Page 4 - Activitatea_1902_10_39
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 39
întâiu cu titlul părţii a treia şi continuă tot Pamfilie, măiestru pantofar, care abia
în felul acesta cu batjocura până la volumul întrat în vieaţă, spre durerea noastră
al şaselea, care era cel din urmă. După-ce
a tuturora a trebuit să părăsească această
ceti şi volumul din urmă, curtesanul se pre-
vale a plângerilor. Prin cinstea din
sentă încântat la marchis şi îi spuse: Am ce
urmă, ce ’i-am dat-o răposatului, asistând
tit cu multă plăcere toate şase părţile; cu
deosebire mi-a plăcut însă partea a şasea, la înmormântare atât noi, cât şi în
care este o scurtă recapitulare a celorlalte treagă reuniunea de pompieri din loc, „ D A C I A “
cinci*. Marchisul d’Argens se închină zimbind. al căreia zelos membru a fost — vrednici
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
ne-am făcut de cinstea obştei, ear’ prin
modestul ajutor bănesc, ce ’i-am îmbiat
Serate de ale meseriaşilor români. mult întristatei noastre prietene, acum
văduvei Evelina Pamfilie n. Luca, pe Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
noi înşine ne-am ajutat! Fie ca bunele
Localul «Reuniunii sodalilor ro însuşiri, hărnicia şi alipirea caldă, ce a Birourile societăţii se află în casele proprii:
mâni din Sibiiu«, frumos mobilat şi bine avut răposatul cătră reuniunea noastră (Strada Berăriei nr. 12 lângă posta regească).
adjustat — avea Joi, în 25 Septemvrie să ne fie la toţi de viu şi bun exemplu.
n. c., data ţinerii şedinţei literare, în In cele din urmă dl president mul Capital social 100.000 cor.
făţişarea unei sale, în care numeroşii ţumeşte dlui Bena şi cetei sale de co
oaspeţi, din toate păturile noastre so rişti pentru conlucrarea la începutul Operaţiunile societăţii sunt:
ciale, asistă la o festivitate şcolară. Mă acestui nou an şcolar şi declară şedinţa
reţia sărbării a fost mult ridicată prin a 9-a deschisă.
bravul cor al seminariştilor de sub con După-ce dl Ioan Apolzan, în cali A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
ducerea harnicului cleric, dl Augustin tate de notar al Reuniunii, ceteşte pro care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100
E) Institue ramul de amanetare pe
Bena, care mereu îşi pune preţioasele cesele verbale din şedinţele adminis cor. 5 1/2%. aurituri, argintării, pe lângă disposi-
cunoştinţe în serviciul causei meseriaşilor trative din luna Septemvrie, corul ele b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procUrându-şi
noştri. Cum reuniunea în tot timpul vilor seminariali (14 elevi din cursul de un an cu 6%. concesiunea forului competent.
anului şcolar, ajutată este de bunii elevi III-lea teologic) execută cu rară preci- c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu
ai seminarului »Andreian«, presidentul siune, şi cu multă însufleţire 2 compo- corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
reuniunii, dl Victor Tordăşianu, în cu siţii corale, datorite dirigentului Augustin de binefacere cu 6% lombarda.
Contribuţia erarială pentru su
G) Cumpără şi vinde realităţi.
vântul de deschidere al şedinţei, scoate Bena, cari au fost mult aplaudate. Soda- mele depuse se plăteşte prin institui. FI) Cumpără şi vinde ori-ce lu
în relief menirea culturală a reuniunii lul cismar dl Filimon Delorean, de astă- Regulamentul special pentru de cruri mobile.
noastre şi o aseamănă cu un fel de dată derailând de pe terenul comicis- puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co
şcoală, care cu binevoitorul concurs al mului, unde cu timpul are să fie acasă, puneri. merciale şi economice, în societate
Depuneri, ridicări şi anunţări se
inteligenţei noastre — nobilitează mintea ne-a recitat o poesie eroică de V. Ale pot face şi prin postă şi se resol- cu alţii ori singură.
şi inima. Reuniunea sodalilor compusă xandri. Noul sodal croitor dl Naftanail vează fără întârziere. K) Finanţează patente.
L) Arândează şi exarândează rea
cea mai mare parte din industriaşi re Aflatu ’şi-a făcut intrarea între debu B) Acoardâ credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder-
crutaţi din diferite părţi, cu diferite ve tanţii noştri cu declamarea unei alte lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
deri şi obiceiuri, cu şi mai diferită creş poesii de V. Alexandri, convingându-ne, C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
tere familiară şi mai presus de toate că dacă îşi va da silinţă va ajunge să
mm
cu foarte puţină creştere şcolară, ea — se numere între bunii declamatori. Mai X X > ^ X 4 X X A A A X A A A A X'X'-X X A A A X X A A X X X' X
fără a uita de datorinţa, ce fiecare me bun efect ar fi produs asupra audito
seriaş o are în ce priveşte perfecţio rului, dacă I. Aflatu ar fi recitat yer-
narea în branşa proprie —■ are che surile poetului nostru cu mai mult calm
marea de a desvolta simţul de colegia şi cu mai puţină grabă. Bună impre
litate, de a lucra la nivelarea obiceiu sie ne-a făcut dl Nicolae Neagoe, sodal
rilor diferite, de a da meseriaşului nos croitor, prin declamarea poesiei «Paşa
tru ceea-ce a întrelăsat de a primi din Hasan« de G. Coşbuc. Dl Demetriu
cause nouă bine cunoscute, în familie Axente, culeg.-tip. reîntors în* mijlocul na“ insl. lipoor., societatepe acţii
şi în şcoală. nostru, după împlinirea serviciului mi
Intre căile şi mijloacele, de car litar de 3 ani, s’a înrolat acum ca un
reuniunea se foloseşte în această greal adevărat stegar la armata noastră. D-sa
dar’ nobilă a sa chemare, presidentui ne-a cetit cu pricepere rară poesia
nostru visază la venirea în contact ne »Gelosie« de Haralamb Leca. Dl Fi
mijlocit a meseriaşilor între sine în lo limon Delorean mai apoi ne-a ţinut în
calul reuniunii, şi aci la însuşirea obi continuă bună disposiţie prin cetirea
Bilete de log.
ceiurilor bune, la cetirea de cărţi bune bucăţii hazlii «Sub car ’mi-ai aşternut« iL-xistă deja de 14 ani şi este pro-
Broşuri :— -
şi folositoare, la probele de cântări, la de Sandu Pungă-goală, ear’ după d-sa văzută cu to t felul de m a t e r i a l
Circulare
repetiţiile pieselor teatrale, la şedinţe h .. nicul Nicolae Neagoe, păşind din nou Bil. de visită ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
literare, la producţiunile noastre publice. la tribună, ne-a recitat frumos poesia Invitări -- -
In reuniune măiestrul leagă cunoştinţe «Rea de plată« de G. Coşbuc. Bilanţuri -
cu sodalii harnici şi viceversa, şi tot aci Drept variaţiune dl Ioan Apolzan Acţii— - - - in s titu tu l 5^3 i ţ o g r a f i e
Cap. de epist.
ne facem cunoscuţi publicului mare, care ne-a cetit frumoasa scrisoare (publicată
Placate = =
până aci în trebuinţele sale se folosia în foiţa «Tel. Rom.«) adresată presi- inerva
Orii. de dans 99
aproape exclusiv de măiestri străini. dentului reuniunii de dl Ionel Luch, Adrese • § |§ |
Cât de mare importanţă are reuniunea sodal cofetar în Viena, scrisoare ce ne-a Compturi = pe lângă că efectueşte o r i - c e co
noastră, se va dovedi în curând la ex- făcut să admirăm frumosul stil şi ideile Note - - - -
m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţ ur i m o d e
exposiţia industrială, pe care numai lu dlui Luch, care va îmbogăţi exposiţia Preţ Curent. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
Anunţui i-
crând cu toţii şi domnind între noi fră cu diferite zaharicale, torte etc. In fine a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
Registre- —
ţească dragoste, neapărată înori-ce so dl Dem. Axente ne-a declamat poesia
Imprimate fără erori.
cietate, suntem în stare a o organisa. «Dormi în pace« de Vlâhuţă cu o măes- Couverte = Până de present se bucură de sprigi-
Ea ne va presenta publicului nostru ca trie şi cu sentiment neîntrecut. Viile Biittede cun. p p | nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
pe buni, harnici şi deştepţi împreună aplause ce nu voiau să înceteze, sunt Etc. etc. etc. WISsia aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
muncitori. mărturie vie despre gradul înalt, la care a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
Exposiţia din a. c. mai are şi acea dl Axente a ajuns în arta declamato-
l u c r a r e .
particularitate, că întruneşte la un Joc rică. Corul bravilor seminarişti a înco Ca unica t i p o g r a f i e românească în
pe ţăranul cu meseriaşul şi cu inteli ronat prestaţiunile frumoasei şi instruc I U acest mare comitat, se roagă de bine
gentul nostru, ca dovadă, că numai lu tivei noastre serate. voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
crarea armonică a tuturora ne poate Deplin satisfăcuţi la orele IOV2 rom., precum şi al privaţilor.
asigura bunăstare şi înflorire. ne-am îndepărtat zicându-ne la reve
Nu pot lăsa neamintit de astă-dată dere la a 10-a şedinţă literară din ul
— zice vorbitorul — fără de a lipsi tima Joi din luna Octomvrie după câ-
dela o sfântă datorinţă creştinească — lindarul nou.
caşul trist al trecerii la cele vecînice > Suveică'.
a neobositului nostru conlucrător Ioan
„MINERVA" institut tipografic în Orăşue.
