Page 3 - Activitatea_1902_08_31

Nrul 31 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

propus, ascultând retras şi mai departe mul nostru, prin «A. K.* declară, că nu s’a o carte, care trebue se revolteze pe fiecare — M o n u m e n t n o u în cimiterul
istoriile patriotice. La cantoniera Be n- confiscat, ear’ şarlatanul Russu, care se zice, Maghiar. Mai mare scandal e că Păcăţianu gr.-or. din Orăştie s’a aşezat în săptă­
că-’i Român, tot rnai insistă cu denunţarea, e redactorul foaiei metropolitului Ioan Mefianu, mâna trecută în memoria defunctei
c z e n c z streinul face etimologia cuvân­
căreia îi face apoi iarăşi loc în ziarele anga­ omul lui Hamsea. Iată falşii patrioţi cum a- Anastasia Petraşcu, soţie de căpitan ces.
tului greoiu Ben-czentz şi o atribuie (?!)
jate, ca d. p. «Magyar Sz6« [crezută foaie gită contra statului 1 «Şi aşa mai departe*. reg. f 1 August 1873.
nesăbăitei limbi române!?. Sâracul eti- şovinistă a lui — Bânffy], în decăzuta «Peşti In perfidia lor condeele simbriaşe ale Monumentul e de marmoră fru­
molog! Hirlap* şi eo ipso şi în cele trei surate ale lui Mangra au retăcut faptul, că opul »C. de moasă sculptat cu cruce şi inscripţie
Despre G e o a g i u afirmă că l-a lui Ma n g r a din Oradea, în «Nagyvârad*, A.« n’a fost tipărit la «Tipografia archidiece- aurită deasupra; la marginea din jos
chemat odată D i o d în ungureşte, din «Nagyvâradi Napld* şi «Szabadsâg*. sană* din Sibiiu, ci la tipografia «Tribunei*; stă scris: «Trecătoriule, dă o lacrimă
Aceleaşi foi au publicat ştirea cu con­ au retăcut faptul, că «Telegraful Român* nu la mormântul mamei mele, gândindu-te
care Românii apoi au făcut Geoagiu(?!).
fiscarea cărţii dela dl Hamsea, aceleaşi foi e organul personal al I. P. S. Sale dlui I. la a ta«.
Câte notoţenii va fi mai ascultat
apoi n’au vrut să publice desminţirea, venită Meţianu, ci e oigan s e m i o f i c i o s al Con­ Duminecă, la 28 Iulie a. c. a fost
strâinul dela istoricul tinerel, nu ştiu, că dela autorităţile judecătoreşti, că nu s’a con­ sistorului din Sibiiu şi au retăcut şi faptul, stropit cu apă sfinţită acest monument,
eu m’am dat jos şi i-am lăsat în nu­ fiscat nimic. Aceleaşi foi au tăbărît pe II. Sa că dl Păcăţianu, pentru plata ce o trage nu prin părintele protopresbiter local, cu
mele lui...Hundsdorfer, mare istoric, dela dl I. Gali [care la alegerea de episcop a fost dela I. P. S. Sa Metropolitul şi nici dela Con- care ocasiune s’a făcut şi rugăciunea
care va fi învăţat tinerul istorie.. pe lângă Hamsea] şi aceleaşi foi, zise ungu­ sistor, ci dela direcţiunea «Tipografiei archi- celor răposaţi în memoria scumpei de­
reşti, n’au vrut se publice desminţirea cate­ diecesane*, care l-a şi angajat, nu scrie functe la însărcinarea d-şoarei directoară
gorică a lui Gali, care arăta cu degetul şi «Cărţi de Aur*, ci articoli în ziarul la care se a internatului — Elena P e t r a ş c u , din
Herostraţii arădani. asupra ticăloşilor, cari se ocupă cu astfel de află şi cari articoli din «Telegraf«, se ştie, Sibiiu, care aşa de frumos a ştiut eter-
denunţări. Şi n’au publicat fiind-că tristul nu-ş>jţin în tonul articolilor lui Russu de
nisa memoria mamei sale, împodobind,
cuartet: Solymosi, comic la teatrul poporal pe vremea când martiragiul se plătea cu câte încă cu unul, monumentele cimiterului
— 3/VIlI. 1902. din Pesta, Alexics, proclamat «trădător* pe 500 fr. la câte o lună de lene şi de dolce nostru.
vieaţă de cătră însuşi clicaşii Aradului, Sas faruiente în temniţele Seghedinului şi ale
In interesantul monolog al >Cărţii de
Ede, neo-maghiardin Oradea şi Russu-Şirianul Vaţului. — P etrecere cu dans se va aranja
Aur», publicat în nrul trecut al »Activităţii*,
aveau interes, ca pe d-nii Hamsea şi Gali sâ-’i Herostrat se poate ascunde cu ruşine de cătră «Reuniunea femeilor române gr.-cat.
dau cu ochii şi de următoarea jelanie:
scoată trădători de patrie. Şi aceleaşi condeeau dinaintea herostraţilor din Arad. Bătrânul din Zl at na*, în 15/28 August 1902 [în
»Fost-au şi de aceia, cari tot în gaze­ îngheţat cu negreală cu tot, când s’a aflat, că Herostrat a dat toc la un templu, Herostraţii ziua de S â n t ă - M a r i a - m a r e ] la x/a 9 ore
tele maghiare denunţau pe cei-ce mă aveau, şi la dl Dr. N. Oncu, omul lui Mangra [alterego din Arad au pârjolit vaza şi cinstea Români­
ca să-’i compromită în faţa şovinismului, care seara în pavilonul ospătăriei comunale din
d-lui Oncu] s’a confiscat »C. de A.«, fără ca lor, între cari, până la Şirianu şi Chelbidache loc, fiind tot odată în aceeaşi zi şi patroana
nici n’a întârziat a-i declara trădători de
patrie*. una din foile neîmbătate de banca „Victoria11 încă nu s’a găsit un individ, care se denunţe Reuniunii. Preţul de intrare: de persoană:
Jelania »C. de A.*, recte a d lui Iosif se fi cerut să-’l tragă în ţapă pe mangristul pe un colectant de documente istorice, încă 1 coroană 50 bani. Bilete se pot procura
Vulcan, membrul «Academiei române*, nu e incorigibil. nu s’a găsit Român prăpădit, care să causeze la presidenta Reuniunei D-na Elena Albini
neîntemeiată, căci dl Vulcan a fost în posiţie Cartea confiscată e o colecţie de docu­ o aşa de mare pagubă materială chiar unui şi seara la cassă. Venitul curat este des­
să cunoască şi dînsul metehnele, cari s’au pus mente istorice. Colectantul a făcut o introdu­ ziarist, care D-zeu ştie, s’o fi încurcat şi în tinat pentru fondul Reuniunii. Suprasolviri
la cale contra celor ce aveau »C. de A.«. cere şi din această întioducere bezevenchii datorii, în nădejdea că le va replăti din abona­ să primesc cu mulţumită şi se vor cuita pe
Chestiunea fiind de cea mai mare im­ naţionalişti (?) din cunoscuta clică au tradus mente. Herostrot n'a umblat cu arătări ano­ cale ziaristică.
portanţă trebue s’o pipăim mai deaproape. pasagii întregi pe cari le-au publicat apoi prin nime, pe când herostraţii arădani după-ce P r o g r a m :
Dl T. Păcăţianu, autorul »C. de A.* a ziarele străine angajate, ca astfel cu atât mai s’au folosit de meseria lor cu epistolele ano­ I. In 15/28 August, înainte de amiazi,
trimis un exemplar şi redacţiei «Tribunii Po­ evidentă să fie crima trădării de patrie, pe nime au dat alarma prin foile din Oradie asistarea la celebrarea sf. Liturgii în biserica
porului*, pentru-ca aceasta să-’i facă reclamă. care ar fi săvîrşit-o hamzeiştii prin sprijinirea şi Pesta şi numai după aceea în murdarul gr.-cat. din loc. II. Dansuri poporale în
Pasul greşit al d-lui Păcăţianu l-a folosit şar­ cărţii, pe care unii nici n’au comandat-o ci 4 atât de slăbănogeşte redactatul lor organ « Co a s t a O p r i t ă * dela 1 oră până la 7
latanul redactor al »T. P.*, aşa, după cum li-s’au trimis, în firma speranţă, ca sprijinitori »T. P.«, ca astfel— orbii— să nu vadă cusă­ ore p. m. III. Petrecere cu dans în pavi­
lui şi lui Mangra i-a venit la socoteală. Când a tot ce-’i bun fiind, vor trimite costul. tura cu aţa cea albă. lonul ospătăriei comunale dela 1/a9 ore seara.
s’a presentat adecă un trimis de al procura- Opul »C. de A.* fiind o colecţie de Scriitorul acestor rînduri s'a martirisat IV. In 16/29 August escursiuni: 1] în ţi­
turei ca să confişteşi exemplarul dela »T. P.«. documente publicate di ja, cel ce îl primeşte pe sine şi a urmărit cu atenţie denunţările nutul romantic pe drumul Almaşului; 2] la
indus în lista aflată şi confiscată dela autor, în casă nu săvîrşeşte trădare de patrie, fie, clicaşilor arădani Cetind fiţuicele lor şi ce­ şteampurile [sistem de California], pe cum si
redactorul acesteia a oblicit lista acelor ară­ că l-a comandat, fie, că i-s’a trimis necerut. tind acum şi observarea nimerită a d-lui la funicularul minelor de aur ale societăţii
dani, la cari se căuta numita carte. Iute s’a Motiv legal de a urmări pe colectant Vulcan, a trebuit să vin şi să pun punctul din Boteş ; 3.] la » D e t u n a t a «; 4.] la > P i a-
pus deci şi a relatat caşul Schreib Monezi­ deasemenea nu este, fiind-că documentele cele pe i. tra c apr ii* ; 5.] la topitoarele de aur din
lor din Oradea, cari, spre deplina indignare mai «primejdioase* (?) au fost publicate şi < La întrebarea : că ce pedeapsă merită Zlatna. De trăsuri şi ciceroni se îngrijeşte
a inteligenţei din Otadea, s’a adus laude ne­ utilisate şi de dl Jancsd Benedek, un patriot clicaşii Iui Mangra, avansaţi astăzi la rangul comitetul. Doritorii de a lua parte la aceste
meritate tocmai individului Mangra. Conform cu patentă, fără ca acesta să fi fost tras înain­ dubios de trădători ordinari, nu răspund eu. escursiuni prin ţinuturile atât de romantice
avisului, apoi gazetarii arădani au şi tăbărît tea justiţiei, căci nu poate fi act punibil pu­ Răspundă societatea românească, căreia i-s’a din jurul nostru, sunt Invitaţi a se însinua
pe archimandritul A. Hamsea, vrând astfel blicarea d. p.a «vorbireii funebrale*, [«Halotti dat s’ă vadă executându se cea mai mare cu cel puţin 24 ore mai înainte la Dl I.
să-’l denunţe în sus, că e trădător de patrie, beszăd*] din istoriile literaturii maghiare, că­ blăstămăţie: insinuarea unor Români, pen­ Crişan, secretarul Reuniunii.
fiind-că şi-a comandat »C. de A.« Procuratura reia să-’i ia folosul toţi filologii şi cei ce se tru-că ar fi procurat o carte românească de
din Arad vine şi desminte ştirea, care via interesează de trecutul limbei maghiare şi istorie. — Ziua Sf. Ştefan, 20 August n.,
Arad-Oradea îşi făcea acum turneul şi prin nici statul nu se răstoarnă dacă se publică Băgându-mi cuţitul destul de afund în se va sărba la băile din Geoagiu cu
foile din Pesta. Acum strechiatul Şirianu îşi vorbirea lui Bărnuţiu, căreia sâ-’i poată lua putregaiul mang-ist şi temându-mă ca nu deosebită pompă. La 10 ore a. m. se
dă arama pe faţă. In faţa desminţirei, că nu folosul şi filologul şi istoricul şi politicianul, cumva clicaşii să mai atace earăşi şi pe alţii, va oficia un Te-Deum. După ameazi
s’a găsit şi nici nu s’a căutat »C. de A.< la după cum d. p. dl Jancsd i-l’a şi luat de aşa, cari n’au nici înclin nici în mânece cu cele-ce musică pe promenadă. Seara la 7
dl Hamsea, el vine şi susţine, nu între patru că a încassat pe urma scrierii sale marele eu scriu, eată, mă iscălesc. Dacă clicaşii dela ore foc artificial, după-care urmează
păreţi, ci oblu în foaia-’i de closet, că da, a premiu al «Academiei* maghiare, mi-se pare „T. P.“ n’au unt pe cap, poftească şi iese la petrecere cu dans.
văzut, cu ochii lui, numele I. P. C Sale d-lui de 5000 fl. Cartea d-lui Jancsd nefiind pusă soare şi scuze-se şi mai răfuiască-se, dacă pot. — A fierbe reu — m otiv de divorţ.
Hamsea pus pe indicele procuraturei. la indexul procurorilor, credem, că şi a d-lui E m . M ă g l a ş iv. Curia reg. din Budapesta a pronunţat în zi­
Va se zică procurorul, străin de nea- Păcăţianu va fi reînapoiată prenumâranţilor, lele aceste o sentenţă de divorţ în sarcina
ear’ autorul nu va mai fi şicanat pe la jude­ femeei, în care înşiră ca motiv de divorţ, că
Până la 1875 trebuinţele noastre erau cătorii, pentru-că £ fost denunţat de nişte N0UTĂTI inculpata fiierbe mâncări rele bărbatului,
pe când sieşi îşi gătea mâncări bune în
toarte mărginite. De aci şi exportul nostru oameni cu mintea oloagă. Apropos de de­ 7 secret şi se lăuda necontenit în faţă bărba­
care consistă în lucruri de prima necesitate, nunţare. tului, ca ea are de amant un domn cu ca­
După cum scriu ziarele maghiare, in­ — Alegeri de învăţători. La 22
era mai mare decât importul. In urma în- re întreţine relaţii şi care e domn atât de
formate de sigur dela procuratura din Sibiiu, Iulie a. c. s’a ţinut alegerea de învăţă­ mare, încât bărbatu-său trebue să-i sărute
cheerei nenorocitei convenţii comerciale cu
denunţarea a fost a n o n i mă . tori la şcoala gr,-or. din Geoagiu-joseni, mâna ca un pandur şefului său. Curia pe
Austro-Ungaria, în 1875, am început să gus­ basa acestor motive, şi în sensul § 80 art.
tăm din luxul european, să ne civilisăm în Din goana ce s'a pornit contra d-lor la care au fost ales cu majoritate de de lege XXXI din 1894 a desfăcut câsătoria,
cheltueli şi consumaţie, pe câtă vreme pro­ Hamsea, Mocsonyi şi Gali, precum şi după voturi G a v r i l Mat e i aş , fost învăţător declarând femeea de vinovată.
ducţia noastră tot barbară a rămas. înainte denunţarea apărută în chiar «Tribuna Popo­ provisor la acea şcoală.
de 1876 Intrau în ţară sute de milioane Iei rului*, reiese evident, că cei ce au făcut — La 28 Iulie a. c. s’a ţinut ale­ — Almanachul societăţii de lectură
prima denunţare, şi încă pe cale a n o n i mă , gere la şcoala gr.-or. din Beriiu, la care
străini. Aurul abunda pe pieţele noastre. » P e t r u M a j o r «, Budapesta 1901.
au fost mangriştii, cari în şedinţele lor secrete, cu,, ţotalitatea voturilor a fost ales dl
După convenţie, lucrurile se schimbă. Sute O elegantă carte de 144 pag. format
drept armă de corteşire şi pornind după min­ Ios.if Du mi t r u .
de milioane lei în aur eşiau din ţară. Apoi 8° mare. E d i ţ i e de lux. Se ca-
treptat cu dispariţia aurului se ivea agiul. Şi tea sucită a unui clicaş, vor fi luat în pro­ Ambele alegeri au fost conduse pâtă la administraţia» Revista Ilustrată«
gram şi această acţiune înfundătoare pentru prin protopresbiterul tractual cu bun
agiul era când mai mare, când mai mic, în Bistriţa cu 4 cor. porto 30 bani. -j-
contrari, dar' mântuitoare pentru clică. tact, spre mulţumirea generală.
după-cum eşia mai mult sau mai puţin aur.
N;-se va răspunde, că mangriştii de — Duminecă, la 4/17 August sâ
Austro-Ungaria, superioară nouă în puteri de — Luni, în 4 1. c. George Iager,
producţie, ne copleşia cu produsele sale. unde au putut ei şti, că d. p. d-nii Gali şi va ţinea alegerea la şcoala din Şibot. din Romos, descărcând grâul din car
Aurul se scurgea spre Austro-Ungaria ca spre Mocsonyi posed »C. de A.*, că astfel denun­ Ne pare bine că şi şcoalele noas­ şi aruncând snopi în puiul şurei, unde
ţarea să-şi aibă efectul dorit? Despre autor tre din an în an încep a progresa, prin
un centru de gravitate. Şi agiul, acel pretins îi prindea soţia şi soacrâ-sa pentru de
cu greu s’ar putea presupune, că ar fi co­ întregirea posturilor vacante cu învăţă­
rău economic, după-cum îl numeşte dl G. C. a-i aşeza, pe când era la capâtul lu­
Cantacuzino, intervenia dela sine ca să ne municat lista abonenţilor şi celor dela »T. tori cualificaţi. crului, a scăpat furcoiul din mâni aşa
apere contra vecinilor cutropitori. P.« Asta e drept şi autorul »C. de A.« nu de nefericit, încât s’a împlântat de asupra
După această mică digresie să ne în­ e de vină şi totuşi e vinovat. «Vina* dînsu- — învăţătorii: Luca Pera din Boiu, ochiului soacră-sa, străbătând până în
Iui e, că e redactor al «Telegrafului Român*, loan Lucăcel din Balşa şi Simion Ci-
toarcem iarăşi la Creaţiunea poetică a ge- creri. După suferinţe grele de câteva
foaie semioficioasă a Consistorului din Sibiiu. bian din Poiana şi-au înaintat rugare
îiului nostru având convingerea, că aici ne zile, Maria 1 Niculae Teban, aşa o chema
iror urma din nou şi gentilele cetitoare ce Ce şi-au zis Mangriştii? II denunţăm pentru a se pensiona; cei doi dintâiu a repausat. ’
pe Păcăţianu, şi apoi începem haita. Şi au şi după un serviciu lung de peste 30 ani,
îe-au părăsit pentru un moment. Deoare-ce era presupunere, că ji-
început-o după reţeta mangristă. In ziarele, ear’ cel din urmă, după un serviciu împli­ neri-seu cu voia ar fi aruncat cu furcoiul,
(Va urma). /. S. O RD E AN . cari le-au stat la disposiţie (vezi titula lor nit de 40 ani. Onoare lor, cari şi au făcut a întrevenit justiţia şi a făcut obducţia
mai susl) au bucinat urbi et orbi, că., inco­ datorinţa pe terenul educativ! prescrisă. Urmările se vor vedea.
rigibilul trădător de patrie, Păcăţianu, a scris