Page 2 - Activitatea_1902_10_39
P. 2

Pag-  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  39

            multe  şi  mari, precum şi  lucrători mulţi,   „P e n tru  Io a n  R u ssu -Ş iria n u .  Ci­ şi  la  Unguri,  din  care  el  să  nu  fi  făcut,  sau   Zugrăvirea  lui  Mangra.
                                                      neva  îmi  trimite  nrul  154  al  »Tribunei  Po­ să  nu  facă parte.  Botniţă având,  poate va mai
            ceea-ce  ar  îngreuna  mult  cheltuelile
                                                      porului*  a.  c„  in  care  Ioan  Russu-Şirianu  înceta  de-a  da  în  judecată  bănci  româneşti,
            grâului.
                                                      m i  înjură.  Era  de  prisos  si  mi-'l  trimită.  şi  de-a  ne  denunţa  presei  evreeşti;şi  botniţă   Vineri,  în  3  Oct.  a.  c„  dl  Emanuil
                 Al  doilea metod de salamurare  este
                                                      Ştiu  de  mult  —  cine  nu  ştie?  —  că  Ioan  având  va  fi  mai  puţin  răsboinic  «extra  et  Măglaşiu,  publicist  în  Arad,  a  înaintat  ju­
            cu produsele fabricei  »Florica«,  care  se   Russu-Şirianu  în ju ră ,  Ceea-ce  face  acum,  intra  muros*,  şi  îşi  va  putea  publica  mutra   delui  de  instrucţie  din  Timişoara,  următorul
                                                                                                                                           act,  pe  care  îl  dăm în traducere românească,
            face  ca  şi  precedentul, cu  deosebire,  că  e  o  nouă  probă,  că  merită  botniţa,  care  ’i-se  cu  botniţă  în  «Potaia  Satului*.
                                                                                                                                           pentru  a  să  vedea,  cu  ce  monstru  de  om  a
            peste  grâu  nu  se  mai  adaugă  praf  de   destina  în  articolul  ce  l-a înfuriat.  Atât; mai   Şi  în  fine  botniţă  ii  vom  pune  învechi­  batjocorit  biserica  clica  arădană.
                                                      mult  nu  se  rispunde la calomnii ridicole.  Ioan
            var,  căci  această  salamură  cuprinde  şi                                          tului  în  cele  —  bune  [cum  ar  zice  Laczi],
                                                      Russu-Şirianu,  care  mi-a  cerut  odată  umilite   genafului  Oncu,  câre  deşi  ajuns  în şea  la  bă­
            var  în  combinaţia  sa.  Se  pune  un pa­                                                                                             &(im.  3t>[e jude  de  instrucţie!
                                                      scuze pentru  nişte  obrăznicii,  si nu creadă,  că   trâneţe,  totuşi  îi  mai  place  să-’l  netezească
            chet  de  400  grame  la  8  litri  apă,  sau                                                                                       In  potriva  acusei  de  sub  numărul
                                                      va  scăpa fără  botniţă.  Dacă  nu  se  va  găsi   câte-un  drăgălaş  puişor,  care  numără  abea
            10  pachete  la  80 litri, ear când e în praf,  altul,  va  veni  ziua,  si  i-o pun  eu,  că prea  a                          7858  ex.  1902,  care  mi-a  fost  comuni­
                                                                                                 12 sau  13 primăveri.  Căci del  gurile  rele  vor­
            în  lăzi,  5  kgr.  la  100  litri  apă  rece.  turbat.  —  Lipsea,  la  6  Sept.  n.  ipo2.  Io a n    besc  multe  şi  cercetarea  pornită  în  celebra  cată  la  26  Sept.  1902,  în  causa penală,
                 Ambele aceste  metode  costă  ieftin,   S e u rtu *.                            afacere  «a  kosaras  aszonyâ*  va  descoperi  şi ce  s’a  pus  în  curgere  contra  mea,  pe
                                                           Aşa  scrie  dl  Seurtu  în  «Tribuna*,  şi  mai  multe...  Botniţă  având  şi  jupânul  Oncu,
            sunt  bune  şi  sigure, ne cerând  aşa mare                                                                                    basa  pîrei  pentru  vătămare  de  onoare
                                                      noi  cuvânt  avem  să-’i  credem,  pentru-că  cu­ îşi  va  pune  doar  botul  pe  labe  şi nu  va  mai
            îndemânare.                                                                                                                    şi  de  calumnie  a  lui  Vasile  Mangra,
                                                      noaştem  pe  dl  Seurtu,  şi  ştim,  că  nu  glu­ avea  nas  să  ţină  lecţii  de  morală  «urbi  et
                 După-cum  am  vorbit,  acum  fiind   meşte  nici  chiar  atunci,  când  vorba  e  de  a  orbi*,  ci  îşi  va  mătura  mai  întâiu  înaintea   mă  folosesc  de
            timpul  pentru  a  alege  sămenţa,  cred  reglementa  oameni,  ca d’alde  Russu-Şirianul. uşef sate.               ui’                        e x o e pţ li. ..    i.  ■
            că  aceste  poveţe  vor  fi  bine  primite,     Deşi  ştim,  că  dlui  Seurtu  nu-’i  convine   Deci  botniţe  la  toţi, pentru-că dacă  ne­ din  următoarele  motive:
                                                      să-’i  între  coasă  străină  în  iarba  proprie,  si­
            mai  ales  de  cătră  aceia,  cărora  le-au                                          prihănitul (I)  Oncu  face  causă  comună  şi  se
                                                       liţi  suntem  deastădată,  nu  să ne  amestecăm   identifică  cu  d’alde  Russu,  placă-’i  şi  botniţă   I.  înainte  de  toate  excepţionez
            întrat  în  cap  ideea  de  a  nu  salamurat
                                                      în  daraverile  dlui  Seurtu,  dar’  să  completăm   să  poarte  alături  cu  el.    competinţa  tribunalului  reg.  din  Timi­
            Subsemnatul,  având  ocasiune  a  vedea
                                                      opera  D-Sale  de  a  pune  botniţă  la  d’alde   Vă  puteţi  închipui  un  tablou  mai  inte­  şoara,  ca  judecătorie  criminală,  deoare­
            câţiva  din  aceştia,  cari  din  spirit  de   Russu,  înfrânând  o  leacă  întreagă  clică  din   resant  decât  a-i  vedea  pe  Russu,  Mangra,  ce  din  articolul  încriminat,  dar’  şi  din
            economie  nu-’l  salamureazâ,  pe  urmă  care  face  Russu  parte.
                                                                                                 Ciorogar,  Laczi,  Urzică şi Oncu cu — botniţe ? acusă  resultă,  că  Vasile  Mangra,  vicar
            pierd mai mult, vorba proverbului: «Scum­      îi  vom  lua pe rând şi  botniţă  vom pune   Nu  —  nu  să  poate I
                                                      deci  stăpânului  de  azi  al  lui  Russu,  călugă­                                  gr.-or.  şi preşedinte al consistorului  gr.-or.
            pul  mai  mult  păgubeşte  şi  leneşul  mai
                                                      rului  Mangra,  ca  astfel,  în  cuşcă fiindu-’i  na­  Păcat  numai,  că  Barnum  a  părăsit  Un­ din  Oradea,  prin  urmare  e  funcţionar
            mult  aleargă«.  Ar  fi  lăudabil  ca  toţi                                          garia,  căci  liferanţii  lui,  ar  avea  cu  un  spe­
                                                      sul,  să  nu  mai  molesteze  lumea  românească                                      public,  şi  eu  ca  pe  un  atare  şi  pentru
            economii sâ  răspândească  în  massa  con­                                           cimen  de  monstruosităţi  mai  mult.
                                                      cu  colecte,  despre  cari  n’are  obiceiul  să  dea                                 faptele-’i  săvîrşite  în  o  astfel  de  calitate
            sătenilor lor  ideea  dea-şi  salamura grâul,   samă,  şi  nici  să-’i  mai  fugă ochii după  fiinţe,   Păcat I                l’am  atacat,  prin  urmare,  în  acea^'ă
            căci nue nici o cheltueală.  Un pachet sala­ ca  de  dînsul  nenorocita  Râcz  Vilma.     Arad,  Septemvrie  1902.             causă  e  chemat  să  judece  spectatul
            mură,  marca  Florica,  costă  35  bani,  şi   Trece-vom  mai  departe şi botniţă li vom                         A lim p iu .  tribunal  reg.  din  Timişoara,  ca  judecă­
                                                      pune  la  Ciorogariu,  ca  botniţă  având  şi  în
            topindu-’l  în  8  litri  apă,  ajunge  pentru
                                                      stare  iluminată  fiind,  să  se  poată  din  nou                                    torie  de  presă,  cu  curte  cu  juraţi.
            2  pogoane.  Cu  piatră  vânătă,  ţăranul
                                                      duce  la  fotograful  Honisch  şi  în  societatea                                         In  contra  unificării proceselor  por­
            nu-1  salamureazâ,  zicând  că arde  grâul.
                                                      ţiganilor  din  nou  să  se  folografeze  şi  apoi   Stipendii archidiecesane.       nite  contra  mea,  nu  fac  excepţii,  dar’
            Ţi-e  mai  mare  jalea  când  priveşti  la  o   comandându-şi  şi un clişeu,  să  provadă  toate                               din  motivele  înşirate  mai  sus,  rog  să
            maşină  ce  treeră  la  ţărani,  nu  poţi  sta  actele  seminariale  in loc de sigil,  cu  astfel  de                          mi-se  permită  dovedirea  adevărului  a-
            lângă  ea  de  praful  mălurei  şi  grâul ese  fotografie,  ca  viitorii  preoţi  şi  învăţători  să   In  şedinţa  consistorială  dela  20   serţiunilor  mele,  precum  şi  dreptul  de
            aşa  de  urît.  Numai  atunci,  când  toţi   aibă  un  vecinie  model de  virtute  şi  morală....
                                                           Bietul  uncheaşl  Iuchipuiţi-vi-’l  stând  la   Septemvrie  1902,  Preaven.  Consistor  apărare în  obiectul  tuturor proceselor.
            se  vor  folosi  de  poveţele  scrise  de  di­
                                                      «Kânya*  înaintea  halbei  şi  neputându-o  în­ archiepiscopesc  a  împărţit  următoarele   II.   Din  respect  laţă  de  spectata
            feriţi  oameni,  spre  a  se  alege  sămânţa
                                                      ghiţi  din  cauza  botniţei!  Câtă  crudelitatel  Ce   stipendii  din  fondurile  archidiecesane,   judecătorie,  nici  nu  răspund  în  merit la
            bună,  a  munci  la  timp  şi  bine  şi  a sa­  aspru  e pusă la probă înfrânarea călugărească 1                               acea  aserţie  a  pîrîtorului,  că  eu  aşi  fi
                                                                                                 administrate  acasă:
            lamura  grâul,  zic,  numai  atunci,  agricul­ Nici  halbele  zilnice  să nu  nu şi-le  mai  poată
                                                                                                                                           fără  ocupaţie.  Fapt  etse,  şi  aceasta  şi
            tura  va  înflori.                        bietul  eremit  consuma?  Dar’  viclean  cum  e,   din f. Şuluţ:  25 stip. în val. de cor. 8160  pîrîtorul  o  ştie  bine,  că  eu  de  ani  în­
                                Io a n   Georgescu.   cere-va  un  trichter  şi  bâgându-şi  partea  cea                 »  »  »
                                                                                                     » Papfalvi:  1 »             »   240  delungaţi  am  locuinţă  stabilă  în  Arad,
                                                      subţire  printre  drotul botniţei  în  gură,  îşi  va
                                                                                                  » » Tordai:    1 »     »  »  »  »   200
                                                      introduce  obicinuitele  halbe  în  vulcanul  de                                     de  vre-o  câţiva  ani  sunt  corespondent
                                                                                                  » »  Dănuţ:    5   »   »  »  »  » 3000
                Ioan  Russu-Şirianul                  venin  clocotitor,  şi  astfel  condus  de  princi­                                  salarisat  al  unor  ziare  române.  O  ştie
                                                      piul,  că  scopul  sfinţeşte mijloacele,  prin noua   » »  Baldi:  4  »  »  »  »  »  640  pîrîtorul  destul  de  bine,  că  eu  sunt
                               Şi                     apucătură,  uncheaşul  îşi  va  ride  în  pumni.  » » Negruţ:  3  »  »  »  » »  400  publicist,  publicistica  îmi  este  ocupaţia
                         botniţa.                          Pune-vom  mai  departe  botniţă  şi  lui   » » Bota:   1 »    »  »  » »    120  şi  chemarea;  şi  o  ştie  pîrîtorul  încă  de
                                                      Goldiş  Laczi,  acestui  iesuit  ortodox,  cum  l-a
                                                                                                  » * Vancea:     9  »   »  »  » » 1980    pe  aceea  vreme,  când  am  fost  colabo­
                                                      numit  mai  primăvara  trecută  un  distins  băr­
                                                                                                  » » Tarţa:      1 »    »  »  » »    140
                 Să  nu  creadă  on.  public  cetitor,  că  e  bat  al bisericei  şi poporului  nostru,  ca  barem                         rator  intern  la  foaia  lui,  la  «Tribuna
            vorba  de vre-o iabulă sau poveste,  de  vre-un  de  dragul  botniţei,  dacă  nu  de  al  fetiţelor,   » » Liviu Pop: 2  »  »  »  » »  270  Poporului«.
            mit  sau  basm,  de  vre-o  anecdotă  sau glumă,  să  facă  mai  puţină curte profesoarelor  şi  bo­  » »  Micu:  2  »  »  »  »  »  360  In  urma  soartei  vitrege  şi  a  ne-
            nu,  ci  e  vorba  de  un  fapt  real,  de  a  ve­ nelor  din  internatul  şcoalei  de  fetiţe,  al cărei   » » Cipariu:  5  »  »  »  *  »  600  orientării  mele,  devenisem  adecă colabo­
            dea  adecă pe Ioan Russu-Şirianul preumblân-  director  este.  Sermană  şcoală I  Laczi  director   » » br.  Urs: 10  »  »  »  »  » 2000  rator  intern  la  foaia lui,  încă înainte  cu
            du-se  la  braţ cu teatralistul  Solymosi  pe  cor-  la  fetei?  Breel  şi  să  mai  zică  cineva,  că  nu   » » I. Vlassa :  1 »  »  »  »  »  340
            soul  din  Arad  cu  —  botniţă.          îi  Aradul  în  frunte....                                                           4  ani,  când  drept  răsplată  a  activităţii
                                                                                                  » » Filip:     3   »   »  »  »  »   600
                 Mă  rog  să  nu  rîdeţi,  că  nu-’i  vorbă  de   Nu  ne  vom  uita  a pune  botniţă  nici lui                             mele  conştienţioasă  şi  onestă,  pentru
            glumă.  Eată  ce  cetim  In  nrul  156  al  .Tri­ Dr. Szucsu fânos, alias Stan Sucitu,  care  încă   » »  Alutan: 11  »  »  »  »  » 1120  pîrîtor  şi  ortacii  lui  am  suferit  şi  tem­
            bunei* :                                  n’a  existat  şi  nu  va  exista  partid  la  Români  » » Chirilă:  5  »  »  »  »  »  500  niţă  de  stat,  pentru-ca  să  salvez  apa­
                                                                                                  » » Cutean:     1 »    »  »  »  »    34  renta  onoare  a  pîrîtorului,  a  lui  Vasile
                 Clara  veni  mai  tntâiu.            o  masă  în  apropiere,  se  liniştiră,  la  strigarea   » »  Cerc. Orăştia:  1  »  »  »  »  »  80  Mangra,  care  pe  atunci  de fa p t  era  un
                 —  Juanito,  îi  zise  ea,  începe  cu  mine! înspăimântătoare  a  lui  Juanito.  Marchisa  în­  Total  la 91 îtudenţi  cor.  20784 individ fă ră  ocupaţie, precum şi a pseudo-
                 In  acel  moment  se  auziră  paşii  grăbiţi ţelese,  că  Juanito  îşi  perdea  curajul  şi-atunci,
                                                                                                                                           ortacilor  lui  de  interese  egoiste.
            ai  unui  om.  Era  Victor.  Clara  era  înge-  se  aruncă  dintr’o  săritură  peste  marginea  te­  Din fundaţiunile administrate  la stat
            nunchiatâ  şi  aştepta  lovitura  toporului.  Ti-  rasei  şi-’şi  sparse  capul  în stânci.  Un  strigăt                            Ear’  r ă s p l a t a   jertfirei  libertăţii
                                                                                                 s’au  votat:
            nărul  oficer  merse  repede  la  ea.     se  înălţă  din  mulţime.  Şi  in momentul acela                                     mele  personale şi  a  vieţii  mele  nepătate
                 —  Generalul  Iţi  dărueşte  viaţa,  zise  el,  Juanito  căzu  leşinat.         din f. Romonţan: 26 stip. în val. de c. 6620  a  fost  aceea,  că  pîrîtorul  şi  colegii  lui
            dacă  vreai  să  fii  soţia  mea.              —  Generalul  meu,  zise  un oficer  de ju­  »  » Bobb:   5  »   »  »  »  »  600 în  păcătoşenie,  nu  numai  că  nu  mi-au
                                                                                                                                                          •  •  r •
                                                                                                                                                                 *  t *ş  «•».
                                                                                                                                                        •
                 Clara  îi  aruncă  nişte  priviri  pline  de  mătate  beat,  Victor  îmi  spuse  o  întâmplare   »'» Maior:   1  »   *  »  »  *  120 dat  salarul  stipulat  mai  înainte,  ci,  ca
                                                                                                                                               i   _
                                                                                                                                                                         •  ■,
                                                                                                                                                                                (  \
            dispreţ.                                  la  execuţia  aceasta,  pe  care  sunt  sigur,  că
                                                                                                  »  » Vajda:      4  »   »  »  »  »  560 să  mă  împedece  de  a-’mi  scoate  plata
                 —  începe  Juanito I  zise  ea  cu  glasul nu  ai  ordonat'o....            f
            slăbit.                                        —  Dar  domnilor,  strigă  iritat  genera­  »  » Klein:   2  »   »  »  »  »  600 pe  calea  legii,  încă  înainte  de  a-’mi  re­
                 Şi  peste  un  moment,  capul  ei  căzii  la                                         Total  la  38  studenţi  cor.  8500 căpăta  libertatea,  m’au  calomniat  urbi
                                                      lul,  uitaţi  că  peste  o  lună  cinci  sute  de  fa­
            picioarele  lui  Victor.
                                                      milii  franceze  vor  fi  în  lacrimi?  Uitaţi,  că                                  et  orbi,  în  foaia  lor  şi  cu  graiu  viu  se
                 —  Sunt  bine  aşezat  aşa,  bunul  meu   suntem  în  Spania?  Voiţi  să murim toţi  aici?  Afară  de  acestea  Consistorul  nos­  trudeau  a  mă  presenta,  ca  pe  un  astfel
            Juanito?  întreba  micul  Manuel.              După această vorbire  nu  se găsi  nimeni,  tru,  în  conţelegere  cu  Ordinariatul  din
                 —  Da,  stai  aşa I                                                                                                       de  om,  care  e  capabil  să  facă  şi  pre-
                                                      nici  măcar  un  sublocotenent,  care  să  îndrăs-  Alba-Iulia,  a  împărţit  din  f.  Hirsch  3
                 Şi  căzu  şi  capul  lui.                                                                                                 tensii  nefundate.
                                                      nească  a’şi  goli  paharul.
                 Veni  rândul  marchisului.  EI privi  sân­  Şi  cu  tot  respectul  de  care  se  bucură,   stipendii  în  valoare  de  cor.  1800.  Când  însă  în  butul  acestora  i-am
            gele  copiilor  lui,  se  întoarse  cătră  mulţimea   cu  tot  titlul  de:  El  Verdugo,  pe  care  ’i-la   Astfel  numărul  stipendiştilor  e  de   tras  înaintea  legii  pentru  a-’mi  scoate
            înduioşată,  întinse  mânile  cătră  Juanito  şi                                     132,  cari  primesc  suma  de  cor.  31084.
                                                      dat  regele  Spaniei  ca  titlu  de  nobleţe  mar­                                   restul  de  plată  de  pe vre-o  câteva  luni,
            spuse:                                    chisului  de  Leganes,  el e nimicit  de  supărări,   Clasificaţi  după  studii  sunt:  35 iu-  atunci  şi  pîrîtorul,  şi  Russu  Şirianu,  re­
                 —  Spanioli,  dau  fiului  meu  binecuvân­
                                                      trăeşte  singur  şi  ese  foarte  rar  din  castel.   rişti,  4  medicinişti,  5  technici,  un  mon-  dactor  responsabil  şi  Csorogâr  Român,
            tarea  părintească 1  Acum,  tinere  marchise, lo­
                                                      Aşteaptă  naşterea  unui  fiu,  pentru  a  avea
            veşte  fără  frică ;  tu  n’ai  nici  o  vină 1                                      tanist,  77  gimnasişti,  2  cădeţi,  4  peda­ membru  în  direcţia  «Trib.  Poporului»,
                                                      dreptul  să  se  ducă  şi  el  la  ai  lui,  ale  căror
                 Dar  când  văzii  Juanito  apropiindu-se                                        gogi,  1  comercialist  şi  3  fete  (dintre  întocmai  ca  şi  ceialalţi  ortaci  (czinkos-
                                                      umbre  îl  urmăresc  neîncetat!...
            mama  sa susţinută de preot, începu să tremure.                                      cari  1  frecuentează  şcoala de indtistrie). târsak)  ai  lor,  au  tăgăduit  până  şi  aceea,
                                                           Braşov.                STEL1AN,
                 —  E  mama....  mama  mea...                                                                                              că ei  ar fi  factori  la foaie, ori  ar  putea să
                 Toţi erau înduioşaţi, toţi  plângeau.  Sgo-
                                                                                                                                           extradee salare,
            inotele  şi  rîsetele  oficerilor,  cari  petreceau la
   1   2   3   4