Page 3 - Activitatea_1902_07_28

Nrul 28 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

nu-’l cunoaştem, îns£ declarăm aci, că comunicau numai pe pipăite. Mai toate lo­ sunt un bun material pentru foc, vom recu­
pentru lucruri concrete, cari la cas de NOUTĂTI curile de pe şesul Cernei erau sub apă. noaşte cu toţii, că sămănarea acestei plante
lipsă le poate şi dovedi, atât d sale cât Grâne, cucuruze şi fânaţe au fost în mare merită toată atenţiunea. Floarea soarelui
parte nămolite. Pagubele causate sunt foarte nu cere nici lucru mult, nici pământ pregă­
şi altora, ziarul nostru le stă la dispo-
— D in diecesa Lugojului. La între- însemnate. tit şi îngrijire deosebită. Să o sămănăm
siţie, pentru-că interesul public aşa pre­
venirea Ilustrităţii Sale Dr. Demetriu Radu, Cătră 10 ore seara a sosit norii grei deci cu totdeadinsul prin grădini, pe lângă
tinde, că faptele unui candidat de episcop înaltul ministeriu de culte a votat în sarcina pe la Orăştie, unde asemenea a ploat puter­ garduri, pe câmp, pe marginea holdelor, pe
să fie supuse celor mai severe critice, budgetului fondului religionar pe anii 1903/4, nic. Pagubă însă nu a pricinuit. Fulgerele lângă cărări şi drumuri, cu deosebire pe
însă acusele produse să fie drepte. 41.500 cor. pentru lărgirea reşedinţei episco- şi bubuiturile straşnice a ţinut până târziu. locuri umede şi mocirloase.
peşti. Noul edificiu se va ridica pe locul unde Străzile oraşului erau o apă, din păreţi până
Noi suntem convinşi, că unii D ni
se află astăzi cancelăria diecesană şi va cu­ în păreţi. — Oameni m ai rei decât dobitoacele.

cari au votat pentru Mangra, dacă ar fi prinde în etaj: capela, locuinţa secretarului, Acest orcan teribil s’a tras tot spre In B u d a p e s t a s’a descoperit zilele acestea
cunoscut păţăniile acestui Domn, apoi sala penttu şedinţele consistoriale şi biblioteca, răsărit şi în aceeaşi noapte a sosit şi la Vi­ nişte fapte din cele mai ruşinoase. Nişte băr­
baţi şi femei desbrăcaţi de ori-ce ruşine ade­
nu se lăsau să fie seduşi la o astfel de ear’ în partere, 3 chilii pentru cancelăria die- nerea, trăsnind deodată în două şuri vecine, meneau fetiţe în etate de 6—8 ani şi după-
greşală; pentru-că nu să poate admite, ecesană, archive, 2 chilii pentru cassa cen­ în una o vacă şi în cealaltă un june. Şurile ce le îmbătatu cu beutură dulce şi ameţitoare,
trală diecesană, sala pentru şedinţele capitulare şi nu s’au aprins. apoi le dădeaul pe mânile unor oameni ticăloşi,
că şi numai după, caşul cu Baros s, să
chilia servitorului. In decursul celor 5 ani de cari abusau de ele. In timpul din urmă au
fie Mangra în acelaşi oraş episcop, unde ajuns pe mânile acestor femei o copilă a
când păstoreşte această diecesă Ilustritatea — F id an ţaţi: Amabila domnişoară
mai nainte l-a scupiat în barbă — fără Sa, s’au ridicat deja la întrevenirea Sa 40 Val eri a Lampe, din Orăştie cu Domnul croitorului Anton Mazur şi a măturătorului
de stradă Carol Flas. Intorcându-se acasă,
nici o satisfacţie! edificii (biserici, şcoli şi case parochiale), ear’ Al e x a n d r u Ureche, funcţionar de postă fetele erau îmbolnăvite de boale lumeşti. Ne­
acest nou edificiu e deja al 41-lea. şi telegraf în Budapesta. Sinceri le n o a s ­ norociţii părinţi s’au jeluit la poliţie, care a
Ceea-ce s’a întâmplat cu un Man­
l
tre fe icitării pornit cercetare şi a descoperit până acuma
gra, nu-’i iertat sd obvină în trecutul pe Horvâth Lajos, chelner, cu nevastâ-sa, pe
— M inistru de ju stiţie a dat tuturor
unui Archiereu Român / judecătoriilor şi magistratelor orăşeneşti un — A vis şcolastic. (Internatul «Pavelian» ciobotarul Megyeri Sândor şi pe servitoarea
ordin de cuprinsul, că economii şi lucrătorii din Beiuş). Părinţii, cari doresc, ca copii lor Horvâth Mari. Pentru asemenea fiinţe mise-
Măglaş I? încât ştim noi de „T. P.“ rabile închisoarea pe vieaţâ, credem, că ar
de câmp condamnaţi pentru transgresiuni şi pe anul şcolar 1902/903 să fie aşezaţi în in­ fi o prea mică pedeapsă.
acum urgisitul Măglaş a scris destule
delicte mai mici, numai după terminarea lu­ ternatul «Pavelian* de băieţi gr.-cat. de lângă
în acea foaie, a suferit chiar şi pedepse
crului la câmp să fie provocaţi să-’şi facă gimnasiul superior gr.-cat. din Beiuş, sunt Mulţumită publică.
aspre din partea justiţiei pentru celea osânda. La darea acestui ordin ministrul a avisaţi, că cel mult până la 20 August st. n.
scrise acolo, în calitate de ceva respon­ avut în vedere principiul uman, ca familiile a. c. să-’şi trimită petiţiile la rectoratul ace­ •
sabil. Dl Măglaş cunoaşte mai bine de­ de economi şi lucrători să nu fie lipsite de lui internat. Taxa de întreţinere la an e: 240 Onorată Redacţiune!
cât ori-şi-cine altul putina infectă a susţinătorul lor chiar pe timpul lucrului la cor., pentru uniformă 64 cor.. Taxele să plă­ Cu deplină satisfacţiune sufletească am
câmp, când economii au cea mai mare hpsă tesc în două rate anticipative: la 1 Septem­ onoare a aduce la cunoştinţa on. Redacţiuni,
politicei »T. P.«,
de braţe muncitoare. vrie şi 1 Februarie. că cu ocasiunea sfinţirei bisericii din mica
Murdăriile şi bălăcăriturile (ipsis- Intormaţiuni mai în detaiu se dau de că­ comună Delgea [filia apart. la parochia gr.-or.,
sima scripta) ziaristicei noastre cine le-a — Un llom ăn distins. Din Graefen- tră Rectoratul internatului „Pavelian“ de băeţi. protopresb. Haţeg], întâmplată la 8 Iunie a. c.
importat de peste munţi încoace? dacă berg să scrie, că comisiunea administratoare la îndemnul subscrisului, s’a pus basa şi unui
a băii «Freiwaldau-Grăfenberg* a ridicat un — Ecaterina Russ şi Petru P. Banciu fond parochial, exclusiv pentru această comună
nu chiar directorul acelei fot, cu nu­
monument cu inscripţiunea »Hosan-Quellen« fidanţaţi. Orăştie, 12 Iulie n. 1902. bisericească.
mele vilâgosi Russ Jdnosl ajutat de Spre scopul acesta au contribuit mai
în onoarea d-lui Dr. Ioan Hosan, care timp
caterisâtorul Celibidache / / de un pătrar de veac a lost medic balnear jos consemnaţii binefăcători, atât din loc, cât
— Congres pentru cultura galiţelor. şi din comunele vecine, cari au fost presenţi
Romanitatea noastră, cari nici când în Graefenberg. Monumentul se va desvăli Reuniunea regnicolară pentru cultura ga­
in săptămâna viitoare. Meritata distincţiune a această frumoasă sărbare, şi anume:
nu am şovăit şi nu am umblat cu doi liţelor va ţinea congresul seu din anul acesta
de care s’a împărtăşit dl Dr. Ioan Hosan ne la 14 Septemvrie în Poşon. In programa a- Din Pet r oş e ni : Petru Iacob, oficial
bani în trei pungi, nu este competent la minele de cărbuni 4 cor., Avram Stanca,
înveseleşte inima. cestui congres sunt prevăzute şi următoarele
a o trage la îndoială şi a o judeca oa­ paroch 2 cor., Ioana Stanca, preoteasă 1 cor.,
diseitaţiuni: 1. Directiva ce este a se da
menii, cari chiar şchiopătând, ca şi în — U niversitate catolică în Alba- culturei galiţelor; 2. Instrucţiune populară Elisaveta şi Elena Stanca 1 cor., Constantin
şi Donimic Stanca 1 cor., Raveca Stanciu 1.
politică, au alergat după ministrul de lu lia . «Pol. Ert.« anunţă următoarele: Con­ asupra cunoştinţelor referitoare la cultura ga­
Laurenţ 2 cor., Ioan Florea cu soţia sa Ioana
odinioară Hieronimy, când venise în siliul de direcţiune al statutului rom -catolic liţelor; 3 D esp re m o d alitatea d e a se da
ardelean a adus o hotărîre Însemnată în şe­ avânt valorării produselor dela galiţe; 4. Des­ 2 cor., Nicolae Mucenic 1 cor., Maria Baluca
Ardeal să pipăie pulsul Românilor, a-
dinţa sa ţinută în Iulie. A decis, ca din fun- pre exportul şi comerciul nostru de galiţe; 1. Petru 1 cor., Dumitru Buza 1. Dan 1 cor.
tunci cănd toţi cei de bună credinţă Din Livezeni: Maria Spoia I. Dumitru
daţiunea fostului episcop Fogarassy de 2 mii., 5. Rolul econoamei ungare în cultura galiţelor.
se fereau de el ca de ciumă! Alergarea să înfiinţeze în Alba-Iulia o u n i v e r s i t a t e Sigur, că ar fi bine se avem represen- 2 cor., Salomia 1. Dumitru 2 cor., Ileana
lui Russu Şirianul şi convoxbirile lui şi catolică. Şedinţa a fost presidată de episcopul tanţi şi la acest congres. Fleţan 1. Constantin 2 cor., Susana Calota
atunci şi acum sunt încă tot suspecte conte Mailath. 2 cor., Eva Prodan 1. Ion 2 cor., Ilina Rus
2 cor., Dochia Dasiu 1. Nicolae 1 cor. 40 fii.,
şi va rămânea o enigmă politică până-i — Taoca pentru paşapoarte. La mi- Vosia Cic 1. Ion 1 cor., Ioan Fleţan 1. Iacob
hăul! — Artileriştii români. Sub con­ nisteriul internelor au întră/ multe plângeri, 1 coroană.
ducerea a doi căpitani, 18 oficeri de că paşapoartele pentru străinătate sunt foarte
Că ce fel de Români suntem noi Din Delgea: Din discul Ocasional 4
artilerie din România au luat în privire costisitoare, fiind-că notarii comunali din multe
cor., Ianoş Săcelean 1 cor., Ianoş Chean 1 cor.,
ceşti dela »Activitatea« să vede apriat. în zilele aceste valea Jiului de cătră noi. locuri incassează dela părţi taxe enorme pen­
Iancu Corlan 1 cor., George Burlec, cantor
Ţinuta noastră apucată la început au Oaspeţii au fost pretutindenea bine pri­ tru paşapoarte. In consecvenţă a lansat dl
1 cor., George Brendeu 1 cor., Ianoş Neagoe
aflat imitatori, şi însuşi »T. P.« cu or- miţi şi încărcaţi cu previniri. Toţi au Szell, ca ministru al internelor, o ordonanţă 1 coroană. S u m a 41 cor. 40 fii., care sumă
taca sa »Libertatea«, de aici, ne măi- descălecat în P e t r o ş e n i în otelul lui severă, în care i nt erzi ce s t r i c t n ot a r i l or până la altă disposiţiune din partea comit,
Wagner şi la depărtarea lor ’şi-au ex­ comunali de a percepe taxe dela părţi pen­
muţeşte, jaluse poate ambele de even­ parochial s’a şi predat epitropului George
primat mulţumire şi recunoştinţa faţă tru instruirea documentelor necesare la libe­
tualele resultate, ceea-ce am mai enun­ Burlec, cantor aci, spre administrare şi îngrijire.
de bună găzduire, — Aceste le scrie rarea paşapoartelor.
ţat odată. «Petroseny es Vidâke«. Se aduce, deci, şi pe această cale, sus
numiţilor binefăcători mulţumită şi recunoş­
Una o ştim, că la faptele aievea — Adunarea a 47-a a stuparilor. tinţă din partea poporului nostru din nu­
româneşti, cari le-a dovedit în atâtea — Abxtccrea d-lu i D r. C. Diacono- Stuparii din Ungaria, Austria şi Germania vor mita filie.
rânduri amicul nostru personal I. V. vich din postul de prim-secretar al «Aso- ţinea în Sept, a. c. adunarea gener. ambulantă Pentru liniştirea celor interesaţi, vă rog
ciaţiunii*, presentată în şedinţa de Sâmbăta [a 47-a] în Timişoara. La această adunare va
Barcian, dela Timişoara, abea vor ajunge dle Redactor, să binevoiţi a publica această
trecută a comitetului, întrunit sub presidiul participa şi Dr. Ioan Dzierzon, părintele stu­
cei dimprejurul »T. P.« şi a »L.« Că dare de seamă în coloanele preţuitului
d-lui Dr. Alexandru Mocsonyi, nu s’a primit; parilor. In legătură cu această adunare vor
de faţă are alte vederi, îşi va avea mo­ în urmarea acestei decisiuni, dl Diaconovich avea loc emulaţiuni în pregătirea fagurilor D-Voastră ziar «Activitatea*, pe lângă care
tivele sale! Cine a umblat mai mult a declarat, că Îşi ţine postul şi mai departe. artificiali, în extragerea cearei şi mierei. Pen­ sum al on. D-Voastră
după înfrăţire, ca cei din jurul »T. P.«?! Cam cu greu s’ar fi şi aflat un vrednic tru exposiţia ce se va arangea, cu acea oca- cu consensul corn. par. respectiv
urmaş în locul d-lui Diaconovich, care se ştie siune este numit un comitet compus din 7 Petroşeni, la 30 Iunie 1902.
Zis-am şi am pretins şi dela »T.«
împreuna practicul şi folositorul cu bunul şi stupari truntaşi din Ungaria. Stimâtor
din Sibiiu, să ne nomineze pe Românii frumosul, despre cari însuşiri de gust, a dat Este în interesul stupăritului nostru, ca A vram Stanca,
cei buni. Noi încă avem destule la do­ destule dovezi. şi stupari români se participe în număr cât paroch.
sar despre amici de ai »T. P.« de mare la adunarea din chestiune şi cu
A dunare poporală contra dietei deosebire să participe cei din părţile Bănatului. SE N T IN Ţ E
—
Am descreditat ziaristica! Cine ne-o din Budapesta. Mai multe mii de mun­
zice! »T. P.« adecă n-oa! »zi-i mamă citori s’au întrunit Duminecă pe piaţa Garay — Floarea soarelui. Până aci ştiam, Oamenii cei puternici nu caută nici­
guşată, să nu-’ţi zică ea! din Budapesta şi au votat o moţiune, în care că floarea soarelui este o decorare sau frum- odată cunoştinţa celor slabi, decât pen­
protestează contra modului cum terorisează seţă a grădinilor şi câmpurilor noastre şi că tru a avea complesanţi şi nimeni nu
»Scârbovenie», «josnicie», «imbe­
majoritatea dietală pe singuraticii deputaţi, sămânţa ei ne dă nu numai un nutremânt poate fi complesant, decât linguşind
cilităţi», »existinţe catilinare« sunt tot
cari nu-i sunt pe plac. S’a sulevat şi afacerea bun pentru găini, ci şi un uleiu foarte gus­ pasiunile bune sau rele ale altora, mai
atâtea cuvinte scoase din glasul »T. P.«
Pavlovics, declarându-se că majoritatea die­ tos şi sănătos. Acum s’a mai descoperit, că cu seamă a acelora, cari sufer de
inventate pe pustele Ungariei, unde sunt tală n’are voie să reglementeze pe deputat. floarea soarelui este şi un mijloc foarte bun grandomanie.
dedaţi oamenii a se apăra de ele ca Dacă a comis o faptă punibilă, să se extra- de desinfecţiune [de curăţirea aerului]. _ Floa­
de vânturile orcanice, aruncându-se cu dee judecătoriei şi păcătosul să fie pedepsit rea soarelui, plantată în câtăţimi ,[măsură] mai Vai de turma, unde cânii sunt
spatele pe uşe. in virtutea legii, ear’ nu prin prepotenţa de­ în locuri umede şi mocirloase, face să dis­ ocupaţi a roade oase.
putaţilor din majoritate. pară evaporările stricăcioase pentru totdeauna.
Acum odată atâta. Dacă voiţi şi S’a expeiat şi aceea, că unde floarea soa­ Interesul vorbeşte în toate limbile.
mai mult! — Duminecă după amiaz s’a descărcat o relui fu sămănată în măsură mai mare, fri­
ploaie torenţială în munţii Hunedorii, um- gurile au dispărut aproape cu desevîrşire In bani nu te îngâmfa. Că Dum­
Jlându-se Cerna, a exundat drumul de ţeară dintre oameni. Dacă mai luăm în conside­ nezeu dă şi ea.
pe la Cristur şi Bârcia-mare, încât trăsurile rare, că tuleii cei groşi ai acestei plante