Page 1 - Activitatea_1902_08_31

Anul II Or ăst ie, 14 August n. 1902. Nr. 31

INSERŢIUNI: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa..
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.

Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
Dr. Aurel Muntean L aurian B ercian

Dacă ocârmuirea nu ne dă mână pierdere naţională prin asasinarea luptă­
Daţi Românului pământ de ajutor în această direcţie, cu atât torului lor înflăcărat St. Mihăileanu. Rolul familiei şi al şeoalei m
mai vîrtos datori sunt cei-ce stau în Iarba de pe mormântul marelui patriot
creşterea copiilor.
fruntea atâtor institute economice ro­ ar trebui se crească udată de şiroaiele
de muncit. mâne să mediteze asupra acestor îm­ lacrămilor isvorîte din ochii Armânilor,
prejurări impuse, cari tind la bună­ se jurăm cu toţii aci la mormântul lui,
starea poporului agricol. că vom duce înainte lupta începută de Oameni buni! Dacă deschid astăzi
Apreţiarea acestei teme o reco­ dînsul şi că mai bine ar fi să descin- vorba prin această preţioasă revistă, o
Ziaristica română a combătut aşa mandăm din toată inima delegaţiunii dem cu toţii în mormântul lui glorios, fac numai cu gândul că veţi culege
zicând în continuitate multe viţuri de băncilor, promiţând că vom reveni şi decât să renunţăm la lupta de indepen­ ceva bun din cele sămănate de mine
ale poporului nostru, cari contribue la asupra modului de procedură încă denţă a neamului nostru«. şi poate chiar la mulţi vă voiu schimba
sărăcirea lui şi perderea moşiei moşte­ destul de timpuriu, încheind tot cu zi­ Urmează apoi dl loan Poppa, har­ felul de a gândi şi lucra asupra creş­
nită dela părinţi şi moşii lui. Am sbi- cerea, daţi Românului pământ de nicul şi devotatul secretar al societăţii terii copiilor d-v. şi pentru luminâtoarea
ciuit mai totdeauna, prin foi şi cu toate muncit«! »Macedo-Române«, care într’o foarte minţii lor — şcoala.
prilegiurile, multele scăderi păgubitoare, caldă cuvântare spune cam următoarele:
Cu credinţa aceasta să luaţi aminte
cu scop de a-1 abate dela acele şi a «Moartea lui Mihăileanu lasă prin­
Fiinţa omenească este compusă
contribui, prin luminarea lui, a-i face tre Români un gol simţit, dar’ nu şi
din două părţi: corp şi suflet sau spirit.
vieaţa mai ticnită, a-1 lega de pământul SCRISOARE DIN BUCUREŞTI ireparabil. Mai curând sau mai târziu
moştenit, şi de cel puţin agonisit, cu acest gol trebuia să se facă, căci om, Spiritul are la rîndu-i iarăşi două
părţi: inimă, sau puterea de simţire şi
mari sudori, ştie D-zeu cum. Mihăileanu trebuia să se supună legilor
minte sau puterea de judecată (gândire).
Cu atâta însă nici pe departe nu fireşti ale obştei. Dar’ el a avut o moarte
Bucureşti, 21 Iulie [3 Aug.] 1902. Mai adese ori auzim: Ce inimă
ne-am împlinit multele datorinţe, ce le glorioasă, căci a murit martir al ideii,
real Ce inimă de câne! Inimă bună,
avem faţă de acel popor, la care în Un grup de tineri macedoneni, en- care i a încălzit vieaţa. Asasinarea lui de ex. — ar fi suma tuturor calităţilor
toate ale noastre treburi ne provocăm. tusiaşti închinători ai cultului, datoriţi ne-a deşteptat însă un nou pericol şi
de dreptate, de iubire, de bună-voinţă...
Mai toate institutele de bani au pus celor ce îşi jertfesc vieaţa pentru ţeară ne-a făcut să ne stringem rîndurile gata ce le are un om.
în fruntea statutelor lor principiul: şi binele neamului lor, a organisat pen­ de luptă pentru apărarea intereselor
Inima se cunoaşte în purtarea omu­
„de-a înlesni plugarilor lipsiţi, împru­ tru astăzi Duminecă, 21 Iulie [3 Aug.] noastre naţionale«. lui faţă de semenii săi, ear mintea în
muturi ejtine", şi alte prospecte pro­ a. c., un pios pelerinajiu la mormântul In numele „Ligei Culturale Române“,
lucrările, în întreprinderile lui.
miţătoare. Vorbe frumoase, resultatele care păstrează de 2 ani de zile rămă­ vorbeşte de toţi simpatisatul ei secretar: Inima se formează mai întâiu în
din an în an dovedesc contrarul. şiţele pământeşti ale unui martir al dl Septimiu B. Muressanu, care printr’un familie, ear mintea mai pe urmă în
Este timpul suprem, ca bărbaţii românismului: Ş t e f a n M i h ă i l e a n u , frumos şi magistral discurs patriotic, pe şcoală, prin cunoştinţele ce copilul le
conducători ai societăţilor economice, asasinat prin mâna mişelească a unui care nu-’l putem reproduce din memo­ capătă din cărţile de studiu.
să se mai cugete şi la alte soiuri de om simbriaş al Bulgarilor Sarafofişti, rie şi, care rostit cu multă vervă şi ta­ Familia deci e primul loc de
întreprinderi, prin cari aievea pot re­ cari inspiraţi de lăcomia banilor ruseşti lent, stoarce lacrămile asistenţei, — apo- creştere.
teosând pe martirul Mihăileanu, care
vărsa binefaceri asupra poporului tân- şi a manoperilor lor pentru înjghebarea Părinţii au cea dintâiu şi cea mai
gitor după munca pământului, unicul unui imperiu al tuturor Slavilor în lipsa prin botezul sângelui, a consfinţit cre­ de aproape chemare pentru creşterea
seu isvor de traiu, care-’l ştie şi la care altor arme civilisate îşi urmăresc idea­ dinţa ce o avea în isbânda, mai depăr­ copiilor lor. Dumnezeu, când le-a dat
cu drag se îndeletniceşte cu mic, cu lul cu toporul şi cuţitul. tată, a bunei lupte, pe care dintre Ma­ prunci, le-a sădit totodată în inimă şi
cedoneni el a pornit-o şi răspândit-o,
mare, cu bărbaţi, prunci, femei şi fete.
Deşi încă de ^dimineaţă puterea acel simţ divin ce-i îndeamnă neîn­
cu mai multă inimă şi putere, inspirat
Chemarea principală a institutelor soarelui dogoritor de Iulie se simţea trerupt de a se îngriji şi a se sacrifica
fiind de concepţiunea înaltă, a unui cu­
noastre economice ar fi să îngrijască, foarte bine, cu toate acestea pe la orele chiar, pentru fericirea fiilor lor.
rat şi luminat ideal naţional.
unde şi când se dă prilej, a acuira moşii 9, Strada-Nouă, în care îşi are sediul Putem zice că familia, sau casa
Dl /, Ghiurculescu vorbeşte în nu­
mai mărişoare şi a le împărţi între clien­ seu Societatea de cultură «Macedo-Ro- părintească, e pentru creşterea copilului,
mele «Asociaţiei Universitare», compa­
tela sa mai cu seamă, dacă lipsa de mână«, era tixită de lume. Mai multe tot aceea-ce este pentru creşterea plan­
rând Macedonia cu o fecioară vecinie
pământ este dovedită. societăţi erau representate oficial cu telor stratul cald în care s’au sămănat.
tristă, ale cărei suspine sunt ca un apel
Am tot aşteptat, că doară repre- steagul lor, aşa: »Macedo-Română«, După-cum planta mutată din pă­
sfâşietor îndreptat cătră depărtata ei
sentanţii băncilor se vor ocupa cu a- »Liga Culturală«, «Asociaţia Studenţi­ mântul ei ocrotitor se ofileşte şi adese­
patrie. Pentru salvarea acestei mândre
ceastă temă atât de salutară, care mai lor», al «Societăţii mişcărilor meseriaşi­ ori se pierde, tot astfel se ofileşte, se
Cosinzene, Mihăileanu începuse o luptă
este împreunată şi cu diferite câştiguri lor români«, «Societatea Centrală a împetreşte şi inima copilului înstreinat
sfântă; o armă ucigaşă ’i-a pus însă pe
materiale, dar’ mai cu seamă morale. Funcţionarilor» etc. de dulcele sin al mamei sale.
frunte cununa martirală, D-sa termină
Prin acuirări de moşii, şi câte nu sunt Prin îngrijirea şi ocrotirea binevoi­
Cortegiul impunător a plecat din zicând: «A noastră va fi isbânda, căci
acele cari se îmbiu de vînzare! apoi toare a părinţilor şi a celor din casa
str. Nouă percurgând străzile: Victoria, glasul istoriei patriei va fi cu mult mai
prin parcelarea lor, între oameni mun­ părintească se deşteaptă în copil iubire,
Carol, Rahovei, 11 Iunie, Filaret, până puternic decât acela al asasinilor«.
citori să dă prilej la o muncă intensivă pietate, ascultare, supunere... cari sunt
la cimiterul Belu. In faţa mormântului Dl N uţi Tulliu, publicist romano-
deoparte, ear’ de alta se stîrneşte zelul tot atâtea începuturi pentru cultura şi
neuitatului patriot Mihăileanu, la ora 11 macedonean rosteşte o odă dedicată
de economie şi iubirea de ţară, împe- deci fericirea lui viitoare.
archiereul Şoffronie Vulpescu îmbrăcat memoriei lui Mihăileanu, care e ascul­
decând emigrările cu duiumul în ţări Părinţii influenţează asupra copiilor
în odăjdii de zile mari, cu mitra pe tată cu atenţiune.
străine. prin exemplele, prin purtan a lor; de
cap oficiază un serviciu religios în asis­ Mai vorbesc apoi d-nii: Bălăceanu,
Folosul celor peste 80 de bănci aci vine că precum sunt părinţii în luc­
tenţa a 4 preoţi. Pe mormânt se depun din partea «Societăţii Studenţilor», în
române s’ar potenţa, ear’ pe lângă ve­ rările şi vieţuirea lor, aşa vor deveni
o mulţime de coroane de flori artificiale ştiinţe de Stat şi N. Furcă, un fost elev
nitul de 1,360.984 cor. anual, cu mult în urmă şi copiii cari imitează în toate
şi naturale, printre cari amintim a So­ a lui Mihăileanu, după care pioasa asis­
mai mare ar fi câştigul acelor familii, pe cei din juru-le.
cietăţii de cultură »Macedo-Română«, tenţă părăseşte mormântul regretatului
cărora li-s’a dat ocasiune de a munci Deci însuşirile frumoase şi nobile
a comitetului «Asociaţiunii Studenţeşti«, martir al causei macedonene.
pământul lor propriu, nisuindu-se a a- ce voim sâ şi-le câştige copilul pentru
a »Ligei«, etc. etc.
mortisa preţul de cumpărare pe lângă D, I, Eliescu Eesceanu, viaţă, trebue se existe la părinţii lui,
Terminându-se parastasul dl Covata, stud. în ştiinţele de Stat.
condiţiuni suportabile. Câtimea moşte­ căci este peste putinţă ca copilul trăind
un entusiast student macedonean ia cu­
nirilor s’ar înmulţi şi am ajunge — într’o familie rea, stricată, fără rîn-
încetul, cu încetul — la acel principiu vântul în numele Comitet, organisător: dueală, fără Dumnezeu, sâ iasă totuşi
adevărat, că »« cui e pământul, a aceluia «Doi ani sunt, zice D-sa, de când cu o inimă curată, religioasă şi fără
e ţi ţara«. Românii macedoneni au suferit o mare ori-ce apucături rele. Vorba veche: