Page 3 - Activitatea_1902_07_29
P. 3

Nrul  28                                                                 ACTIVITATEA                                                                        Pag-  3.


            apă.  Acolo  melcii  se  deslipesc  şi  cad  nate  în  rînd,  ia  întregul  rînd  dela  un                                       —  Pentru  „G ura Satului" —■ surata
            la  fund,  şi  tot  aşa  mai  departe.    capăt  la  altul  şi  tot  se  usucă.                 NOUTĂTI                        „Tribunii Poporului"  —   amândouă în
                                                                                                ______________________     i______________
                 Alţii  presară  prin  lese,  ţepi  mă­    întrucât  mânâncă  viermii,  ea  face                                           Arad.  Foaia  de  odinioară  a  lui  Teica
                                                                                                   —   lubileul  şcoalelor  române  din
            runte  de  spice  de  orz,  ori  de  grâu  şi  un  bine;  dar’  cu  găurile,  face  pagube                                     Ilie  şi  a  lui  Haralampie,  făcâtorul  de
                                                                                                Blaj.  Cu  bucurie  luăm  la  cunoştinţă,  că
            trecând  melcii  peste ele,  se  acaţă  de  ei  mult  mai  mari,  decât  folosul  ce-ar  a-                                    minuni,  mai  apoi  a  lui  M.  B.  Stănescu,
                                                                                                 corpul  profesoral  din  Blaj  a  luat  decis  să
            şi  moartea  le  e  gata.                 duce.  O  putem  prinde  pândindu-o  dimi­  sârbeze  iubilenl  de 150  ani  al  înfiinţării .şcoa­  este  înverşunată  pe  noi,  cei  dela  »A c-
                 De-asemenea,  ca  sâ  scăpăm  de  ei,  neaţa  tare,  când  scoate  ţărînă  în  mu-  lelor  române  de  acolo.             tivitatea«.  Cum  nu,  când  este  tovarâşe
            mai  avem  şi  alte  mijloace,  anume:  ori  şuroiu.  Atunci  observăm  din  care  parte   Mulţi  sunt  aceia,  cari  s’au  folosit  de  a  elicei,  care  a  fondat  »T .  P .«  ear’  a-
            îi  stropim  dimineaţa  cu  apă  de  var,  scoate  şi  ne  apropiem  binişor desculţaţi,   binefacerile  acelor  scoale  revărsătoare  de  lu­  ceasta  i-a  dat  naştere  ei,  şi  amândouâ
                                                                                                 mină,  cu  cât  mai  vîrtos  au  ei  datorinţa  a
            care  îi  prăpădeşte  când  îi  atinge,  sau  sau  încălţaţi  în  opinci  şi  cu  un  hârleţ                                   sunt  creaţiunea  conventiculiştilor  dela
                                                                                                 contribui  la  înălţarea  acelor  sărbători.
            sămănăm  trifoi  în  apropiere  de  lese  şi  o  scoatem  cu  pământ  cu  tot  alară,  căci                                    Braşov— Orăştie— Arad şi pe  urmă  fău­
                                                                                                      Peste  tot,  poporul  român  este  chemat
            melcii  mănâncă  foile,  cu  atâta  lăcomie,  ea  nu  merge  mai  adânc  prin  pământ   a-şi  aduce  aminte  cu  pietate  de  aniversarea   ritori  de  episcopi.
            încât  mor.                               decât  de  vre-o  zece  degete.  Băieţii  mai  aceasta  însemnată,  ear’  cei  chemaţi  ar  îm­  Aceasta  foaie,  care  ese  la  iveală
                 —   Dar’  oare  rîmele  sâ  facă  stri­ ales,  fac  de  minune  trebşoara  asta,  căci  plini o  datorinţă  sfântă,  compunând  istoricul  când  vrea  ea  şi  nu  când  o  aşteaptă  a-
            căciuni ?                                 calcă  mai  uşurel  şi  ea  nu-’i  simte.  neparţial  al  acestui  templu  al  Muselor.  bonenţii,  dovedeşte  »nexut causal«,  care
                 —   Ba  bine  că  nu,  cumătră  Anică!    O  putem  alunga  din  preajma  le­                                             există  între  cei  din  Arad  şi  Orăştie.
                                                                                                   —   Petrecere  de  vară se va arangea  în
            Rîma  e  o  gângănie  tare  şugubaţă,  căci  selor,  turnând  în  găurelele  ei  păcură                                             Şi  »Gura  Satului»  ca  şi  «Tribuna
                                                                                                 2  August  n.,  în  sala  otelului  «Central»  din
            găureşte  locul  pe  la  rădăcinile  plante­ ori  accid  carbonic  şi  cum  are  un  miros   Dicio-S.-Mărtin.  Venitul  cinat  este  destinat   Poporului«  sunt  cătrănite,  că  am  pri­
            lor  şi  roade  răsadurile  tinere.  Cel  mai  foarte  delicat,  tuge  numai  decât.  pentru  biserica  edificândă  din Tăureni  şi pen­ mit  corespondenţe în foaia  noastră  ctra
            bun  lucru,  ca  să  scăpăm  de  ele,  e  să   Ca  să  apărăm  lesele  şi  mai  bine  tru  biserica  din  Dicio-S.-Mărtin.   Preţul  de  alesului lor, apoi ne fac coadă a „Controlei“.
            dăm  drumul  găinilor  în  grădini  primă­ de  cârtiţe,  facem  în  giurul  lor  câte  un   întrare:  De  persoană  2 cor.,  de  familie  4 cor.   Aşa credem, că le-am dovedit unele altele,
                                                                                                 începutul  la  7  ore  seara.  Suprasolvirile  se
            vara  când  arăm  şi  să  vedeţi  cum  le  mai  şănţuleţ  adânc  de  vre-o  palmă,  în  care                                   şi  aceasta i-a  durut.  Nu  avem  ce  le face,
                                                                                                 vor  cuita  pe  cale  ziaristică  pe  lângă  cea mai
            strînge  de  pe  brasde.  Pe  urmă  ames­ îngropăm  o  frânghie  muiată  în  păcură,                                           noi  nu  am  dat  ansă.   Ce  sâ  ţine  de
                                                                                                 mare  mulţumită.  Ofertele  benevole  sunt  a să
            tecăm  pământul  din  lese  cu  funingine  ori  accid  carbonic  şi  când  ajunge  cu   trimite  d-Iui  cassar  în  Dicio-S.-Mărtin.  modul  redactării  » Activităţii»  lase-ne în
            şi  nu  se  mai  vede  nici  urmă  de  rîmă.  săpatul  până  la  ea  şi  dă  de  miros,  o        P A T R O N I I :            pace.  E  drept,  că  cu  posaunele  şi  mă­
                 Şi  mai  binee,  dacă toamna,  din  loc  şterge  frumos  în  altă  parte.       Ilustr.  Sa  Dr.  Vasile  Hossu,  canonic  prelat.  ririle  unor  oameni  providenţiali (1 ?)  au
            în  loc,  săpăm  nişte  gropi  prin  grădină,   După-cum  vedeţi,  eată  o  mulţime  Alexandru  Uilăcan,  canonic.  Nicolae  Solo-  încetat,  noi  însâ  abea  suntem  la  înce­
            largi  şi  adânci  de  câteva  palme  şi  le  de  vrăşmaşi  cu cari  omul  are  de  luptă;   mon,  protopop.  Vasile  Zehan,  advocat.  Pre­  putul descoperirilor  scandaloase.
                                                                                                 şedinte:  Dr.  Ştefan  Lâday.  Cassar:  Laurenţiu
            umplem  cu  gunoiu  de  cal.  La  căldura  dar’  vorba  ceea:  » Dacă  s’ar teme oynul                                              Cine  este autorul  «Buchetului»  din
                                                                                                 Pascu.  Vice-preşedinte:  Eugen Bian.  Contro­
            pe  care  o  face gunoiul  de  cal,  se  adună  de vrăbii,  n’ar  mai  sămăna  meiu«.  Aşa                                     «Gura  Satului«  o  ştim  bine,  vom  face
                                                                                                 lor:  Ioan  Boer.
            pe  iarnă  o  sumedenie  de  rîme,  viermi,  şi  aici,  după-cum  am  pomenit,  că  înain­  Membrii  comitetului  arangiator:  paşii  de  lipsă la direcţia  inst.  «Minerva»
            coropişniţe  şi  câte  altele,  pe  cari  la  în­ tea  omului  vrednic,  toate  n’au  nici  o  Romul  Boila,   Alexandru  Birtolon,  Dr.  Ioan  sâ-’i  cioante  ghierăle,  dacă  va  vrea,  la
            ceputul  primăverii,  când  scoatem  gu­ putere  şi  mai  ales,  că  tot  printre  ani­  Bucur,  Marcian  Căluţiu,  Iuliu  Chirilă,  Simion   din  contră  vom  ştii  noi  scărmăna  şi  în
            noiul  din  gropi,  le  omorîm.            male  sunt  multe  care-’l  ajută  pe  om  să   Ciuchină,  Ioan  Dorea,  Ioan  Fodorean,  Vaier   trebile  acestui  institut,  a  căruia  condu­
                                                                                                 Gh<bu,  Ioan Moldovan,  Ionel  Moldovan,  Iuliu
                 Am  pomenit  de  coropişniţe,  aces­ stârpească  pe  cele  rele.                                                          cere  şi  de  altcum  a  întrat  de  mult  în
                                                                                                 Moldovan,  Dionisiu  Moldovan,  Alexandru
            tea  pe  unde  se  iscă  fac  mare  rău  gră­   Aşa  sunt  pasările  cântătoare.  Aces­                                        stare  de  vegetaţie.
                                                                                                 Morariu,  Iuliu  Morariu,  Dr.  Tit  Pertia,  Dr.
            dinilor,  ba  am  auzit,  că  întâmplându se  tea  pe  lângă,  că  înveselesc  pe  om  cu                                            S’a  atins  corespondentul  »G. S.«  şi
                                                                                                 Nicolae  Petra,  Dr. Eugen  Porea,  Dr.  Dionisiu
            să  muşte  pe  cineva,  muşcătura  lor  e  cântecele  lor,  curăţă  şi  legumele  de  o  Roman,  George  Repede,  Onoriu  Sasu,  Petru   de  institutul nostru  » Dacia«.  Asta-i  asta!
            toarte veninoasă.  Scormolind  prin  lese şi  sumedenie  de  viermi  şi  gândaci.  In  alte  Sogan,  Eugen  Tilea.                   Ba,  că  vor  pretinde,  sâ  ne  dee,
                                                                                                                                           zăpăciţii  de  ei!  intuitive  cu  privire  la
            prin  cuiburi,  roade  rădăcinele  plantelor  ţări,  îngrijesc  de  aceste  păsărele,  ca  de
                                                                                                   —   Necrolog.   Cu inimă  sdrobită  de  du­ desvoltarea  trebilor  acestui  institut,  care
            şi  lasă  în  urmă  să  între  aerul  şi  să  mare  lucru,  dându-le  chiar  hrană,  celor
                                                                                                 rere  aducem  la  cunoştinţă,  că  buna  şi  ado­ le  scoate  ochii  şi  le  mai  pune  şi  beţe
            usuce  totul.  Ca  să  le  stârpim,  turnăm  cari  rămân  pe  iarnă.   Acolo  să  vedeţi   rata  noastră  mamă,  fiică,  soră,  mătuşă,  cum­ în  roate.  Aceasta  dorinţă  sâ  şi-o  puie
            prin  găurile  lor  păcură  subţiată  cu  gaz,  mierlele  şi graurii  umblând  prin  grădină  nată  şi  soacră:  văd.  H e r m i n a  I g n a t   n.  în  cuiu  Pincescu  şi  tuti  quanti,  cei  de
            dar’  mai  bine  le  urmărim  drumul  ce-’l  şi  în  jurul  casei,  în  tocmai  ca  vrăbiile.  Bocşan  după  lungi  şi  grele  suferinţe  şi-a  potrosul  lui,  de  a  cărora  înţelepciune
            fac  prin  pământ  până  le  dăm  de  cuib      Mare  folos  am  avea  şi  noi  când   dat  blândul  şi  nobilul  său  suflet  în  mâmle  nu  vom  avea  nici  când  lipsă.
                                                                                                 Atotputernicului  azi  la  11  ore a.  m.  în  vârstă
            şi  turnăm  în  el  păcură,  ori  leşie clocotită.  am  îngriji  de  aceste  păsărele  cel  puţin
                                                                                                 de  48  ani.                                 —   Necrolog.  Subscrisa direcţiune aduce
            Ca  să  le  prindem  de  cu  iarnă,  facem  să  stârpim  pisicele  acelea,  care  umblă                                         la  cunoştinţă,  că  membrul  fundator  si  în  di­
                                                                                                      Rămăşiţele  pământeşti  ale  scumpei  şi
            cum  am spus  la  rîme,  cu  gunoiu  de cal.  numai  să  mănânce  pui  de  prin  cuiburi                                        recţiunea  institutului  „R a c o ţa n a“  IO  A  N
                                                                                                 în  veci  neuitatei  defuncte  să  vor  da  odihnei   D O R  D E A   după  un  morb  scurt  dar  greu,
                 Paserile  de-asemenea,  dela găini  şi  şi  să  nu  lăsăm  pe  copii,  să  le  prindă  eterne  Vineri  în  25  I.  c.  st.  n.  la  orele  5  d.  şi-a  dat  sufletul  în  mânile  ziditorului  Joi,  în
            până  la vrăbii,  fac  şi  ele  mari  stricăciuni  şi  să  le  strice  cuiburile.  hCred,  că  moş  m.  după  ritul  bisericii  gr.-or.  11/24  Iulie  a.  c.  la  11  ore  din  noapte.
            în  grădină,  mai  cu  seamă  în  timpul  să-  Pavel  s’a credinţat de ajutorul  cel  mare,   Beiuş,  la  23  Iulie  st.  n.  1902.  Dormi   Rămăşiţele  pământeşti  ale  defunctului
                                                                                                                                            se  vor  aşeza  spre  vecinică  odihnă,  Sâmbătă
                                                                                                 în  pace  suflet  adorat 1  Sabin  Aurel  Ignat,
            mănatului  şi  atunci  când  se  coc  sămân-  ce-’l  dau  păsărelele  acestea  pentru  stâr-                                    în  13/26  Iulie  a.  c.  la  4  ore  d.  a.,  în  cimi-
                                                                                                 când. adv.  Viora Eugenie Ignat,  m. Dr. Ciordaş,
            ţele.  Măcălendrii,  sticleţii,  cintezoii,  toţi  pirea  omidelor  şi  a  cărăbuşilor  şi  de                                  terul  din  lor.
                                                                                                 ca  fii.  M o i s e  Bocş an,  protopop,  ca  tată.
            vin  mereu  prin  grădini  In  această  vreme;  aceea,  îi  e  plină  livada  de  cuiburi  de                                        Ş e i c a - ma r e ,   la  12/25  Iulie  1902.
                                                                                                 Rhea  Silvia  Ceontea,  Aurelia  Lazariu,  Sil­               » l i a c o ţ a n a «,
            dar’  mai  obraznice  sunt  vrăbiile.  Con­ pasări.                                  via  Abrudan,  Iulia  văd.  T.  Pinter,  ca  surori.     institut  de  credit  şi  de  economii,
            tra  tuturor  acestora,  acoperim  primă­       Pe  lângă,  că  ar  trebui  să  le  pu­ Septemiu  Sever  Bocşan,  pretor,   ca  frate.             societate  pe  acţii.
            vara lesele cu nişte mărăcini; ear’ toamna  nem  ceva  sămânţe  de  mâncare  în  tim­  Vasilie  Paguba,  jude  reg.   Teodor  Ceontea,
                                                                                                 profesor,   George  I.  Lazariu,  advocat,   Şte­  —   P e  P a v e l  Roşu  din  R om os
            facem  câte  o  momâe  în  chip  de  om şi  pul  iernei,  ear’  primăvara,  să  Ie  arun­
                                                                                                 fan  Abrudan,  jude reg,  ca cumnaţi.  Adelina  l-a  ajuns  tempestatea pe câmp, adunând
            dacă  vedem,  că  vrăbiile  se  întrec  me­ căm  pene,  ori  destrămături  de  lână,  ca
                                                                                                 Muntean,  n.  Bocşan,  ca  cumnată.   Hortense  fenul,  în  apropiere  de  sat.   O  detu­
            reu,  mai  dăm  şi  cu  puşca  în  ele.    să-şi  facă  cuiburi                      Suciu,  n.  Paguba  şi soţul  Dr. Ioan  Suciu,  ad­ nătură  groaznică   şi  R o ş u    cade  la
                 Găinile  nu  trebuesc  lăsate  de  loc     Câte  omide  şi  viermi  nu  vor  fi  vocat,   Virgil   Paguba,  când.  adv.,  Emil,  pământ.  Oamenii  din  apropiere aleargă
            prin  grădină,  căci  scurmă  şi  strică  totul.  tăbârît  pe  grădinile  noastre  în  urma  Minerva  şi  Filicia  Ceontea,  Ovid  şi  Horaţ  la  el  şi  constată,  că  era  atins   de
            De  aceea  se  şi  zice:   că  pe  unde  se  prinderii  şi  trimiterii  din  ţară  a  atâtor   Lazariu,   Traian   şi  Lucia  Pinter,   Ionel  fulger,  afară  de  ori  şi  ce  simţiri,  însâ
            plimbă  găina,  nu  mai  rodeşte  grădina.  mii  de  sticleţi  şi  scatii!..         Eugen  Suciu  ca  nepoţi  şi  nepoate.  Dr. Ioan   la  viaţă  încă.
                                                                                                 Ciordaş,  când.  adv.  ca  ginere.              S’a  dovedit  mai  târziu,  că  numitul
                  Şoarecii  de  câmp  fac  mari  strică­    Cel  puţin  de  acum  înainte,  a  da
                                                                                                                                            a  fost  lovit  în cuţitul ce-1 avea  la şerpar,
            ciuni  şi în  grădinile  de  legume,  mai  ales  Dumnezeu  să  lucrăm  mai  cu  minte.  —   Concert  a  arangea  un   grup  de  ti­ care  a  şi  tras  la  sine firul electric,  apoi
            iarna,  căci  mânâncă  rădâcinile.  Contra      D’apoi,  d-le  învăţător,  multe  sunt,  neri  din  seminalul  «Andreian»,  la  băile  din  urzoaiele  (vîrfurile)  dela  opinci  încă
            lor  trebue  sâ  luptăm  cu  toată  hărnicia,  pe care noi  n’am avut  parte  să  ni-le arate   Călanul-mic  (Kalân-ftlrdd),  cu  ocasiunea  adu­ erau  nimerite,  cari  asemenea  vor  fi
                                                                                                 nării generale a  » Asociaţiunii  pentru literatura  fost  cusute  cu  ţinte  de  fier.   P.  R.
            căci  în  scurt timp  ne  dau  gata  grădina.  şi să ni-le  desluşască  cine-va, cel  puţin să
                                                                                                 şi  cultura  poporului  român»,  despărţământul  tată  de  familie,  sâ  află  bolnav  pe  pat
            Un  doctor  neamţ  a  descoperit  un  fel  ştim  cum  să ne  folosim,  ori  să ne păzim
                                                                                                  Deva,  Duminecă  în  10 August  [28 Iulie]  1902.  şi  după  constatarea  medicului,  în  urma
             de  doctorie,  pe  care  cum  o  mânâncă  de ele.  S’au  găsit  unii  şi sub  cuvânt,  că
                                                                                                 începutul  la  orele  7  seara.  Preţul  de  întrare:  trăsnitului  are batere  de inimă.  Sâ vede
             şoacecii,  mor  pe  un  cap  de  tifus.   Pe  ne  învaţă  de  bine,  la  multe  rele  ne-au
                                                                                                 Locul  I.  2  cor.,  locul  II.  1  cor.  40  fii.,  locul  că  elementul  puternic, care  nu l-a  atins,
             unde  însă se  ivesc  câte  unul-doi,  îl  pu­ îndemnat.  Numai  să-’ţi  dee  Dumnezeu  de  stat  80  fileri.  Venitul  curat  e  destinat  l-a  sguduit.
             tem  prinde  şi  cu  capcane,  însă  numai  Sfântul  sănătate,  să  ne  mai  învăţaţi  şi  pentru  înfiinţarea  unei  biblioteci  la  şcoala   Chiar  ţâranii  ar  trebui  instruiţi, că
             decât.                                    alte  lucruri,  că  eu  le  spun  cu  durere   confesională  gr.-or.  din  Batiz.   Suprasolvirile  la  vremi  împreunate  cu  fulgere,  ie  bine
                                                                                                  marinimoase  se  primesc  cu  mulţumită  şi  se  sâ  împlânte  cuţit,  coasă,  sapă  şi  secere
                  —   Dar’  noi  cum  am  putea  scăpa  de  inimă.
                                                                                                  vor  cuita  ziaristice.                   în  pământ,  la  oare-care  distanţă,  cari
             de  cârtiţe?                                   Cele-ce  ne-ai  spus  azi,  am  văzut
                                                                                                               P R O G R A M :              au  însuşirea de a  trage  fulgerul  la  sine.
                  —   Asta,  Bădică  Gheorghe,  e  şi  de  pe  loc,  că  ne  sunt  de  mare  folos
                                                                                                  1.  « Marş» ,   de  N.  Popoviciu.   2.  a]  « Di n
             mai  vătămătoare,  cu  toate  că  ea  nu  şi  ai  să  vezi  cum  avem  să  le  folosim.  d e p ă r t a r e » ,   de  Vorobchieviciu;  b)  « Şt i i  —   Otrăviţi  cu  ciuperci.  Economul
                                                                                                                                            Petru  Foldi  din  Zaggvaromân  [lângă Salgd-
             mânâncă  deloc  rădăcini,  ori  frunze;  ci    —   Tocmai  asta  e  şi  bucuria  mea   mâ n d r o » ,   de T.  Popoviciu.  3.  « I nz adar » ,
                                                                                                  de  G.  Dima.  4.  a]  « N o a p t e a » ,   de  ***;  b]   tarjân  în  Ungaria] sâptâmâna  trecută  a  cules
             numai  viermi,  rîme şi  gândaci.  Umblând  cea  mai  mare,  moş  Pavele,  şi  rămâneţi                                        în  pădure  ciuperci  şi  Ie-a dus  acasă.   Seara
                                                                                                  « H a i d e  mâ n d r o » ,   de  I.  Mateiu.  5.  a]  «Eu
             după aceştia  prin  pământ,  ea  sapă găuri  sănătoşi.                               mă  duc» ,  de    b]  « P ână  când» ,   de  I.  a  cinat  din  ele  cu  întreagă  familia;  a  doua
                                                                                                                                            zi  însâ  nu s’au mai sculat.  Vecinilor  fiindu-le
             pe  sub  rădăcinile  plantelor,  rupându-le   {„Albina").           N.  1.  Moga.    Mateiu.  6.  « M o n o l o g » ,   predat  de  *%.  7.  suspect  că  din  casă  nici  pe  la  amiazi  nu mai
                                                                                                  « Ci sl a» ,   operetă  comică  de  C.  Porumbescu.
             şi  lăsând  în  urmă  să  între  aerul  şi  să                                       După  producţiune,  joc.                  iese  nimeni,  au  spart  uşa  şi  i-au  aflat  morţi
                                                                                                                                            pe  toţi:   Foldi,  soţie-sa,  fiică-sa şi  doi  băieţi.
             usuce  totul.  Adesea  la  legumele  sămă-
   1   2   3   4