Page 1 - Activitatea_1902_08_32
P. 1

Anul  II.                                                O răsti e,  21  August  n.  1902.                                                              Nr.  32



              IN SERŢIU N I:                                                                                                                                ABONAMENT:
                                                                                                                                                       Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an  3 cor.
        se  plătesc  cu  preţuri  foart:
                  reduse.
                                                                                                                                                       Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                               4  coroane.
        Manuscriptele sunt a se adresa
        redacţiei  şi  acelea  nu  sâ  îna­                                                                                                            Pentru  România  şi  străinătate:
                  poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.


        Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani.


           EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEE-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a r e     în    fie'eare       Joi.
             Dr.  Aurel  Muntean                                                                                                                 L aurian      B ercian
                                      i
                                                  mână  sunt  de-asemenea  puţine  astfel         Sigur,  că  stările  noastre  de  azi  nu  cole  în  fiecare  comitat  şi  a  introducerii
                                                  de  institute  folositoare.                sunt  mai  favorabile  decât  cele  din  1899;  unei  economii  mai  intensive  la  poporul
                   Trebuinţa                           Cum stăm cu  prelegerile  economicer   căci  şcoale  economice  nu  am  înfiinţat  nostru;  pentru-că  ar  fi  cine  să  propo-
        do a na creşte specialişti                Rău  şi  cu  aceste.  In  adunările  despăr-   de  loc,  ear  numărul  elevilor  din  insti­ veduiască  cu  cuvântul,  cu  fapta  şi  în
                                                                                             tutele  economice  streine  încă  nu  va  fi  scris  ideile  bune  şi  folositoare.
                                                   ţămintelor şi în agenturile  »Asociaţiumi*
                                                   nu  s’au  ţinut  îr  decurs  de  un  an  nici   crescut.                                  Cum  ne-am  putea  creşte  un  con­
           pe  terenul  economic.                                                                 Şi  apoi  ce  este  un  număr  de  49   tingent  de  tineri  economi?  Fireşte,  aşa
                                                   30  prelegeri  economice;  cele  2  Reu­
                                                   niuni  agricole  să  fi  ţinut  şi  ele  vre-o   elevi ?  Un  picur  în  mare.       cum  ne  creştem  şi  tinerii  pentru  alte
                                                                                                                                        cariere:  cu  ajutorul  stipendiilor.   E
                                                   30  prelegeri.  Să  mai  punem  încă  atâtea   Din  cele  arătate  până  aici  se vede,
             Dacă  aruncăm  o privire asupra  vas­                                                                                      timpul  sâ  ne  formăm  şi  oameni,  cari
                                                   prelegeri  ţinute  în  diteritele  noastre  co­ că  ne  lipsesc  aproape  cu  totul  factorii
        tului  nostru teren  economic,  vedem  lip­                                                                                     să  muncească  cu  pricepere  pentru  spo­
                                                   mune  prin  preoţi  şi  învăţători.  Dar’  ce  chiemaţi  a  da  impuls  puternic  şi  avânt
        suri  mari  şi  trebuinţe  arzătoare;  ba  am                                                                                   rirea  avuţiei  naţionale,  instruind  popo­
                                                   sunt  aceste  faţă  cu  număroasele  noas­ agriculturei  noastre  şi  a  pune  la  cale
        putea  zice,  lipsă  aproape  totală  de  or-                                                                                   rul  nostru  agricultor,  atât  de  însetat  de
                                                   tre  trebuinţe?   Şi  ce  influinţă  pot  ele  organisaţiunea  noastră  economică.
        ganisare  şi  de  procedare  cu  sistem  pen­                                                                                   cunoştinţe  aevea  bune  şi  folositoare.
                                                   avea,  când  cele  mai  multe  nu  sunt  ţi­
        tru  crearea unei situaţiuni  mai  favorabile.                                            In  această  situaţiune  înzadar  vom      Suntem  siguri,  că  din  mulţimea  de
                                                   nute  într’un  limbaj  destul  de  poporal  şi   lamenta  mereu,  că  ne  lipseşte  cutare  şi
             Pe  terenul agricol ameliorările sunt                                                                                      stipendii,  ce  se  distribue  an  de  an,  se
                                                   nici nu  sunt împreunate  —   barem  unde   cutare  instituţiune  economică,  înzadar
        aproape  nule;  cu  toate-că  acesta  e  sin­                                                                                   pot  destina  încă  de  acum  câte-va  şi
                                                   se  poate  —   cu  experimentări  practice?   vom  stărui  să  o  înfiinţăm.   A  înfiinţa
        gurul  teren  care  susţine  întreagă  sufla­                                                                                   în  scopul  cualificării  tinerilor  economi.
                                                   Aşa,  fireşte,  'nu  se  poate  popularisa   s.  e.  o  reuniune  agricolă  românească,
        rea  românească  din  această  ţeară.                                                                                                Dar  unde  vom  plasa  tinerii  astfel
                                                   ideile  nouă  economice,  nici  poporul  nu   în  cele  din  urmă,  nu  e  un  lucru  greu;
             In  zadar  vom  căuta  de  present sâ                                                                                      cualificaţi?  Natural,  că  în  locul  prim
                                                   poate  progresa  în  privinţa  economică.  e  greu  însă  a  o  conduce,  a  o  face  să
        vedem  o  îmbunătăţire  în  diferiţii  ratni                                                                                    în  centrele  noastre  culturale,  pe  lângă
                                                        7  u mai  puţin  slab  stăm  şi  cu  lite­ prospereze  şi  împreună  cu  ea  poporul,
        ai  agriculturii  noastre.   Preoţimea  nu                                                                                      institutele  noastre  de  învăţământ  din:
                                                   ratura  economică  pentru  popor  şi  cu  pentru  a  cărui  bine  a  fost  înfiinţată.
        poate  influinţa  cu  efect  în  această  di­                                                                                   Arad,  Beiuş,  Blaj,  Brad,  Braşov,  Caran­
                                                   bibliotecele poporale economice.  In această  Singură  bunăvoinţa  şi  zelul  nu  sunt de-
        recţiune,  pentru-că-’i  lipsesc  pregătirile                                                                                   sebeş,  Lugoj,  Năsăud,  Orade,  Sibiiu, etc.
                                                   direcţiune  dc-asemenea  este  aproape  ajuns.     Se  cere  înainte  de  toate  pri­
        necesare.  In  seminarii  se  învaţă  de  toate,                                                                                Altă  parte  vom  plasa-o  la  şcoala  ori
        singur  obiectele  economice  sunt  trac­  totul  de  făcut.                         cepere  perfectă  a  agendelor.   Condu­   şcoalele  economice,  ce  inomis  vom  tre­
        tate  cum  se  poate  mai  maşter.              Şcoalele  economice  superioare,  me­  cătorii  unei  astfel  de  reuniuni  trebue   bui  să  le  înfiinţăm.   Şi  altă  parte  va
              Invifătorhnca  şi  în  urmare  şcoala  dii  pi  inferioare,  atât  cele  agricole  cât   să  poată  ţinea  prelegeri  din  toţi  ramii   fi  bine  să  stee  în  serviciul  institutelor
        poporală  de-asemenea  nu  au  avut  până  şi  cele  de  silvicultură  şi  veterinare,  nu   agriculturei,  să  fie  îndemânatici  în toate   noastre  financiare  şi  al  Asociaţiunii,
        acum  un  rol  însemnat  în  desvoltarea  mai  puţin  şcoalele  de  vierit,  de  grădi­  lucrările  practice  ce  se  referă  la  agri­  având  ca  misiune  principală  de  a  în­
        economiei  la  poporul  nostru.  Şi  aici  cău­ nărit,  de  lăptărit,  etc.,  ne  lipsesc  cu   cultură,  ca  cele  spuse  să  le  poată  pune   fiinţa  şi  conduce  reuniuni  şi  tovărăşii
        şele  sunt  aceleaşi  ca  şi  la  preoţime:  desăvîrşire.                            şi  în  practică.  Altfel  mersul  unei  insti-   agricole,  şi  însoţiri  de  valorisare,  apoi
                                                                                             tuţiuni  economice  trebue  să  se  potic­
        cualificaţiunea  necorespunzătoare  a  pe­      In  1899  erau  în  total  în  Ungaria                                          de  a  ţinea  prelegeri  economice,  a  spori
                                                                                              nească.
        dagogilor  noştri  din  obiectele economice. 55  Şcoale  economice  de  toate  categoriile,                                     literatura  economică  pentru  popor,  în­
              De  vre-o  7  ani  s’a  dispus  din  par­ care  erau frecuentate  de  2104  elevi,  din­  Deci  pentru  a  ne  putea  urni  din   deosebi  redactarea  unei  sau  mai  mul­
        tea  guvernului  cualificarea  învăţătorimii  tre  cari  numai  49,  adecă  ceva  mai  bine,  loc,  înainte  de  toate  va  trebui  să  ne   tor  foi  bune  agricole,  etc.
        în  privinţa  economică  şi  înfiinţarea  ^coa­ de  2%   Români.  Intre  aceştia  nici  unul  creştem  specialişti  pe  terenul  economic,   Cu  chipul  acesta  am  avea  în  cen­
         ielor  de  repetiţie economice,  al  căror  nu­ în  academiile  economice,  abea  unul  în  oameni  trecuţi  prin  Academia  Agricolă   trele  noastre  culturale  cel  puţin  câte
         măr  se  ridică  de  present  în  întreg  Ar­ şcoalele  medii  economice.  Şcoalele  in-  şi înzestraţi cu cunoştinţe practice.  Avem   un  specialist  în  ale  agriculturii;  ear fii-
         dealul  şi  Ungaria  la  1789.  Noi  nici  în  inferioare  agricole  au fost  frecuentate  de  trebuinţă  barem   de  câte  un  bărbat   torii  noştri  preoţi  şi  învăţători,  de  ase­
         această  direcţiune  nu  ne  pornim.  In  24  tineri  români,  cele  de  vierit  de  5  astfel  cualificat  în  fiecare comitat  locuit   menea  şi  poporul  ar  avea  dela  cine  să
        comitatul  Sibiiului  sunt  s.  e.  abea  4  elevi  români,  ear’  cele  de  grădinărit,  de  Români,                           înveţe  studiul  şi  practica  agriculturii.
         astfel  de  şcoale  economice.  In  alte  co­ cele  pentru  vigili  silvanali,  etc.,  au  fost   Cu  chipul  acesta  ne-am  putea  apoi   Urmările  folositoare,  ce  ar  resulta
         mitate  cu  poporaţiune  în  majoritate  ro­ frecuentate  în  total  de  20  tineri români. realiza  ideea  înfiinţării  reuniunilor  agri- din  o  astfel  de  organizare,  ar  fi  de  ne-

                                                   loc.  Poetul  s’a  gândit  mult  pânâ-ce  să  gă­ destul  de  bună,  dar  nu  e  perfectă.  Şi  a  minte  scurtă.  Şi  câte  copile  nu devin  pradă
                F O I Ş O A R A                    sească  un  nume  potrivit;  un  nume  ce  să ca-  trebuit  tot  marele  poet  şi  economist  să  ne  unor  nemernici,  ce-şi  bat  joc  de  ele  cu min­
                                                   racteriseze  perfect  ţara  noastră.  Dl  Haşdeu  dea  un  nume  ce  de  odată  să  exprime  totul  tea  lor  uşoară.
                                                   în  conferenţa  :   »Noi  în  1892*  compară  pe  şi  acesta  e  numele  »copila«.  Atunci  de  ce   Şi  nimic  mai  admirabil  decât  compa­
                   Qfllima  bounfd.                Români  cu  nişte copii.  D-sa aduce  un  exem­ copilă  şi  de  ce  nu  copil?  Motivele  sunt  raţia  României,  acuşi  cu  o  Venere,  acuşi  cu

                                                   plu  foarte  elocuent.  La începutul ernei, într’o  multe  şi  foarte  puternice.  întâi titlul  de  co­ o  Madonă.  Copila  se  pare  că  a  fost  înşe­
                                                   bună  noapte,  cade  zăpada  în  abundanţă. Bu­ pilă  e  mult  mai  poetic.  Câte  poesii  nu poţi  lată,  a  fost  sedusă,  că  a  ajuns  chiar  o  ba­
                £ s   vrea  se fiu  un paj frumos,
                                                   curia  birjarilor,  dar  mai  cu  seamă  bucuria co­ concepe  pe  tema  copila.  Acî  ai  sexul  fru­  cantă ;  pe  când  poetul  închipuindu-şi  că  are
                        coBorînd  din  soare,
                Pa,  —
                                                   piilor  când  aud  clopoţeii.  Te  uiţi  la  ei  cu  mos,  ai  însă  şi  frumseţea,  ai  calitatea,  ino­ în  faţa  lui  o  virgină,  a  făcut’o  dumnezee. Aţi
                            stăpânul nostru  crunt,
                Par  el,  —
                                                   drag  cum  aleargă  în  grupuri  după  sănii  ca  centa,  ai  forma,  ai  amorul  născând  etc.,  pe  văzut  apoi  cum  s’a  pocăit  geniul.
                iPtecat (a  vânătoare.
                                                   să  se  urce  dinapoi,  şi  să  se  plimbe  pe  de­ câtă  vreme  pe  tema  copil  nu  ai  aproape   Tot  pe  aceea  vreme  poetul  crează  o
                Şi-aş  vrea pe  rochia-i  în genunchi   geaba.  Câte  unul  reuşeşte  să  înşele  pe  bir­ nimic.                       altă  măreaţă  şi  instructivă  poesie  »Epigoni«.
                Se  stau precum  îmi spune,        jar.  Colegii  lui  rămaşi  pe  jos,  în loc  să caute                               Aci  Eminescu  nu  numai  că  se  teme  că-şi
                                                                                                   AL  doilea  —  şi aci  e  esenţialul  —  gre­
                Cu glas  sfios  se-’i  cânt un  cânt   să  înşele  alte  sănii  ce  vin  în  urmă,  îi  auzi                            va  fi  bătut  cine-va  joc  de  copila  lui,  ci-şi
                                                                                              şelile  copilului  se  pot  corige,  se  pot  erta.
                Xn  îngînări de  strune.           deodată  strigând  în  cor:  »Arde-’l  l<  Birjarul                                  pierde  ori-ce  speranţă  de  viitor.  De  aceea
                                                                                              Greşelile  copilei  nu  iartă  şi  nu  se  pot  erta
                                                   simte  ca  fost  păcălit  şi  întoarce  biciul.  Şi                                  laudă  pe  toţi  aceia  cari  au contribuit  la înăl­
                                                                                              decât  loarte  arare  ori.  In  adevăr,  de  câte
                Şi-oftînd,  se  ’ntreSe  —    ta  sfîrşif  —
                                                   bietul  băiat  ca  să  nu  fie  ars,  se  rostogoleşte                               ţarea  României.  Şi  când  vine  la  present
                Că  cine-o f i  poetut?                                                       ori  nu  să  văd  femei  din  toate  treptele
                                                   din  sanie  de-a  dreptul  în  zăpadă.  Astfel                                       zice:
                Par  eu  se plâng,  că-mi fin  ascuns                                         societăţei  devenite  nenorocite  perittu  o  mică
                                                   mulţumită  invidiei  şi  gelosiei toţi bâeţii rămân
                Xn  inimă  secretul...             pe  jos.  Şi  tot  din  această  causă  Românul   greşală  comisă  în  timpul  când era  copilă.  Se   Iară noi ? noi Epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
                                           V.  P.                                             ştie  apoi  că  epoca  cea  mai  critică  pentru   Mici  de  zile,  mari  de  patimi; inime bătrâne-urîte,
                                                   nu  se  poate  ridica  prin  merite,  de  oare-ce
                                                                                              sexul  femenin  este  timpul  când  trece  prin   Măşti  rizinde  puse  bine  pe  un  caracter  inimic;
                                                   fraţii  lui  rămaşi  mai  pe  jos  caută  cu  toţii                                    Dumnezeul  nostru ;  umbra,  patria  noastră : o frază,
                                                                                              fasa  de  copilă.  Ce  e  copila?  Copila  e  vîr-
            Pesimismul  lui  Eminescu.             să-’l  răstoarne.  In  această  privinţă  cele  pe­  sta  dela  13  la  16  ani;  este  epoca  de  tran-   In  noi  totul  e  spoială,  tot  e  lustru  fără  bază;
                                                   trecute  cu  un  doctor  Babeş,  Asachi  etc. sunt                                     Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem in nimic.
                                                                                              siţie,  vârsta  când  fata merge  spre desvoltarea
                                                   exemple  palpabile.  Celebrităţi  recunoscute
              Aţi  recunoscut  în  «Venere  şi  Madonă*                                       complectă  nu  numai  în  forme,  ci  şi  în  minte.   Şi  de  aceea  spusa  voastră  era  sfîntă  şi  frumoasă,
                                                   în  mod  desinteresat  de  toată  lumea  nu  pu­
         dimpreună  cu  mine  pe  copila,  pe  adorata                                        Şi  poate  că  părul  lăsat  încă  pe  spate  ne  de­  Căci  de  minţi  era gândită,  căci din inimi era scoasă,
                                                   teau  să  reuşească  a  fi  recunoscuţi  şi  de  Ro-                                   Inimi  mari,  tinere  încă,  deşi  voi  sunteţi  bătrâni.
         poetului.                                 mânii-copii.                               notă  că  mintea  ei  nu  e  deplin  formată  şi   S’a  întors  maşina  lumei:  cu  voi  viitorul  trece;
              Pentru-ce  poetul  o  numeşte  copilă ?  E                                      prin  urmare  să  nu  ne  înşele  formele; denotă
                                                                                                                                          Noi  suntem iarăşi  trecutul  fără inimi,  trist  şi rece ;
         luată  această  expresie  la  întâmplare?  De  Caracterisarea  tăcută  de  dl  Haşdeu  e că  până  acum  fata  are  tot  părul  lung  şi  Noi în  noi n’avem  nimica,  totu-i  calp,  totu-i strein!
   1   2   3   4