Page 3 - Activitatea_1902_08_32

Nrul 32 ACTIVITATEA Pag- 3.

Faţă de controlorul orăşenesc, cel avut-au destule ocasiuni a-1 cunoaşte) — Maria Schwarz n. Marinoviciu, văd. de ore seara şi ploua, pe când Stîrc se ducea dela
cu plată mai mare, după a lui cuali- şi doi membrii Saşi, cari încă au vite. colonel, Nicolau Marinoviciu, Eugen Marino­ cină, unde amândoi ajutaseră la treierat cu
viciu, ca soră şi fraţi. Cornel a Marinoviciu maşina de vapor.
Jicaţie superioară (?/) care nici idee nu Majoritatea cu un vot au format’o func­
n. Datco, Elena Marinoviciu n. Muntean ca La câteva minute aflarâ pe Stîrc omorît
are, câte soiuri de dări sînt la oraş şi ţionarii şi acei membrii de comunitate,
cumnate. Olga Schwarz, Caro! Schwarz, că­ nap în stradă, aproape de unde plecă, lovit
cum se aruncă acelea, adecă după ce cari nu au vite şi cărora le place a pitan, cu soţia. A'tred Schwarz şi Aurel, Emil, cu săcurea în ceafă şi la frunte.
cheie, apoi care, de când s£ află la avea toate comodităţile, precum prome­ Mihail, Stella, Nicolau Mărinoviciu, ca nepoţi. Presupunerea a căzut pe Opr ean, cu
oraş, nu că controlează, fără însărcinează nade, trotoare, pavazare, fântâni, aba- care avu pricina încă la cină, care în urma
bieţii contribuenţi cu dări duple, după toriu, străzi regulate, şcolile provăzute — P rod ucţiun e teatrală împreunată cercetării şi eruirilor preventive a şi fost de­
cum ne-am convins deja, — s’a introdus cu lemne, căsărmi şi de toate, la acâ- cu joc se va arangia, de cătră tinerimea ţinut şi predat justiţiei.
cercetare disciplinară. Era timpul su­ rora spese contribue cassa oraşului, ear’ adultă din C ri şei or şi jur la 18/31 Aug. Stîrc a lăsat după sine o soţie nemân-
a. c. (Duminecă după sf. Mărie) în ospătăria găiată cu patru prunci minoreni, cari cu amar
prem, ca pe acest filosof de profesie când este vorba de slujbe orăşeneşti,
d-lui Oprişa Foltin din Crişcior. Cri şei or, vor simţi lipsa părintelui lor, care abea era
representanţa să-’l reglamenteze, pentru încuartirări şi multe alte, atunci eară în etate de 38—40 ani.
la 10/23 Aug. 1902.
îngîmfata lui purtare faţă de cetăţenii numai proprietarii de vite le supoartă. Mai mult cu o pildă, că începutul tu­
Se vor juca piesele : «PAZA MAI CI I
oraşului, şi pentru disordinea şi lenevi- Chemarea clubului român ar fi, să lu­ S F I N T E » , dramă în 4 acte, localisată de turor răutăţilor este beţia. Lucrând la treie­
rat, oamenii au fost bine găzduiţi cu holercă
rea constatată în registrele de dare, creze cu insistinţă, ca nedreptăţirile să fie A n t o n i u Popp, şi « O T R A V A FE-
puturoasă, care avu de urmare perderea unei
repartiţii orăşeneşti şi comitatense. stîrpite. Aceste însă fără neplăceri şi M E E A S C Ă » , comedie într’un act de N.
Ţ i n ţ a r i u. vieţi a unui plugar cinstit şi iubit de toţi lo­
Ar fi timpul suprem se se rupă pe conta intereselor particulari nu să
cuitorii din Pricaz.
odată cu pactul bolnăvicios, ca la func­ vor câştiga nici când. Mai multă ab­ Membrii de primărie au desvoltat o ac­
— Concurse pentru întregirea posturilor
ţiile oraşului să se aleagă oameni, cari negaţie d-lor! cari strigaţi unor plugari tivitate vrednică de laudă, ca făptuitorul să
de învăţători până la 15/28 August a. c.
nu au nici o cunoştinţă despre dato- cinstiţi şi păţiţi, apoi încovoiaţi sub poată fi descoperit şi să-’şi ia pedeapsa
Romos , postul al doilea cu salar de
vrednică.
rinţele în posturile ce le ocupă, pe sarcinele orăşeneşti, »D-ta nu ai drept 600 cor. din cassa bisericii; relut de cuartir
Pacînicii şi muncitorii locuitori ai Pri-
temei, că postul ăsta este românesc, să vorbeşti aici« cum facu-se la o adu­ 40 cor. şi 4 stîngini lemne.
cazului sunt sguduiţi până în suflet de această
cela nemţesc şi cela unguresc, ori să nare dl Dr. Ioan Popu faţă de fruntaşul G el mar, 600 cor. cuartir în edificiul faptă păgână, unde foarte rar se întâmplă
loveşte respectivul ori ba, ori are pri­ plugar Sa mu i l L ă z ă r o i u şi faţă de şcoalei şi lemne pentru încălzit. caşuri de aceste.
Pi schi n ţi, 600 cor. cuartir şi lemne
cepere ori nu. 80 alţi plugari, adunaţi în casina română. Dorinţa lor este, ca asprimea legii să-’l
pentru încălzit.
Dacă este drept, că controlorul Să pot tot bate cu pumnul în ajungă pe făptuitor a-şi lua pedeapsa meritată.
Toate aceste în tractul Orăştie.
Incze Jeno a părăsit postul său fără a piept şi se declame »eu am venit aici
— O ţară fă r ă închisori. Ţara
fi obţinut concediul, despre care repre­ să luminez Românii, ales anume pentru — Să n e ucidă ca p e câni, o ri să
sentanţa numai acum decide; dacă acest scop« şi multe alte promisiuni n e spânzure, opinează « Ft i gge t l e n aceasta fericită e Islanda, unde mai totdeauna
e iarnă şi numai mulţumită căldurei vulca­
este drept, că tabela de dare şi repar­ deşerte, cum adecă făcuse mai toamna Magyar or s zâg» în numărul 151 dto 15 nice are şi ea noroc de iarbă verde pe timp
August. Anume, acest bucin kossuthist
tiţiile anului trecut încă nu sunt nici trecută dl Dr. A. V 1 a d. mai scurt. Acolo nu sunt nici poliţişti, pen­
atacase pe deputatul dietal Dr. Lurtz, pen-
acum, în August, încheiate; şi dacă Dacă privim majoritatea locuito­ tru-câ oamenii sunt aşa de cinstiţi, încât n’au
tru-că la sfinţirea steagului pompierilor din
este adevărat, că prescrierile anului rilor români şi dacă luăm în băgare lipsă de astfel de păzitori, nici de localuri
Prejmer ar fi ţinut dicţie în limba germână pentru făcători de rele. Istoria Islandei po­
curente încă nu sunt săvîrşite, şi în de seamă şi puterea intelectuală chiar, şi ar fi dispus musicei să cânte imnul Casei
vesteşte numai de două furturi în decurs de
fine/ dacă lenevirea este dovedită prin apoi altcum ar trebui să se îngrijească domnitoare. La acest atac Lurtz a trimis o
o miie de ani. Intr’un rând a furat un om
referinţele resortului, atunci represen­ inteliginţa de interesele poporului din declaraţie deamnă, căreia «Ftiggetlen Ma­ sărac 3 oi. El Ie-a luat, fiind-că familia lui
tanţa orăşenească trebuia să se folo­ acest oraş, înaintea căruia unii joacă gyarorszâg» făcându-i comentariu [după ca­ era peritoare de foame. De aceea l’au iertat,
lapodul propriu] zice că «Acela care în Un­
sească şi de dreptul, care îl dă §. 93. rolul de diletanţi teatrali. De momeli, socotindu-i destulă pedeapsă ruşinea de a fi
garia nu e Maghiar, şi mai ales acela care
a legii comunale, pe motiv, că altcum fariseisme şi diletantism sunt prea sătui numit hoţ. Un alt furt a săvîrşit un om cu
nu voeşte să devină Maghiar, e duşman ma- stare, care a furat 17 oi. Pe acesta l-au silit
tot şlendriană va fi administrarea la ţăranii şi puţinii noştri meseriaşi, cu ghiarimei, deci duşman patriei. Pentru-câ
să restitue paguba, să-’şi vândă toată averea
oraşul nostru cu magistrat regulat. acărora număr ne fălim, ba ne şi fo­ pământul acesta e Maghiaria, nu ţara să­
şi să emigreze din Islanda, altminteri l-au
Ne miră, cum de dl primar, care losim cu diferite prilejuri. sească ori germană. Respectăm limba ma­ ameninţat, că-1 spânzură. Causa, că oamenii
promite cerul şi pământul, când este ternă a tuturor naţionalităţilor [credem, mă sunt aşa de cinstiţi, e religiositatea lor cea
rog, credem!] până când respectiva naţiona­
interpelat, nu caută a fi mai aspru cu mare şi împrejurarea, că pe un mişel, fie cât
litate şi-o iubeşte între marginile buneicu-
NOUTĂTI viinţe [»tisztessâg«], dl Lurtz însă şi bocsaşii
organele sale subalterne, căci cu mem­ de cu stare, nu-’l socoteşte nime vrednic
brii de comunitate şi aşa nu o scoate 7 de-a sta de vorbă cu el.
săi soţi de principii au trecut peste marginile
la cale. Nu zău! căci de frica D-sale buneicuviinţe, cu alusie de demonstraţie, cu — D in jertfele autom obilism ului.
— O fu n d a ţiu n e a feric itu lu i epis­
nu are să ştie un membru de comuni­ intenţie de tradare de patrie» [de multe-ori Zilnic se vestesc ştiri despre nenorociri în­
cop P A V E L . După-rum ’i-se anunţă lui tâmplate cu automobilul. In 14 c. a între­
tate independent, care are datorinţa a mai fost tradată sărmana patriei]
«Pester-Lloyd», consilierul ministerial trimis prins Sire, cumnatul miliardarului american
a l controla şi pe D-lui. «Ear’ cei cari o fac aceasta, ar trebui Vanderbilt, o călătorie cu automobilul. Un
pentru inventarisarea rămasului după episco­
tocaţi în cap ca pe cânii turbaţi, ori spân­ pneumatic a plesnit, carul s’a lovit de un
Arete-’şi faţă de funcţionarii săi pul Pa vel a descoperit o fundaţiune de
zuraţi de cel mai aproape copac»... arbore şi Sire dimpreună cu soţia sa au ră­
puterea, cu cari poate dispune în ca­ 998.000 flo ren i pentru scopuri culturale. Grozavi mai sunt scriblăruşii dela acest mas morţi pe Ioc, mehanicul a fost rănit
drul legii şi statutelor, ear cu membrii Totodată s’a constatat, că nu există litere ziar 1 Nici pe timpul resmeliţei n’ar fi putut grav.
fundaţionale aprobate de Monarchul. De­
de representanţâ poarte-se cuviincios, fi mai grozavi I
legatul ministerial a propus guvernului să se — A verea lu i Rotschild. Averea
că uşor o poate plăti, să fie însuşi totală a familiei R o t s c h i l d face 10 mili­
exopereze ulterior aprobarea preaînaltă.
tras în cercetare disciplinară, în urma — O m aşină uim itoare. Actualmente arde, adecă 10.000 de milioane. Din acestea,
iregularităţilor ivite în continuu, pentru e expusă la L o n d r a o maşină, inventată Rotsch.ld din Paris posede 1000 milioane co­
— Protopop nou în Cluj. După-cum de un American, care va putea face uşor roane. La 1875 averea Rotschilzilor nu era
lipsa de conducere corăspunzătoare. decât pe jumătate. In 19 ani capitalul s’a
se comunică, în şedinţa consistorială ţinută treaba a şease amploiaţi. îndoit. S’a făcut socoteala, că la 1965, cu
Intră alte obiecte a urmat odiosa în Blaj dintre zece candidaţi a fost ales de
Această maşină înlocueşte pe cassier, procente şi procentele procentelor, această
taxă de păşune aruncată la anul 1897 protopop gr.-cat. al Clujului dl Dr. El i e înregistrează vânzările, dă restul şi slujeşte avere se va urca Ia 300 miliarde coroane.
şi 1898 pe vite, care recurată fiind, Dă i a nu. de contabil şi verificator. Din procentele capitalului familiei Rotschild
ar putea trăi cinstit 37 milioane de oameni,
s’o amînat încasarea ei până în anul Ea adună, apoi, cu o uimitoare iuţeală adecă toată poporaţiunea F r a n c i e i . La
curente. Mai mulţi locuitori ceruse — 1Vecroloage. Adânc întristaţii aducem şi precisiune şi face frauda absolut cu ne­ 1800 bunicul Rotschilzilor nu avea o para
la cunoştinţă tuturor cunoscuţilor trista veste putinţă. chioară.
relaxarea (ertarea) ei, la cate rugare
despre încetarea din vieaţă a neuitatului nos­ In fiecare dimineaţă se pune în ea mo­
ca să o facă, să îmbulzise senatorul — C orturăriţe, ca ri dau de noroc.
tru soţ, tată, socru, cumnat şi unchiu, IOAN neda necesară pentru nevoile zilei, 500 franci
D a n i i l D a v i d , care o iscodise el, MACELAR, proprietar, întâmplată azi la orele de pildă, şi dacă un client ale cărui cum­ In zilele trecute, trecând o caravană de cor-
turari prin Orăştie, unele hărămaice porniră
când contra legii comunale fu impor­ 4 d. a. în al 77-lea an al etăţii. Rămăşiţele părături se urcă la 5 franci prezintă la plată
pe la case şi dacă luară seamă, că sunt şi au
tat dela Sebeş şi ales aici pe contul pământeşti ale scumpului nostru decedat se vor un bilet de 100, maşina înregistrează cum­ de a face cu oameni nepricepuţi şi cu de a-
Românilor, ca atare. aşeza spre odichnă vecînică Sâmbătă în 16 părătura, dă restul, şi cei mai mult, dă şi ceia, cari cred în b o s c o n i t u r i , s'au apucat
August st. n. la 4 ore după ameazi. o chitanţă clientului. Suma plătită pentru
Discuţia pe lângă aceasta afacere de meşteşugul lor.
S â ngă t i n, în 14 August st. n. 1902. cele cumpărate a fost de-asemenea adunată
a fost amânată. S’a vorbit mult p ro Aşa a succes unei ţigance a aduna dela
Neconsolabila Familie. la suma aflătoare deja în cassă şi comerci­
şi c ont r a. antul îşi poate da seamă în ori-ce clipă a trei servitoare de-aici diferite veştminte, în
Afirmarea d-lui p ri m a r, că aceasta — Subscrişii cu inima întristată aducem zilei de starea cassei şi să vadă la cât se preţ de câte 5—8 fl. şi a le duce cu sine,
să le bosconească până în dimineaţa urmă­
repartiţie formează avere fundamentală la cunoştinţa tuturor rudeniilor, amicilor şi urcă totalul vînzărilor făcute de dimineaţă.
cunoscuţilor, că mult iubita şi neuitata noastră Spre a face să funcţioneze această mi­ toare, pe când le promise, că le va aduce
şi că este bugetată, apoi ca atare nu
soră, mătuşe şi cumnată CAROL1NA OR- nunată maşină, e de ajuns a se apăsa una earăşi înapoi.
se poate şterge (erta), a făcut, că pro­ Toate trei se văzură însă amar înşelate
BONAŞ n.'MARINO VICIU, văduvă a fostu­ din chei, ca la înregistratorii obicinuiţi, de
punerea d-lui Dr. Mu n t e a n să cadă căci hărămoaica nici până azi nu s’a mai în­
lui advocat Michail Orbonaş de Vajda-Hunyad, cari ea nu pare a se deosebi mult. In cas
cu un vot. Pe lângă propunerea de în al 64-lea an al etăţii, şi al 4-lea an al vă­ când ’i-se străcoară o monedă rea sau falsă, tors nici cu veştminte şi nici cu norocul aş­
teptat.
a se erta, a votat toţi Românii, — duviei, după o debilitate trupească, şi un maşina o asvîrle numai decât. Inventatorul
Am publicat anume această păcăleală,
afară de senatorul D a n i i l D a v i d , morb îndelungat, provăzută cu sf. sacramente a lucrat 12 ani la perfecţionarea acestei ma-
ca să se înveţe şi altele a aştepta noroc bos-
care s’a îmbiat el să facă rugarea de şi a dat sufletul în mânile Creatorului, Vineri ş ni, ce ’i-a înghiţit o avere. conit dela ţigance-cortorăriţe.
în 15 August st. n. la 1/a7 ore seara. Rămă­
ertare i (mult fariseism posede d-lui, Dragostea, pârdalnica de ea, să câştigă
şiţele pământeşti ale scumpei defuncte să vor — O fa p tă crim in ală . Vineri seara,
dovedit de atâtea-ori şi în Sebeş şi dacă fetele sunt nutrite de învăţăturile ade­
aşeza spre odichna eternă Duminecă în 17 în 15 1. c., s’a iscat ceartă între Ioan Oprean
aici în Orăştie, aşa credem, qâ publi­ August la 2 ore p. m., în cimiterul gr.-cat. Cucu şi Nicolae Stîrc Tîrcoavă — nepot şi vărat creştineşti-morale.
cul, fără diferinţă de neam şi confesiune, din loc. Fie-'i somnul lin şi memoria eternă! unchiu — în comuna Pricaz. Era pe la 10