caritate. ei păleşte cu cât ceasurile trec fără ca politul stă neclintit şi ascultă. Deodată
*
ori unde întristarea şi boala fac victime: * * vre-o pînzâ să se zărească pe largul îşi pune degetul arătător pe frunte...
puternici şi umili, bogaţi şi săraci, ti Nu este sferă cât de umilă în mărei. Ce vor deveni bieţii ei copi (Tăman, ca unul din membrii comitetu
neri sau bătrâni, frumoşi sau urîţi, care femeea să nu poată sfinţi opera laşi, dacă acela care câştigă pânea zil lui de supraveghiere al institutului «Ar
fiecare e un membru al marei sale ei prin spiritul în care o întreprinde. nică nu se va mai reîntoarce ? Ea, atunci, deleana®!) Dl Străvoiu, văzându-1 în asta
