Page 2 - Activitatea_1902_08_31

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 31

»Ce naşte din pisică, şoareci mânâncâ«, tăţi pentru unele afirmaţiuni, — ci din purcedem şi noi şi aşa trebue sg pur­ au fost presentate conform adevgrului
ce naşte din familie stricată, stricat este. cea mai curată iubire de biserică, îm­ ceadă mai ales cei-ce din încrederea nu ţi faţă de acelea, cari s’au retăcut
Părinţii trebue aşa dar sg se ferească, preunată cu înălţătoarea dorinţă de a obştei şi a mai marilor sunt puşi în ori nu s’au comunicat adunării gene­
cel puţin în ochii copiilor, de a se certa, salva vaza şi reputaţiunea preoţimei, pe înalte şi foarte onorifice oficii eclesias- rale cu claritatea recerută. Din contră
de a-şi arunca insulte sau vorbe ne­ cari eu hotărît că le-am jignit foarte tice. Mai ales dela aceştia sg cere ca absolutorul dat pentru un bilanţ real
demne unul altuia. adînc şi pe nedreptul, însă fără voie. spre exemplu sg arate celor subalterni, şi decisul, prin care s’a aprobat alte
Ce copil poate fi acela care a fugit că îşi iubesc biserica nu numai cu vorba acte reale ale organelor societăţii o
Că aceasta e aşa şi nu e alt­
de atâtea-ori de urgia tatălui seu! De şi cu scrierea, ci primo-loco cu fapta altă adunare generală nu le mai poate
cum, o poate judeca ori-ce om serios
acel tată tiran care, venind ameţit, tur­ sau cu purtarea. revoca şi pe membrii comitetului de
şi prin urmare înzestrat cu putinţă de
mentat dela cârciumă, începe sg înjure, Mi-am exprimat părerea de mai supraveghere absolvaţi odată în pri­
a şti şi vedea, că »T. R.« şi Consistoriul
să trântească totul prin casă, sg-’şi bată sus nu pentru-că aşi fi om de fire că- vinţa aceasta, societatea nu-i mai poate
nu au absolut nici un folos şi nici un
joc de sfinţi şi de Dumnezeu, ba chiar ciulătoare şi linguşitoare, sau pentru-că face responzabili.
interes de a »terfeli« şi de a trage pe
sg ameţească în palme pe scumpa lui aşi suferi de închipuirea, că biserica are
cineva la dare de seamă pentru cause
mamă! lipsă de apărarea mea, ci am scris fiind­
sau motive personale. Fiind că asta e
Nenorocită este o asemenea fa­ că aşa gândesc şi simţesc. Că mior
aşa şi nu e altcum, atacul pe care dl
milie! Urgisit este din causa aceasta crede sau nu m’or crede, când eu o Minciuni istorice şi întortochieri.
protopop Maneguţiu îl comite vorbind
blgstămatul alcool care aduce atâtea zic asta, aceea pe mine deloc nu mă > ___
despre articlii mei referitori la chestia
şi-atâtea nenorociri! (Va urma.) impoartă.
decretării «căsătoriei preoţilor de mir«,
In zilele trecute eram des de dimi­
— e un atac nebasat, nemotivat şi ne­ Simeria, în 9 Aug. n. 1902.
neaţă în călătorie pe trenul Teiuş— Arad.
drept, în termenii cei mai moderaţi
M a n a s ie I a r, Din cupeu auzeam cum doi inşi tractau
încă o părere vorbind. preot gr.-or. în ambitul vagonului datele istoricului
Autorul «Almanachului# prin un
la „Almanach# protop. Maneguţiu. asemenea atac personal, cum şi prin ţinut dintre Sântimbru şi Câmpul-Pânii.
Adecă un tiner semit da explicări
alte atacuri iară personale, cuprinse şi
Responsabilitatea unui călgtor strgin, care şi el ştia ceva
ele în »Almanach«, a vrut se curme
Fiind în ziua de Sânziene a anului direcţiunii şi comitetului de supraveghiere despre acest ţinut.
repeţirea nedreptăţilor şi neajunsurilor
curgător la Orăştie, pentru a participa după A. Kormos. La Sântimbru i-a arătat biserica
ce afirmative s’au ivit în organismul
la înfiinţarea reuniunii pentru asigura­ lui I. H un ia d e şi îi da desluşiri, cum
bisericii noastre? Sau a vrut se-şi sa­
rea vitelor, mi-au spus mai mulţi inşi, acest erou cu armata sa maghiară, sg-
tisfacă poftei fără îudoială josnice de a
că protopopul Maneguţiu în o carte a Responsabilitatea direcţiunii şi a cuiască şi săsească a învins pe Tur c i ,
se răsbuna, îmbinată cu pofta de a pro­
sa intitulată »Almanachul Sf. Nicolae«, comitetului de supraveghere înceată, de R o m â n i ni c i p o m a n ă . La
duce sensaţiune şi reclam ? Răspunsul
se exprimă favorabil despre articlii mei, dar numai faţă de societate, pentru toate Alba-Iulia descrie oraşul, că are lo­
pe deplin liniştitor la aceste prea juste
referitori »la căsătoria preoţilor de mir«, acele acte şi socoteli, pe cari adunarea cuitori Maghiari şi puţini Saşi. Este
întrebări, pentru mine e un lucru din­
pe cari în anul trecut i-am fost publicat generală le-a aprobat, resp. pentru un emporiu comercial însemnat. Zice,
tre cele mai ascunse, sau una dintre
în preţuita noastră foaie »Activitatea«. cari adunarea gen. a dat direcţiunii şi că pe vremea Romanilor a fost numit
cele mai mari taine. Nu-’i pentru mine
Iute am trimis după »Almanach« comitetului de supraveghere absolutor. A p u l u m . Tot cu acest prilej enumără
taină aceea, că dl protop. Maneguţiu,
în credinţa şi speranţa, că acolo, dacă Relevăm însg la acest loc, că ab- numirile unor centre romane. Aşa de
ca om altcum deştept, cu vastă expe­
nu argumente, cari şi ele pledează pen­ solutorul dat de adunarea generală cu pildă Clujul a fost Claudiopolis(?!) şi
rienţă, cu bogate cunoştinţe şi cu în­
tru decretarea «căsătoriei preoţilor de privire la bilanţ, să dă numai cu re- alte întortocheri şi sucituri, după-cum
tinse legături, sigur, că ar fi putut pune
mir«, — apoi cel puţin voiu afla o oare­ servă, că bilanţul de fa p t reoglindează adecă tinerul istoric le auzise mai eri
stavilă nedreptăţilor şi neajunsurilor, cari
care comentare a argumentelor produse fidel situaţiunea societăţii. alaltăeri pe băncile şcoalei. Strginul
s’ar fi comis în organismul nostru bi­
de mine. Reserva aceasta are valoare chiar mai în etate toate aceste le asculta cu
sericesc, fără de a murdări aşa de gro­
M’am înşelat grozav, fiind că în lo­ şi atunci, când nu sg cuprinde expres luare aminte. J '
zav şi la vederea lumei persoane, cari
cul unei nouă argumentaţiuni, sau în în decisul adunării generale; de aceea Sosiţi la Vinţul-de jos, spune, că
primo-loco au representat, respective
locul unei obiective comentări am aflat dacă ulterior sg dovedeşte, că bilanţul acest sătuleţ a fost odinioară reşedinţa
represintâ biserica noastră mult cercată
o scurtă şi simplă aprobare, însoţită de este întreg ori în parte fals, atunci principilor Ardealului.
şi şi altcum foarte expusă.
nebasate şi nemotivate expresiuni de absolutorul votat este nul şi societatea In apropierea de Câmpul-Pânei
compătimire referitoare la mine, şi — Sigur, că nu numai în funcţiona­ îndreptăţită a trage organele adminis­ face istoricul bătăliei, unde Maghiarii,
ceea-ce e foarte dureros şi scandalos, rea organismului nostru bisericesc, ci trative (ale băncii) ţi de control la rgs- Sgcuii şi Saşii (de R o m â n i ni ci po ­
— însoţită de un grozav atac personal, şi în a ori şi cărui organism să ivesc pundere. Acelaşi principiu este nor­ mană) au înfrânt Turcii cu ajutorul
îndreptat absolut pe nedreptul contra nedreptăţi şi neajunsuri, pentru curma­ mativ şi pentru validitatea deciselor armatei maghiare, adusă de K i n i z s i
capului bisericii noastre. rea cărora hotărît, că fiecare om cu aprobătoare ale adunării generale, cu din Ungaria(!?) Era cât pe aci să
Spre stabilirea adevărului opinez mintea şi cu inima la loc, trebue să privire la diferitele rapoarte presentate învit pe acei Domni la statua lui P a u 1
şi constat, că eu nu din fariseism am purceadă cu respectarea cardinalelor de organele societăţii, cu alte cuvinte C h i n e z u l , care este la câţi-va metri
fost »terfelit« în «Telegraful Român«, interese generale ale corporaţiunii, în prin decisul aprobător al adunării gen. dela staţie, sg le dovedesc a d o c u 1 o s
şi nu din răutate am fost tras la răs­ serviciul căreia e respectivul organism. responsabilitatea organelor societăţii în­ minciuna, însg trenul abea poposeşte
pundere din partea superioarei autori­ Aşa purced străinii, aşa trebue să ceată numai faţă de acele acte, cari o minută şi aşa am abstat dela acest

Şi St. Pop era unul din cei mai mari ropa nu munceşte atât de mult şi de gteu fiind îmbrăcat în mătasă luxoasă străină
F O I Ş O A R A pesimişti, deşi nu făcea filosofie schopenhau- ca cel românesc. Din nenorocire, munca decât când port ştofă călugărească de lână?
eriană. De altfel după cele arătate mai sus noastră este brută, este muncă animalică. Şi dacă fiecare Român şi-ar face în parte
avea deplină dreptate să fie pesimist. Muncim cu puterea trupului, nu cu mintea, socoteala banilor cheltuiţi pe haine şi obiecte
Dar în ce mă priveşte, nu am făcut şi această muncă nu este remuneratoare, nu străine, fâră valoare reală, ar găsi o sumă
Pesimismul lui Eminescu. studii speciale de Filosofie. Abia doar am dă roade bune. Are o valoare neînsemnată colosală, un tribut enorm. Statul ne ei ca
cetit cu atenţiune deplină scrierile unui alt în raport cu munca străină. Câtă sudoare imposit 5 lei de cap, străinul ori mai bine
geniu al nostru, regretatul V. Conta, încolo nu pune, câtă oboseală nu îndură Românul zis jidanul, ne ia 500 lei. Cu un ceasornic
Aţi observat de unde vine mizeria, să­ până să producă o chilă de grâu. Pe urmă
câte ceva din Kant, Schopenhauer etc. şi ce de nichel, de ex. mă pot servi întocmai ca
răcia noastră? De aceia cu drept spune St. am putut prinde Ia biblioteca Liceului din câţi bani nu dă el pentru câţi-va pesmeţi, şi cu unul de aur. Tot astfel mă pot lipsi
Pop de epoca de înaintea încheerei conven- Craiova fiind zilnic în contact cu distinsul făcuţi de altfel din grâul românesc, cărora de un inel, cu a cărui valoare aşi putea
ţiunei cu Austro-Ungaria că : »Aceia a fost profesor şi pot zice distins filosof dl M. străinul le-a dat o valoare mare, transfor- cumpăra o acţiune a unei societăţi pentru
era galbinilor austriaci, cari se găseau cu Străjanu. Dl Strâjanu a fost şi a rămas un mând-i cu o muncă mică. Se poate oare înfiinţarea unei fabrici, care să dea ocupaţie
mulţimea în ţară la noi«. sincer membru al Societăţei Junimea. A compara munca-jucărie a construirei unui multor Români în timpul ernei.
Această epocă a fost înainte de con­ cetit şi rescetit pe Schopenhauer. Adese ceasornic cu munca silnică a prăşitului şi
venţie. Vom reproduce acum numai con- ori l’am comentat împreună. Şi totuşi dl seceratului ? Şi preţul celui dintâiu cu a Resumând, găsim că numai unul din
clusiile scoase din unele tablouri făcute de Strâjanu a rămas optimist convins şi înfocat celor din urmă se aseamănă? Românul mun­ factorii productivi ai României funcţionează
St. Pop ca să vedem ce s'a întâmplat după propagator al optimismului. Iar din modes­ ceşte la câmp în timpul verei adese-ori 14— 16 în mod normal. Doi, putem zice că sunt
convenţie. Cităm »715 mil.oane lei este tri­ tele-mi scrieri se poate constata pesimismul ore pe zi şi în arşiţa soarelui. Străinii abia bolnavi. Astfel este evident că forţele noas­
butul pe care l’a plătit România Austro-Un- nostru, până acum însă nu a ajuns la dis­ lucrează 8—9 ore, şi acele la umbră, în fabrici. tre producătoare sunt inferioare celor stră­
gariei în timp de 10 ani, în urma convenţiei perare după-cum se pare că era pesimismul Capitalul, al treilea factor productiv.de ine. Dispunând de aceste slabe puteri, noi
comerciale, ceia-ce face mai bine de 71 Va lui Eminescu. Vom cita şi dela noi câte asemenea nu ne-a lipsit. Am încassat bani ca şi Italia, Rusia, Spania etc. nu putem
milioane pe fie-care an !«. ceva. Vorbind despre cei trei factori de mulţi din mănosul pământ românesc. Din resista forţelor economice franceze, germane,
Tributul ce-’l dam noi Turcilor nu se producţiune, cari se ştie că sunt natura sau nefericire nu ştim să întrebuinţăm capitalu­ engleze. Şi dacă nu vom lua măsuri de
ridica nici la o jumătate milion. pământul, munca şi capitalul, iată ce ziceam : rile încassate dela străini. In loc să des­ apărare, vom fi cutropiţi mai curând ori mai
»Iată efectul convenţiei cu Austro-Un­ • România posedă pe una din cele trei chidem noi isvoare de câştig, noi am chel­ târziu de acele ţări. Atunci, cum de nu am
garia, în raport cu timpul în care nu aveam forţe în grad mai mare decât ori-care altă tuit avutul la băile străine şi pe luxuri ne­ fost cuceriţi deja şi înghiţiţi de străini eco-
convenţie, atunci ne dedea ea nouă câte ţară a Europei. România are pământul cel trebnice, adecă am înapdiat străinilor banii. nomiceşte? Şi iarăşi : dacă agiul este un
18,145 milioane, acum îi dăm noi câte mai productiv.; Ne lipseşte munca rodnică şi Atât cocoana boerului cât şi ţăranca, după-ce mare apărător contra forţelor productive
71,537 milioane, va să zică diferenţa în fa­ capitalul însemnat, ori mai bine zis nu ne pune mâna pe bani, aleargă la prăvălie spre străine, pentru ce nu-’l avem astăzi ? Vom
vorul ei şi în detrimentul nostru este mai lipsesc aceşti doi factori, ci nu-i ştim între­ a-i da jidanului în schimbul unor stofe, unor arăta motivele. Trebue însă să amintim că
mare de 89Va milioane pe an«, buinţa cu folos. Căci nici un popor din Eu- sdrenţe ovreeşti. Şi valorez eu mai mult agiul în curând va reapare în ţară.