Page 2 - Activitatea_1902_07_29
P. 2

ACTIVI TATEA                                                                         Nrul  29
              Pag.  2.
                                                                                                     Voinţa  de  fer,  care  face  minuni,            Convocare.
           răspândeşte  în  valuri  în  atelierul femeii
           pictor  sau  sculptor,  sau  aruncă  stră­ Dela reuniunea sodalilor rom. din Sibiiu.  trebue  să  ne  stăpânească  pe  toţi,  şi  a-
                                                                                                tunci  ori-ce  lucru,  pare-se  el ori  cât  de   Despărţământul  VIII.  Deva  al  »Asocia-
           lucirea  ei  pe  fruntea  palidă  a  femeii
                                                                                                greu,  se  va  putea  duce  la  îndeplinire  ţiunii  pentru  lit.  română  şi  cultura  poporului
           poet,  plecată  asupra  mesei  sale  de
                                                             TiiSifi  meseriaşii                cu  uşurinţă.                              român»,  îşi  va  ţinea  adunarea  sa  generală  în
           lucru,  ceasuri  întregi  din  noapte,  nu  o                                                                                   corn.  Batiz,  la  10  August  st.  n.  a.  c.,  8  ore
           putem  compara  atunci  cu  lampa  sanc­        Subsemnatul  comitet,  în  îngrijirea     Si b i i u ,   12  Iulie  st.  n.  1902.   a.  m.  cu  următorul
           tuarului  şi  să  vedem  în  odaia  pe  care  sa,  de  a  face  tot  ce-’i  stă  în  putinţă
                                                                                                   Comitetul „Reuuiunei sod, rom. din Sibiiu11.          Program:
           o  luminează,  un  Ioc  cu  adevărat  sfânt,  pentru  ridicarea  meseriaşului  în  toate                                             1.  Deschiderea  adunării  prin  directorul
           un  templu  al  gândirii,  nişte  gânduri  privinţele,  a  luat  hotărîre  de  a  arangia   Victor Tordăfianu,   Iomi Apolzan,  Despărţământului.
           cari  îşi  găsesc  expresiunea  într’o formă  în  toamna  acestui  an  o                    preşedinte-             notar.           2.  Raportul  actuarului despre activitatea
           frumoasă şi  neperitoare  în  acelaşi timp?                                                                                     anuală.
                Hamlet  se  dă  pradă  desnădejdei       exposiţie  industrială.                                                                3.  Exmiterea  comisiunilor  pentru  cen-
                                                                                                   Nr.  479— 1902.                         surarea  raportului,  conscrierea  membrilor noi,
           şi  lumea  se  întunecă  în  ochii  lui,  din
                                                           Nu  numai  împrejurarea,  că la  acest                                          colectarea  taxelor  şi  referadele  acelora.
           momentul  în  care  mama  sa  a  perdut                                                            Concurs.
                                                      timp  se  împlineşte  un  deceniu  (10  ani)                                              4.  Alegerea  a  doi  delegaţi  la  adunarea
           aureola  feminităţii  adevărate  şi  pure;                                                 Pentru  ocuparea  unui  post  de  învăţător  generală  a  > Asociaţiuniw.
                                                      dela  prima  şi  ultima  exposiţie,  arangiată
           el  ajunge  să  se  îndoiască  de  el  însuşi,                                        (învăţătoare)  ordinar  Ia  şcoala  civilă  de  fete   5.  Discutarea  şi  deliberarea  eventuale­
                                                      de  Reuniunea  noastră,  ne-a  servit  drept
           când    vede   întunecându-se    şi   îne-                                            a  »Asociaţiunii<  se  publică  concurs  cu  ter-  lor  propuneri.
                                                      indemn  la  această  hotărîre,  ci  şi  pcn-
                                                                                                 minu!  până  la  25  August  st.  n.  a.  c.   6.  Cetirea  disertaţiunilor  anunţate.
           grindu-se  renumele  bunei  credinţe, care
                                                      tru-că ştiut  este,  că  astfel  de  exposiţiuni   Doritorii  (doritoarele)  de  a  ocupa  acest   7.   Fixarea  locului  adunării  generale
           pentru  dînsul  ar  fi  trebuit să  fie idealul
                                                      sunt  astăzi  pretutindenea  cunoscute  de   post  să-’şi  înainteze  cererile  până  Ia  terminul  viitoare.
            perfecţiunii.   Nu  e  nici  o  preoteasă
                                                      cele  mai  bune  (avantagioase)  prilejuri  indicat,  comitetului  »Asociaţiunii«  în  Sibiiu,   8.  închiderea  adunării  prin  director.
            egală  cu  mama;  dar’  nu-i  o desiluziune   (ocasiune):  spre  a  ne  cunoaşte  unul  pe  Strada  morii,  Nr.  8,  pe  lângă  următoarele   Onoraţii  membri  şi toţi binevoitorii  păr­
            mai  amară  pentru  creerul  unui  muritor,                                          documente:                               j tinitori  a  culturei  poporului  român  sunt  ru­
                                                      altul,  a  învgţa  um il  dela  altul,  a  ne
            decât  să  vadă  cum  cade  statua  de  pe                                                1.  A'estat  de  botez.              gaţi  a  lua  parte  la  această  adunare.
                                                      sili  spre  înaintare  şi  p rin   asta  la  de-
            piedestalul  ei  şi  se  sfarmă  bucăţi;  nu                                              2.  Document  despre  cualificaţiunea  ce­  Din  şedinţa comitetului  Desp. VIII. Deva,
                                                      sivîrşire  (perfecţionare).  Exposiţiile  ne
            există  tortură  mai  dureroasă  decât  a                                            rută  prin  legea  statului  pentru  ocuparea  pos­ ţinută  la  16  Iulie  st.  n.  1902.
                                                      arată  ceea-ce  ştim  şi  ceea-ce  nu  ştim •   turilor  de  învăţători  ordinari  la şcoalele  civile
            vedea  căzănd  vălul,  care  acoperea  o
                                                      ele  câştigă  meseriaşului  destoinic  noi   având  preferinţă  cei-ce  au  cualificaţiune  spe­  Dr. Alexandru L. Hosszu,  Dionisie Ardelean,
            fire  adevărat  perversă  şi  acum  expusă ;                                                                                         directorul  Desp.       actuar.
                                                      muşterii  şi  el  îşi  poate  astfel  croi  un  cială  pentru  limbi şi  istorie  [nyelv  ăs  tbrtânet
            privirilor,  în  tot  ce  are  fals,  gol  şi
                                                      viitor  mai  bun,                          tndomânyi  szakcsoport],
            nesincer.                                                                                 3.  Arătarea  despre  studiile  pregătitoare
                                *                           înţelegând  deci,  D Voastre,  însăm-                                                     Economie
                              *   *                                                              şi  ocupaţiunea  de  până  acuma.
                                                      nătatea  astorfel  de  exposiţii,  mai  cu
                 Soartea  noastră  nu  e  nici  odată                                                 4.  Să  dovedească,  că  posed  perfect
                                                       seamă  pentru  noi,  cari  ne  aflăm  încă   limba  română  în  vorbire  şi  scriere.
            crudă.   Dacă  une-ori  ea  apare  astfel
                                                       ca  începători  pe  terenul  meseriilor  şi    Concurentul  [concurenta]  ales  va  avea   Duşmanii  grădinii  de  legume.
            curajului  nostru  slăbit,  e  pur  şi  simplu
                                                       nu  suntem  aproape  de  loc  cunoscuţi  la   să  observe  dispos ţiunile statutului  de  organi-
            pentru-că  am  neglijat  să-i  pătrundem
                                                       publicul  mare,  credem,  că fiecare,  căruia   sare  al  şcoalei.
            rostul.   Şi  dacă-i  pricepem  în  mod  să­                                              învăţătorul  ordinar,  până  când  e  pro-
                                                       îi  place  a se  numi  meseriaş  bun,  lăsând                                             Sunt  apoi  viermii  aceia  lungi  de
            nătos  misterul,  cum  am  îndrăzni  să  ne                                          visor,  primeşte  salar  anual  cor.  1400,  solvit
                                                       ori-ce  năcaz  la  o  parte,  se  va  însufleţi                                      un  deget,  din  cari  ies  apoi  cărăbuşii.
            plângem  printr’un  singur  murmur,  de                                              în  rate  lunare  anticipative  şi  cor.  300  bani
                                                       pentru  ideea  aceasta  şi  se  va  alătura   de  cuartii,  solviţi  in  4  rate  trilunaie,  ear'  de­  Aceia  strică  foarte  tare  mai  ales  rădă­
            sarcina  noastră,  dacă  ea  nu  face  decât
                                                       la  noi,  pentru-ca  împreună,  cu  puteri  venind  definitiv  primeşte  salar  anual  de  cor.   cinile  căpşunelor  de  grădină  şi  a  zar­
            să   ne   dovedească     înalta   noastră
                                                       unite,  să  lucrăm  la  întruparea  ei.  Buna  1800,  bani  de cuartir cor. 400,  5 cuicuenale â  zavaturilor.  Cum vedem că planta începe
            vocaţiune?                                                                            cor. 200 şi  drept de  pensiune  dela  stat,  unde  să  se  îngălbinească,  să  o  săpăm  la  ră­
                                                       reuşită  a  exposiţiei numai şi  numai dela
                 Nu  e  mai  bine  să  împrumutăm                                                 va solv)  taxele  prescrise,  învăţătoarea  provi-
                                                       nai-  atîrnâ /  Şi  această  bună  reuşită                                           dăcină  şi  vom  da  peste  un  oaspete  de
            puteri  noue  din  mândria  sentimentului                                             soi icprimpşte ealar anual de cor. 800 şi întreagă
                                                       chem ată  eete  a  ridica  vaza  şi  bunul  re­                                      aceştia.   Stârpind  necontenit  cărăbuşii,
            intim  pe  care-’l  avem  de  a  fi  fost  ju­                                        întreţinerea în internatul  şcoalei,  ear'  cea defi­
                                                       nume  al  nostru  pe  deoparte,  ear’  de   nitivă  primeşte  salar  anual  de  cor.  1200,  în­  vom  scăpa şi  de  aceşti  viermi.  Cârtiţele
            decate  de  Dumnezeu  ca  fiinţe  demne
                                                       alta  ea  posibil  ne  face  să  dovedim,  că  treagă  întreţinerea  în  internat,  cuincuenale  şi   mai  ales  îi  urmăresc  cu  mare  înver­
            de  binefacerile  sale  dela începutul  lumii
                                                       suntem  vrednici  de  spriginul,  de  care   drept  de  pensiune,  ca  învăţătorul.  Învăţătoa­ şunare.
            până  la  finele  timpurilor?   Nu  suntem                                            rea  locuind  în  internat,  va  avea  să  dee  di­
                                                       părtaşi  ne fac toţi  oamenii  noştri de bine.                                            Alţi  musafiri  nepoftiţi  prin  grădi­
            noi  servitoarele  sale  alese,  preotesele                                           rectoarei  mână  de  ajutor  la  agendele  inter­
                                                            Fiecare  deci,  şi  măestru  şi  calfă,                                         nile  noastre,  sunt  şi  melcii  sau  culbecii,
            sale,  ajutoarele  templului  său,  Sibilele                                          natului.
                                                       ba  chiar  şi  elev  (învăţăcel),  cu  capul                                         cari  dese-ori  fac  mari  stricăciuni  prin
             cărora  le-a  relevat  el  arcanele  des­                                                 Cererile  intrate  după  termin  nu  se  vor
                                                                                                                                             lesele  de  legume şi  zarzavaturi,  căci mă­
                                                       ridicat  să  se  presinte  la  exposiţie  cu  lua  în  considerare.
             tinului,  Vestalele  cari  întreţin  flacăra                                                                                    nâncă  frunzele  şi  lasă  în  acelaşi  timp
                                                       ori-ce  soiu  de product  al lucrărilor sale,   Si bi i u,   din  şedinţa  comitetului  central
             pe  altar,  purtătoarele  de  forţe,  a  căror
                                                       săvîrşite  fie  în  atelierul  propriu,  fie  în  al  »Asociaţiunii«,  ţinută  în  23  Iulie  1902.  un  suc  cleios  pe  unde  trec,  de  care
             mână  de  apururi  fermă  ridică  destul
                                                       al  altuia  şi  astfel  să  arătăm,  că  nu  am                                       apoi  o  seamă  de fluturi  îşi  acaţă  ouăle.
             de  sus  lumina,  pentru-ca  să  se  poată                                             Iosif Sterca Şuluţiu,   Dr. Beu,              Voind  să-’i  stârpească,  unii  îi  adună
                                                       stat  şi  nu  stăm  cu  mânile  în  sin,  ci  am
             propaga  până  la  frontierele  cele  mai                                                 vice-preşedinte.       secretar  II.  de  prin  lese,  pe  nişte  beţe  late,  unse
                                                       muncit  din  greu  şi  neîncetat  pentru  bi­
             întunecoase  ale  pământului?
                                            {* Albina*),  nele  neamului  preste  tot  şi  al  nostru                                        cu  un  fel  de  smoală  şi  după-ce  s’au
                                                                                                                                             prins  câţiva,  moaie  băţul  într’un  vas cu
                                                       în  deosebi.
                                                                                                  ginea  dela  divul Traian,  făcând mare  gălăgie,   Vă  puteţi  închipui  ce  impresiuni  m’au
                  Ei  bine,  nu  urmează  de  loc.  Şi  Scho-
                                                                                                  crede  dar’,  că  are  în  faţa  sa  o  expresiune   cuprins  pe  mine,  biată  Carte  românească,
             penhauer  nu  a  avut  şi  nu  a  putut  avea  ab­  „CARTEA  DE  AUR“                                                           văzând  stările  sufleteşti  ce-am  pricinuit.  De o
             solut  nici  o  înrîurire  asupra  poetului  nostru.                                 a  energiei  bine simţite şi,  că prin  urmare  fap­
                                                                     —  MONOLOG  —                tele  sunt  în  consonanţă  cu  vorbele.   parte  m’a  copleşit mila,  disgustul,  de  alta mă
             Căci  acesta  nu  era  dintre  persoanele  ce  sâ                                                                               inunda  dispreţul  şi  ruşinea.  Eată  pentru-ce
                                                        (Scena se petrece la judecătoria de instrucţie din Sibiiu).  Ea  nu  ştie,  că Românii,  cari  ţin atât  de
             se  lase  a  fi  condus  de  nas,  a  fi  inspirat  de                                                                          nu  ştiam  şi  nu  ştiu  nici  acuma:  să  rid  de
                                                                                                  mult  să  fie  consideraţi  drept  element  de cul­
             ori-ce  străin,  fie  fi  fost  acela  cât  de  genial.
                                                                                                  tură,  fac  atât  de  puţin  pentru  progresul  lite­  prostia  unora,  ori  să  plâng  de  slăbiciunea
             Pesimismul  german  va  fi  contribuit  şi  el  la
                                                             Sunt  aici  aproape cu totul completă.  Un   raturii,  pârghia  cea  mai  puternică  a  culturii;   altora.
             lărgirea  cunoştinţelor  sociale   ale  poetului.
                                                        vrav  mare.  Nu  mai  lipsesc  decât  poate  chiar                                        Ceea-ce  însă  ştiu  sigur este,  că  oamenii
                                                                                                  că  ei  nu-’şi  prea  permit  luxul  să  cumpere
                  Ca  mare  cunoscător  al societăţei  în  ge­  exemplarele  trimise  peste  Carpaţi.  N ’au  tre­                           aceştia  stau  departe  de  V i r t u s  r o m a n a
                                                                                                  'cărţi;  ear’  casinele  româneşti  n’au  de  loc  bi-
             nere  Schopenhauer  a  arătat  ppate  lui  Emi-  cut nici  două  săptămâni  şi  s’au  adunat  toate.                            r ed i vi v a.
                                                                                                  ! blioteci.
             nescu  modul  cum  trebue  să  procedeze  la    Onorabila  judecătorie  de  instrucţie  s’a   J  Astfel  cu  toate  că  am  fost  gătită  fru­  In  sfîrşlt  sunt  earăşi în  oraşul  de  unde
             studiul  societăţei  române  şi  a  naţiilor  ce  ne                                                                            am  plecat,  deşi  nu  tot  sub  acoperişul  acela.
                                                        ţnşelat  grozav.  Ea  a  gândit,  că va  avea  mult   mos  şi  mi-s’a  dat numele  »de  aur«,  —   n’am
             încunjură  şi  cari  îşi  au  partea  lor  de  influ­  de  lucru,  până  să  poată  confisca  toate,  căci                     ■     Ori-cât  de  trist  e  momentul  revederii,
                                                                                                   avut  mare  trecere.  Deci  confiscarea  mea  n’a
             enţă  asupra  românilor.                   —   considerând importanţa  lucrării  —   presu­                                     am  totuşi şi  o bucurie:  toate fiicele  împreună,
                                                                                                   dat  mult  de  lucru.  Acum  de  sigur  şi  onora­
                  Dar,  ca  şi  în  toate  studiile  lui,  geniul  punea,  că  aceea  este  foarte  răspândită,  că  nu   bila  judecătorie  de  instrucţie  îşi  va  schimba   sunt  earăşi  completă.
             nostru  a  lucrat  cu  desăvârşire  independent.  lipseşte  din  nici  o  familie  cultă  românească   părerea  privitoare la seriositatea zelului  cultu­  Văzându-le pe toate,  numai  acum  simt,
             In  mod  direct  nimeni,  absolut  nimeni,  nu  a  şi,  că  toate  casinele  noastre  îşi  vor  fi  co­  ral  românesc.         cât  de  bun  este  publicul  românesc.  Ca  să
             avut  influenţă  şi  nu  a  putut  influenţa  asupra  mandat-o.                                                                 nu-mi  facă  durere  sfâşiindu-mă,  cei mai mulţi
                                                                                                        Cu  ocasiunea  confiscării  însă  am  avut   abonaţi  nici  nu le-au  atins  cu  briceagul.  Ast­
             pesimismului  extrem  de  intensiv al  lui  Emi-   Aşa  fac  alte  naţiuni,  cari  pretind  a  şi  unele  impresiuni  ciudate.  Nu  ştiu  să  rid
                                                                                                                                             fel  cea  mai  mare  parte  a  exemplarelor  a  ră-
             nescu.  Indirect  însă  da.                înainta. Ele spriginesc cu cea mai mare căldură  sau  să  plâng?  Judecaţi  D-Voastre.
                                                                                                                                             mus  netăiată.
               (Va urma).         I,  S.  O R D E A N .  literatura  serioasă.  Şi  cu  cât  spriginul  acesta   Unii  s’au  speriat  grozav,  par’ră ar fi  să-   Dle  Brediceanul  Când  se  va  judeca
                                                        este  mai  mare,  cu  atât  se  urcă  mai  sus  şi
                                                                                                   vîrşit  nu  ştiu  ce  crime  comandând  o  carte  procesul,  nu  uita  să  întrebi:  cum  poate  să
                                                        gradul  de  cultură  a  lor.
                                                                                                   neoprită;  alţii se  scusau,  că  ei  nu  m’au  cerut  producă agitaţie o carte, care nici nu e tăiată?!
                                                             Aşa  a presupus  şi  despre  obştea  româ­  şi  că  editorul  m’a  trimis  fără  ştirea  lor;  alţii   Ear’ noi  să tragem  conclusia:  Eată cum
                                                        nească, pe care de atâtea-ori o  aude bătându-şi  publicau  declaraţiuni  prin  gazetele  maghiare,   ceteşte  publicul  românesc!
                                                        pieptul,  că-’i  compete un loc în  concertul  po­  că  ei n’au  nici în  clin nici  în mânecă  cu mine;
                                                                                                                                               („ Familia“).            Iosif  Vulcan,
                                                        poarelor  civilisate.                      fost'au  şi  de-aceia,  cari  tot  în  gazetele  acele
                                                              Se  vede  însă,  că  onorabila  judecătorie   denunţau  pe  cei-ce  mă  aveau,  ca  să-’i  com­
                                                         de  instrucţie  nu  cunoaşte  bine  pe  Români.   promită  în  faţa  şovinismului,  care nici  n’a în­
                                                         Ii  aude  declamând,  toastând,  invocând  ori­  târziat  a-'i  declara  trădători  de  patrie.
   1   2   3   4