Page 2 - Activitatea_1902_07_28

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 28

posiţie atentivă, se inspiră îşi începe de comun să fie ajutat de a doua per­ 2. Dacă concurentul a întrerupt stu­ si fie cualificaţia principală a unui preot,
cu mai mare foc... soană. In Sibiiu sarcina asta căzu la diile, atunci are să producă şi atestat oficios apoi la moment şi-ar depune oficiul o-
despre ocupaţiunea sa, întru timp şi despre
»Străvoiu... Străvoiu...* exclamă început pe teologul Medrea din Strenţ. norific, ce poartă azi, şi nici nar fi ier­
purtarea sa morală pe acest timp.
deodată Metropolitul, atingând pe ora­ Odată Metropolitul oficia în bise­ tat si viseze de Episcopie!
3. Fie care concurent are să arete în
tor cu degetul: »şti de unde-ţi vine rică. Lângă el ca ajutor să afla acum Ceea-ce a scris »Activitatea«, a fost
petiţiunea sa specialitatea la care, şi locul
numeleP de la Strava*! alt teolog. unde voeşte a continua studiile, precum şi o corespondenţă din Arad, se vede, că
Străvoiu îşi întrerupse cuvântarea. »Cum te chiamă, fiule, întrebă aceea, dacă are şi alt stipendiu. colportorii lui Mangra ştiu, că cine-’i
Deputaţiunea îşi ocupă loc pe scaune Metropolitul.« 4. Cei-ce voesc să studieze în străină­ autorul.
se încinge o discuţie cu totul indiferentă »Popescu, Excelenţă«. tate, au să arete necesitatea de a face studii Şi totuşi piticii foaiei arădane să
de causa procesului. Resultat, ca în' »De unde eşti« ?... în străinătate, ca în caşul dacă li se va vota ocupă şi cu alte persoane, cari până
palmă. Deputăţia se reîntoarce cu bu­ »Din Stremţ«.. stipendiul, să se poată îndată exopera con­ aci n’a contribuit nimica la descoperirile
cesiunea ministerială prescrisă.
zele umflate! »Hm... dar’ cum te chiamă«? scandaloase mangriste.
5. Cu privire Ia concurenţii pentru do­
II. O altă dovadă spirituală. Era »Popescu«... E bine Domnilor, dacă D-Voastră
bândirea de stipendii spre absolvarea şcoa-
sâ se sfinţească şcoala din Avrig. Me­ »De unde eşti« ? lelor militare de cădeţi, se observă, că sti­ pe lângă păcătoşia ce-aţi dovedit cu a-
tropolitul încă a fost învitat. Mai întâiu »Din Stremţ... din Stremţ.. şi cum pendiile acestea pe lângă documentarea con- poteosele lui Mangra, mai aveţi şi cu­
se ţinuse serviciul D-zeesc în biserică, te chiamă«? diţiunilor staverite în acest concurs [p. 1. a. tezanţa de a fi şi guralivi, apoi chiar în
de unde eşind trecură cu toţii pe lângă »Popescu«. c. 2, 3, 6. 8 şi 9] numai atunci se vor ex­ bun moment o faceţi.
mormântul lui George Lazar, unde se »Nu eşti frate cu Medrea«? trăda comandei şcoalelor militare, dacă con­ Anume:
curentul va documenta, că este primit de
opriră puţin, ţineţi bine minte la mor­ Alegerea de patriarch sârbesc a elev regulat la respectiva şcoală de cădeţi. Tocmai acuma ne-a venit la cu­
mântul lui George Lazar, cu metropolit Metropolitului a fost întimpinată, prin 6. Petiţiunile instruate cu documentele noştinţă, că Prea Cuvioşia Sa* azi cum îl
cu tot şi cetiră, earăşi cu metropolitul urmare, cu bucurie în întreagă archi- necesare sunt a se adresa la Representanţa numesc aspiranţii lui la oala cu carne:
împreună, şi inscripţia de pe piatra mor- diecesa. fundaţiunei lui Gozsdu, Budapest VII. holld „Iluştritratea Sa (!?) D l Vasile Mangra
mântală. De aici merseră la şcoală. utcza 8 sz. până la 5 August st. n. a. c. a fost scuplat în faţă de un domn cu
7. Totodată se provoacă toţi stipen-
După terminarea actului de sfinţire numele Baross, şi martor secular a fost
Nr. 345/1902 F. G. diştii actuali, prin urmare şi cei absolvenţi,
se întinde în sala şcoalei o masă la care cari cer ajutoare pentru depunerea rigoroa- la acest scandal un domn vrednic de
ia parte un public numâros. Aici se ri­ Concurs selor şi câştigarea gradului de doctor, că toată încrederea Laczay, şeful băncii
dicară mai multe toaste. Metropolitul, până la terminul sus indicat, şi pe lângă ob­ austro-maghiare din Arad.
se înţelege, solito more, încă era obli­ servarea p. 3. din acest concurs, să arete Dl director Laczay a fost, care pe
Spre scopul conferirei de stipendii din resultatul studiilor din anul şcolar 1901/2
gat sâ ţină toast şi sâ dee avânt înal­ »Ilustritatea Sa« [sîc] Mangra, cu auto­
» F u n d a ţ i u n e a lui G o z s d i u pe anul căci altcum li-se va sista stipendiul, respec­
tului seu spirit. Publicul ascultă cu gura şcolar 1902/3 pentru şcoalele medii, facultăţi, tive nu vor căpăta ajutorul. ritatea sa personală l-a scăpat, să nu
căscată când începu dînsul. universităţi şi şcoalele de cădeţi militari la 8. Petiţiunile, cari nu sunt instruate fie şi altcum insultat
Scurte erau aceste toaste, dar’ cu- armata comună şi honvezi — se scrie con­ cu documentele sus amintite sau sosite după Acesta-’i un cas concret ■ şi venin-
prizitoare, după cum zicea fiertatul curs pe lângă următoarele condiţiuni: terminul escris, nu se vor lua în considerare. du-ne la cunoştinţă, în interesul biseri­
Diamandi. 1. Concurenţii să documenteze cu do­ 9. în interesul expedării regulate, fie cei noastre, preafireşte, că cu datul de
cumente originale sau atenticate de notari
»Si trăiască dl M.« începu me­ care concurent să indice în petiţiune locul astăzi, se aduce la cunoştinţă domnului
publici: şi poşta ultimă, unde este a i-se trimite re-
tropolitul şi dând cu ochii de alt me- Ministru-Preşedinte.
a] că sunt fii de cetăţeni ungari şi soluţiunea Representanţei.
sean: »şi dl P.«, apoi văzând pe altul aparţin bisericei ortodoxe orientale române, O publicăm aceasta, ca si nu se
Din şedinţa comitetului fundaţiunei lui
(în unul şi acelaşi toast) »şi dl Preda*, spre care scop se recere extrasul din matri­ Gozsdu ţinută în 24 Iunie n. 1902. poată afirma, că noi am denunţat pe
care este născut în comuna aceasta, unde cola botezaţilor, provăzut cu clausula paro- C o m i t e t u l . furiş pe Mangra înaintea guvernului.
chului competent, că şi de present aparţin
după cum îmi aduc aminte este înmor­ Credeam, că aventurierii arădani
la b serica greco-orientală română;
mântat şi George Lazar. Drept este r vor fi încântaţi, de sinceritatea noastră,
b] că studiază cu succes bun la vre­
aici e înmormântat Lazar P »Aici« răs­ un institut public din patrie, spre care scop Turbaţii dela Arad. cu care-’i surprindem.
punseră cei presenţi. au să subştearnă studenţii dela şcoalele medii t Ştim noi bine, că episcopia lui
Tot cu acest prilej a ţinut Metro­ atestatul despre anul şcolar 1901/2, ear’ cei Mangra e chestie de existenţă, nu pen­
politul şi o altă cuvântare foarte edili- dela facultăţi şi universităţi indicele despre S6 ştie, că toată presa a fost luat tru diecesa Aradului, ci — pentru zia­
toate cursurile ascultate şi respective docu­
cătoare pentru popor... »daţi- Vi copii posiţie contra alegerii lui Mangra de rul arădan şi aventurierii lui; şi price­
mentul despre progresul făcut;
la şcoală, dragii mei«, a zis între altele, episcop. pem, că fiind vorbă de un sutenagiu
c] că nici averea proprie, nici a pă­
»cei mai cuminţi se vor face domni mari, rinţilor nu ajunge să acopere toate trebuinţele S’a ventilat lucruri foarte scanda­ bănesc ce aşteaptă această clică dela el,
advocaţi, doctori... pe cei mai proşti a- pentru creşterea concurentului, spre care scop loase, din cari dacă numai a zecea parte apoi ei trebue să se folosească de toate
duceţi-i la mine, COL m-i fac popil“ e a se produce atestatul diregătoriei politice sunt drepte, apoi Mangra nici diurnist mijloacele spre a spăla harapul — să
încă o nostimă de a Metropolitului competente. Atestatul să cuprindă şi date n’ar putea si fie la consistor! fie alb....
positive despre această avere şi trebue să
Ivacicovici cu privire la memoria lui Ba dacă un singur scandal din Doar’ dl Mangra, ar trebui să ştie,
fie subscris şi de preotul locului, ear dacă
zăpăcită. n’ar fi acolo preot ori ar fi înrudit cu con­ cele multe, e adevărat, apoi Mangra că dacă îl spală astfel de oameni, apoi
III. Metropolitul pătimea de un pi­ curentul, trebue să fie subscris din partea dacă ar cinsti reverenda preoţească şi şi mai mult — îl mângesc...
cior. Din causa aceasta la mers trebuia protopopului concernent. are noţiune de puritanismul, că trebue Noi pe dl Măglaş în persoană nici

FOIŞOARA niştri ce fac avansările şi numirile în slujbe Vezi un rege ce’mpânzeşte globu’n planuri pe un veac, vorba aceea: au fost trimisejuninci cinstite
Dar oare români neaoşi sunt acei mi­
Când la ziua cea de mâne abea cuget’un sărac —
şi ne au venit vaci demoralizate. «L’am
pe basa scrisorilor venite dela femei? Deşi trepte osebite le-au eşit din urna sorţii, trimis bou şi a venit vacă*. Astfel stând
De opotrivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii.
Ura lui Eminescu. Şi mai departe. lucrurile te rugăm şi-ţi vom zice: Iartă-le poete
Şi pe toţi ce’n astă lume sunt supuşi puterei sorţii,
De o potrivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii! căderea lor — de altfel cădere de neertat
Azi adese ori femeea, ca şi lumea e o şcoală
Şi victorios s’a întors dela răsboiu Ro­ — după-cum poate şi soţii lor le vor fi
Unde ’nveţi numai durere, înjosire şi spoială:
mânul. Şi, ca şi strămoşii săi, a pus lumea La aceste academii de ştiinţi a zinei Vineri Da poete, toate sunt stăpânite de rasa ertat, ne avend ce mai face. Şi poate inima
Tot mai des se perindează şi din tineri în mai tineri,
în uimire prin bravura sa. pătrunzătoare a ochiului tău. bună a poetului le va erta.
Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas
Ear acei ce au profitat din răsboiu nu Până când din şcoala toată o ruină a rămas.
Şi dacă am cunoaşte şcoala, şi în caz Dar I Dar nu ştim, dacă le va erta
au fost români adevăraţi, Acei-ce au furat că nu ne înşelăm şi iarăşi în caz că am cu­ ţara. Da, ţara atât de primitoare, ţârei ce
Care şcoală dragă poete ? Ce şcoală e
gloanţele şi praful de puşcă, cu care trebuia noaşte şi noi femeile biciuite de satira ta şi le-a ridicat din noroiu la cele mai înalte dem­
aceea dela care tu şi ţeara aţi aşteptat atât(,
să meargă Românul în răsboiu, erau acele că tu nu faci de loc teorie generală, ci pu­ nităţi, îi va fi ei permis să le ierte ? Şi mai
de mult? Ce şcoală e aceea în care v’aţi
»producte de baltă < cum le zicea genialul nând punctul pe i vizezi şcoli speciale, atunci pe sus de toate, fiii acelei scoale ruinate
poet tntr’un articol intitulat »Pătura su­ pus toată speranţa regenerărei acestei orop­ un lucru te rugăm : Se nu generalizezi ca­ vor putea ei trece cu vederea crima comisă
perpusă*. *) site ţări, ce a devenit aproape numai o «ex­ şul şi se nu arunci veninul acelei Satire de aceea-ce trebuia se caute a contribui la
presie geografică* după-cum prea bine o
Dar ni se va cita parte din Sat. a Il-a. asupra femeei române. Nu, nici odată fe­ moralizarea, la înălţarea, iar nu la demorali­
botează nemuritorul Eminescu ? Cine era
Aşa este. Aveţi dreptate. Decât să vedem meia, română nu a sacrificat cinstea familiei zarea, la ruina acelei inocente şcoli? Ţara
aceia, căreia ni-e ruşine să-i zicem femee,
dacă femeile vizate sunt românce adevărate, pentru Satisfacerea unei patime oarbe. Cu şi aceşti fii pribegi, aceşti oameni fără că-
şi la care se prindeau din tineri în mai ti­
«născute iar nu făcute*. Să vedem. atât mai puţin va fi ea capabilă se sacrifice pătâiu se vor ridica odată şi punând mânele
neri şi primiau elevii cei imberbi «până când
Noi avem în veacul nostru acel soiu ciudat dc barzi, o şcoală. Matroana română demnă urmaş a cruce, cu ochii înălţaţi spre cer, vor cere
Care ’ncearcă prin poeme se devie cumularzi; din şcoala toată o ruină a rămas*. Lucreţiei mai de grabă îşi va înfige — ca răsplătire celui prea drept şi nemărginit de
Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, A 1 Dar ni se pare că o cunoaştem
Sunt căutaţi în cafenele şi fac sgomot în saloane; şi aceasta — cuţitul în inimă, decât se per­ bun, 11 vor implora să trimită urgia cerului
Iar cărările vieţei fiind grele şi înguste, bine şi noi pe acea şcoală. Ori poate aşa
Ei încearcă să le treacă prin protecţie de fuste, cred eu? mită ca trupul ei se fie pângărit şi onoarea-i asupra aceleia-ce în schimbul unei pofte
Dedicând broşuri la dame a căror bărbaţi ei speră profanată. animalice a distrus o şcoală, a distrus poate
C'ajungând când-va miniştri le-a deschide-o carieră. Ei bine ochiu genial I Nu a rămas viitorul de aur al unei ţări.
De ce nu voiu pentru nume, pentru glorie să scriu ? De aceea caută-le origina şi vei vedea,
Oare glorie să fie a vorbi într’un pustiu ? nimic nepătruns de puterea-ţi fermecătoare?
Şi acolo ai străbătut? Ori eşti tu singur că alt sânge decât cel românesc a circulat /. S. ORDEAN.
Dar românce sunt oare acele ce cu şi circulă prin vinele femeei vizate de tine.
«luna* dela începutul Sat. I-a?
fustele au ridicat persoane incapabile la funcţii Nu sânge românesc, ci venin sălbatec e con­
înalte de şefi de servicii prin Ministere? **] Lună tu, stăpâna mărei, pe a lumii boltă luneci centrat in inima ei, căci nu piept românesc,
Şi gândirilor dând vieaţă, suferinţele întuneci;
*) Vezi M. Eminescu, 1880 şi 1881. Edi­ Câte ţermuri înflorite, ce palate şi cetăţi ci lapte păgânesc, respective viclean a supt
ţia a IlI-a. - Străbătute de-al teu farmec ţie singură’ţi arăţi! ea. Cercetează-le şcoala lor şi vei vedea, că
**) Vezi Industria berei, 1895 de I. S. Şi în câte mii de case lin pătruns’ai prin fereşti,
Ordeanu. Câte frunţi, pline de gânduri, gânditoare le priveşti! e tot aceea a «lupanarelor* Parisului, unde